joi, 11 iulie 2019

Start admiterii 2019 la profilul de specialitate

STIMAȚI COLEGI!

 Vă unformăm că s-a dat startul Admiterii 2019 pentru înscrierea la studii superioare:
·         pentru studii la Ciclul I Licență (15 iulie – 18 iulie)
Specialitatea „Biblioteconomie, asistență informațională și arhivistică” (studii la zi și frecvență redusă)
·         pentru studii la Ciclul II Masterat (2 iulie – 20 iulie)
 Program „Managementul instituției infodocumentare”
Pentru mai multe informații puteți accesa: http://admitere.usm.md/?page_id=37

luni, 8 iulie 2019

Pe tărâmul poveștilor


Daniela COJOCARU,

bibliotecar, Filiala „Transilvania”



La Filiala „Transilvania”, ziua de 8 iulie, ne-a provocat să pășim pe tărâmul plin de înțelepciune al poveștilor.
Orele dimineții i-au învigorat pe copii prin lectura captivantă a poveștii „Sarea în bucate” de Pertre Ispirescu. Chiar dacă unii maturi cred că picii nu iubesc să citească și sunt mereu distrați, participanții noștri au dat dovadă de curiozitate, interes, atenție și respect față de ceilalți. Împreună cu voluntarii, am citit, prin tehnica lecturii în lanț, întreaga poveste. După ce am savurat din textul poveștii, ne-am revigorat prin două jocuri de limbaj. Primul joc „Cuvintele” ne-a deșteptat atenția prin cerința de a spune un cuvânt care începe cu ultima literă a cuvântului precedent. Al doilea joc „Literele” ne-a solicitat reactualizarea cât mai rapidă a cât mai multe cuvinte care încep cu aceeași literă. Copii s-au dovedit a fi foarte isteți și ingenioși, propunând o mulțime de cuvinte diferite.
          În continuare, am fost prinși de procesul captivant al creării de asociații prin tehnica „photovoice”. Am urmărit cu atenție niște imagini selectate din timp, cum ar fi, imaginea unor soldați în timpul luptei,imaginea unei prințese ce-și piaptănă părul sau a nunții prințului Harry cu Meghan Markle și le-am asociat conținutului și mesajului textului. Astfel, copiii și-au dat repede seama că imaginea soldaților din timpul luptei este în tangență cu plecarea la luptă a prințului,că imaginea prințesei ce-și piaptănă părul este în concordanță cu prințesa cea mică care se pregătea de nuntă. Cel mai ușor copiii și-au dat seama că imaginea nunții regale englezești se asocia perfect cu nunta din poveste. Trecând de la o imagine la alta, am ajuns la reprezentarea unor fructe. Ce ar fi în comun cu mesajul textului? Foarte simplu - sarea este o componentă atât de importantă, e una esențială și se conține chiar și în cele mai dulci fructe. La finalul activității copii au avut ocazia să guste niște fructe și miere, unii chiar au încercat să le presoare cu sare. Prin această experiență copiii au învățat că sarea e bună doar cu măsură și doar în combinații potrivite, fructele și produsele dulci neavând nevoie să li se adauge mai multă sare decât conțin.
După ce ne-am dezmorțit și pus la treabă capacitățile intelectuale, am hotărât să ne punem în mișcare și creativitatea. Copiii au avut sarcina de a ilustra un personaj dintr-o poveste preferată, sarcină cu care s-au descurcat de minune.Procesul creației a fost pentru unii mai ușor, pentru alții mai complicat, dar la final toți au reușit să-și reprezinte personajele. Se spune că toți copiii știu să deseneze și doar maturii nu știu a le aprecia creația și cu greu le deslușesc mesajele ascunse Noi însă știm cât de creativi ei pot fi și i-am apreciat pe măsură. La final, fiecare și-a prezentat opera iar noi am înțeles că într-adevăr, copiii sunt maeștri ai desenului. Unii chiar ne-au promis că la următoarea întâlnire ne vor prezenta o variantă mai elaborată a desenului, ceea ce ne spune despre faptul că ei știu să se dedice unei pasiuni, și că fac cu drag ceea ce le stârnește interesul.
La finalul activităților, înaripați de atmosfera prietenoasă și plină de energie a acestei zile de provocare, copiii s-au lăsat ghidați de mirosul ademenitor al cărților și au petrecut următoarele 30 de minute citind.

luni, 1 iulie 2019

Provocarea verii (turul doi) la Biblioteca „Transilvania”


                                                                                   Daniela COJOCARU, bibliotecar Filiala „Transilvania”  
                                                                                   Cătălin BARDĂU, student, practicant, Filiala „Transilvania”                      
          Vara este anotimpul distracției. Cât de mult semnifică numai cuvântul vacanță. Copiii sunt plini de entuziasm, visele lor capătă aripi și toată lumea din jur zâmbește odată cu ei. Mintea lor devine ageră, căci e liberă, iar forțele sunt de nestăpânit. Mai bun prilej de a transpune o notă educativă pe un fundal al amuzamentului nici nu poate fi dedus.
Într-acest scop Biblioteca „Transilvania” s-a încadrat activ în realizarea Programului estival al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” Provocarea verii: Citește! Descoperă! Creează. Fiecare tur, cu durata de 10 zile, este organizat în mod distinct, incitând interesul copiilor, stimulând creativitatea bibliotecarilor. Nu a făcut excepție în acest sens nici turul II.
Metodele folosite pentru a transmite mesajul educativ au fost de ordin simplu, dar interactive și cuprinzător de sugestive: lectură, jocuri, experimente, cât și descoperirea, însușirea aplicațiilor TI. Au fost selectate temele: Cosmosul, Corpul uman, Alimentația, Educația mediatică, Chișinăul , În căutare de talente, Simboluri și Povești. Zilnic, activitățile au fost împărțite în trei secvențe, potrivite cerințelor Programului: citește - adună cunoștințe, descoperă - aplică cunoștințele, creează - dezvoltă gândirea.                                                                                                                                        
Secvența Citește a avut drept scop fundarea principiilor de utilitate și plăcere a lecturii în rândurile copiilor. Ei au fost provocați să-și încerce abilitățile retorice în public și să-i asculte atent pe ceilalți. Lectura le-a comunicat curiozități despre anatomia corpului uman prin intermediul  enciclopediei  „Corpul uman”(București, 2003), despre alimentația sănătoasă în baza cărților „ Alimente dăunătoare. Alimente vindecătoare” (București, 2015) și „Mâncăm bine, trăim mult” (București, 2016). Citind din enciclopedia  Chișinău. Bulevarde, străzi, piețe, parcuri”( Chișinău, 2017) copiii au cules informații  despre așezarea orașului, ce a promovat o  participare activă la concursul Să ne cunoaștem orașul. Au urmat lecturi și din: Fotografia de la A la Z (Novac Mircea), Biblia pentru copii ( București, 2004),  Povești despre virtuți și valori (Chișinău, 2017) etc., trezind în cugetul participanților interese multilaterale. Cititul la fel a venit și pe drumul benevol. Copiii lecturau de sine stătător în pauză, selectând poezii pentru concurs, sau din simpla plăcere marcată de priviri “furate” la nimereala unei cărți îndrăgite.
Prin secvența Descoperire, biblioteca și-a propus  încurajarea curiozității copiilor oferindu-le oportunitatea de a învăța prin experimente. Unul din ele a fost Gravitația, care  i-a ajutat  să dezlege misterul rotirii Planetelor în jurul Soarelui, iar experimentul Cerneala invizibilă le-a ilustrat cum pot transmite mesaje secrete prin intermediul unui simplu șiretlic.
După ce în cadrul unei activități au fost denumite organele sistemului digestiv, copiii au învățat  să le găsească locul potrivit pe propriul corp. La fel  au descoperit rolurile vitaminelor și natura alimentelor în care pot fi găsite. Activitatea Istoria în imagini le-a solicitat gândirea analitică și deductivă, copiii fiind însărcinați să scrie individual câte o legendă unei fotografii propuse, răspunzând la întrebările: cine?, ce?, unde?, când?, de ce?, cum? Ei au mai aflat cum să facă o distincție între poze conform  tipului acestora,  manierei în care au fost regizate, cât și  să le deosebească pe cele autentice.            
În ceea ce privește tema Religiile lumii, dând dovadă de înaltă curiozitate pentru cele 4 mari culturi ale lumii: creștinism, hinduism, iudaism și islam, micuții genii au izbutit să facă o descriere apropriere fiecărui crez, apelând la mici curiozități și trăsături specifice.
Vizavi de cunoașterea orașului, elevii au identificat cu mândrie personalitățile marcante ale sectorului Ciocana. O activitate deosebită a fost improvizarea unor spectacole cu mânuirea de marionete „Polițistul și lupul’,  „Iepurașul la palat” și „Scufița Roșie.  Copiii au mai învățat și tehnicile scrierii caligrafice aplicându-le în practică precum niște mari scriitori. 
Scopul secvenței  Creează a fost ghidarea viitorilor creatori spre a desprinde roadele cunoștințelor prin activități practice și distractive. Prima, în acest sens, a fost Escapada în natură, în cadrul căreia, micii grădinari au selectat plante pentru ierbar. Altădată, deja purtând rolul de ingineri înnăscuți, a fost asamblat din piese de lemn un schelet al corpului uman. O mare provocare s-a oferit deja bucătarilor prin punerea la încercare a inventării unor rețete de preparare a salatelor, ingredientele de bază constituind fructele și legumele. O activitate constructivă și de ordin artistic a fost crearea Portretului celuilalt, prin care fiecare a descoperit viziunea prietenească a grupului cu referire la propria persoană. Prin intermediul anumitor cerințe copiii au rezolvat cu ușurință rebusul ce includea denumirile străzilor sectorului Ciocana, au desenat simbolurile religiilor lumii și au descifrat sensul și contextul de utilizare a acestora. De asemenea, ei au participat la concursul „În căutare de talente”: au pictat la tema Vara la bibliotecă , au recitat poezii, au interpretat cântece, și au prezentat numere de dans.
Vorbind de partea „zburdalnicăa programului, care i-a implicat activ pe copii, solicitându-le atât energia, cât și ingeniozitatea, putem menționa jocurile de comunicare precum Bulgărele de zăpadă și Ne cunoaștem prietenii, care au facilitat crearea unui grup prietenos în împrejurări calde. Jocurile: Ploaia africană, Bate un vânt rece, Măr, banane, orange, Tabloul, Mașina de spălat, La la Boom  au energizant puiuții din latura fizică și intelectuală a temperamentului lor. Jocul Tabloul, de exemplu, consta în faptul de a găsi o imagine din încăpere, fie ea o pictură pe planul vertical al peretelui, fie o carte de pe raft tainic, sau fața zâmbitoare a unui coleg. Imaginile alese, delimitate printr-un chenar, trebuiau descrise celorlalți.                                        
Un alt joc, care a facilitat crearea confortului afectiv, a fost Mașina de spălat. Acesta presupunea,   formarea a două coloane prin care părtașii la joacă intrau pe rând, iar cei care reprezentau mașina de spălat atingeau la alegerea umărul sau frunte unuia din trecători urmând să îl scalde în lauda cuvintelor dulci.                                                   
Întrucât tot obiectiv al programului a fost familiarizarea cu TI, un set de jocuri la tabletă cu genericul Testează-ți mintea i-a încurajat pe copii să rezolve probleme de logică și matematică, identificând un cod necesar pentru a găsi obiecte ascunse și a ieși din cameră.  Un nou joc ce presupunea tabletele, de data asta unul de codificare a fost Algoritmul orașului, prin care copiii au făcut cunoștință cu noțiunile de bază ale programării, învățând termenii de algoritm și codificarea în baza jocurilor distractive cu animale. O altă aplicație însoțită de tablete a fost Smarter- ul de memorie și inteligență, care la rândul său include 150 de mini-jocuri distractive. Copiii și-au testat aptitudinile în cadrul următoarelor categorii: Precizia, Culoarea, Memoria, Matematica, Logica.
O apreciere aparte i se cuvine oportunității de muncă în echipă, oferită de flexibilitatea programului nostru, întrucât este foarte important să-i ajutăm pe copii să colaboreze și să-și asume responsabilități în interiorul grupului. Prin intermediul acestor activități are loc integrarea în societate a  tinerilor visători.                                                                     
La finalul programului, fiecare participant și-a redactat  impresiile, scriind un eseu cu titlul Povestea mea la provocarea verii (prezentând-ul în fața publicului). În baza celor expuse de pitici concluzionăm o satisfacere, o împlinire, o mulțumire, o încântare făurită de multitudinea activităților, de cercul restrâns al voii bune și de atitudinea dinamică a moderatorilor. Drept dovadă două participante la turul 2 al campaniei – Vatamanu Valeria și Bunescu Mihaela, au ales să fie voluntare în organizarea următorului val de distracție ce îl va oferi  Programul nostru...                                                                                 
Diplomele de participare la „Provocarea verii...”, diplomele de mențiune în cadrul diferitor concursuri, precum și sincerele cuvintele de laudă din partea bibliotecarilor au trezit emoții de bucurie copiilor, le-au sporit credința în forțele proprii lărgind limitele independenței lor.

luni, 20 mai 2019

Сумерки в музее Библиотеки им. И. Мангера


Татьяна Искимжи,
Библиотека им. И. Мангера

Под таким названием прошла акция, приуроченная к Международному дню музеев в субботу 18 мая. Наша библиотека принимает в акции второй раз. Казалось бы, что общего между библиотекой и ночью музеев?  И хоть нашего музея нет на карте города и в реестре музеев, а их в Молдове насчитывается 124, но он существует с самого дня основания библиотеки (1991 г.) и  двери его уже почти 28 лет открыты для всех желающих познакомиться с  историей и культурным достоянием евреев Молдовы.
В этот раз мы представили один их фрагментов музея – фотоателье Мойше Зингера, которое в начале ХХ века находилось на улочке Кишинева. Экспозиция включала ретро фотоаппарат немецкой фирмы Carl Zeiss Jena. Это тот фотоаппарат, работая с которым фотограф накрывал себя и часть аппарата лоскутом черной ткани и говорил: «Внимание! Сейчас вылетит птичка!». Интерес посетителей вызвали и более современные фотоаппараты: Фэд-2 (малоформатный дальномерный фотоаппарат, выпускающийся с 1955 по 1970 годы.), Вилия-авто (шкальный малоформатный фотоаппарат выпускался в Белоруссии в 1973- 1985 гг.), которые по внешнему виду ближе к нашим современным фотоаппаратам.
Были представлены образцы фотоальбомов разных лет. И, конечно же, много  оригиналов  старых семейных  и свадебных фотографий, индивидуальных личностей разных фотоателье Кишинева: М. Рапопорта (ул. Александровская, ныне бульвар Штефан чел Маре угол Болгарской); Г. В. Шлаина (ул Купеческая 54, возле водокачки – ныне ул. В. Александри); А. Гишера (ул. Михайловская угол Александровская, напротив гостиницы «Франция» – ныне ул. М. Эминеску угол Штефан чел Маре) и других.
Книжная выставка, представленная на экспозиции, включала книги по истории фотографии, книжные альбомы  фотографий разных лет, изданных  как в Молдове, так и в других странах.
Посетители выставки с большим удовольствием фотографировались на фоне экспозиции, листали книги и спрашивали,  что есть еще интересного в нашем музее. А интересного много!...

vineri, 17 mai 2019

Ziua Internațională a Familiei la Biblioteca „Ștefan cel Mare”

Doina Spătaru, Filiala „Ștefan cel Mare”

Sărbătorită pe întreaga planetă, începând cu anul 1995, această zi are ca scop sensibilizarea opiniei publice de a sublinia importanța familiei. Familiile sunt „nucleul de bază a societății” – ne naștem în familii, iar cei mai importanți ani în dezvoltarea noastră sunt petrecuți în căminele noastre. Dar fiecare viață de familie este diferită, la fel cum avem culturi diferite, moduri de interacțiune diferite. Viețile noastre sunt atât de agitate, încât Ziua Familiei ar fi un prilej bun pentru a încetini acest ritm și de a petrece timp cu familiile noastre. Familia se află în centrul vieții sociale, asigură bunăstarea membrilor ei, educând și socializând copiii dar și tineri,  asigurând și bunăstarea societății în ansamblu.

Familia are un rol esențial și în asigurarea îmbunătățirii sănătății copiilor, prin suport afectiv, sprijin material prin programele sociale mai ales familiilor aflate în dificultate sau situații vulnerabile.

În data de 15 mai și 16 mai la Biblioteca „Ștefan cel Mare” au fost organizate o oră de lectură și un concurs de erudiție dedicate  Zilei Internaționale a Familiei. Ora de lectură s-a axat pe: Povestea familiei Hapciu și Povestea familie de gărgărițe. În prima poveste preșcolarii de la grădinița nr. 96 s-au amuzat de micuțul hapciu care tot strănuta din cauza diferitor mirosuri, animale și obiecte care iritau familia Hapciu. Casa lor se afla într-un nas pe care îl țineau mereu curat și aerisit pentru a fi înafara disconfortului de a strănuta. Atunci când strănutăm trebuie să avem la îndemână o batistă, care era și sfatul final al acestei povești. Povestea familiei de gărgărițe este despre o gărgăriță albastră care vrea să zboare și să cunoască lumea din jur. Dar din cauza neatenției putea să fie în pericol. A salvat-o un copil în camera căruia se afla și a putut să se întoarcă la familia sa. Mama i-a explicat că ceea ce a făcut nu este rău dar trebuie să știe unde se duce. Gărgărițele mai pot fi roșii cu buline, portocalii cu buline negre, albe, galbene și albastre. Unii oameni pot fi cumsecade iar alții cruzi și răzbunători.

Concursul de erudiție a fost organizat de către bibliotecarele Doina Spătaru și Zinaida Abdrahmanov. El s-a desfășurat după ce au fost montate două povești în cadrul Proiectului „Să reauzim povestea”: Gogoașa și vrabia și vulpea. Concursul a avut ca generic: Uimește-ți familia! Prima parte a fost pentru copii care au răspuns la întrebări formate din ghicitori, proverbe și întrebări capcane. Și părinții prezenți la concurs au participat răspunzând prompt și corect la întrebări. Copiii trebuiau să extragă dintr-o cutie un balon în care se afla întrebarea pusă într-un ambalaj de bomboană. Părinții au jucat într-un joc asemenea unei rulete, unde cu ajutorul unei săgeți au ales câte un număr care varia între unu și doisprezece. La finalul concursului copiii au umflat baloane și au degustat bomboanele.

miercuri, 15 mai 2019

Ringul intelectual – o nouă formă de dezbatere literară


Lidia CÎSSA,
bibliotecar, Filiala „Hristo Botev”  

Viața cotidiană actuală e atât de dinamică, multe lucruri se schimbă radical, apar diverse inovații, noi oportunități, noi şi noi idei ce necesită a fi transpuse în viață, încât ne îndeamnă şi pe noi să renunțăm la monotonie, la rutina ce se acumulează zi de zi, să întreprindem ceva nou,  să intervenim cu modificări creative, pentru a ne face existența şi munca noastră mai variată, mai valoroasă, mai plină de culori vii. Bibliotecile publice de asemenea se străduie permanent  să țină mâna pe pulsul vremii, sunt mereu în căutarea de noi forme de activități, tot mai interesante şi mai ingenioase. De mult timp în activitatea bibliotecilor se practică ore de lectură, discuții/dezbateri pe diverse teme, întâlniri cu scriitorii, concursuri literare, conversații ş. a. care se bucură de succes şi  vor continua să fie utilizate pentru promovarea cărţilor bune, de calitate şi a autorilor lor. Anul acesta, în cadrul Programului de lectură „Chişinăul citeşte 2019”, s-a propus spre aplicare  o nouă formă de dezbatere literară – ringul intelectual pentru diverse grupe de cititori (copii, adolescenţi, maturi) când se vor pune în discuție cărţi noi ale  autorilor noştri  autohtoni: „Prietenii mei dragi” de Eugen Doga, „Un secret în Los Angeles” de Doina Postolachi, „Grădina de sticlă” de Tatiana Ţâbuleac. Scopul acestei forme de competiţie este de a stimula şi a dezvolta competențele de gândire creativă şi critică, de comunicare şi socializare ale utilizatorilor.
 În data de 14 mai curent, la Biblioteca „Hristo Botev” s-a desfășurat ringul intelectual  în cadrul căruia s-a efectuat dezbaterea literară asupra cărții  „Prietenii mei dragi” de Eugen Doga, activitate ce s-a încadrat în Programul de lectură „Chişinăul citeşte”. Cartea  este destinată  copiilor şi include în sine două cicluri de povestiri despre două animale, câinele Joi şi motanul Amur, despre aventurile lor, care într-adevăr au fost prieteni dragi şi devotați  ai autorului. În perioada de pregătire pentru acest ring, în liceele din teritoriu (sectorul Râşcani al capitalei) am desfășurat prezentări de carte, discuții/ dezbateri  pe marginea subiectului cărții, astfel copiii  au luat cunoștință de carte, de autor, apoi le-am propus să citească cartea integral şi să atragă atenţie la detalii. Din fiecare liceu am ales câte doi elevi care urmau să participe la ring, au fost aleşi cei mai buni dintre cei mai buni care s-au simțit mai bine pregătiți şi au dorit să participe la această competiție literară.
La ringul intelectual  organizat şi desfășurat la Biblioteca „Hristo Botev” s-au întrunit elevi din liceele „Mihail Sadoveanu”, „George Meniuc”, „Ştefan cel Mare”, „Socrate”, „Miguel de Cervantes” care au reprezentat filialele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din sectorul Râşcani al mun. Chişinău: „Hristo Botev”, de Arte „Tudor Arghezi”, „Alexandru Donici”, „Târgu Mureş”, „Mihail Ciachir” şi „Miron Costin”. A  moderat  activitatea  dna Lidia Cissa, colaboratoare a Bibliotecii „Hristo Botev”, cuvântul de salut i-a aparținut  dnei Angela Olărescu, directoarea Bibliotecii „Hristo Botev”, care a fost şi membră a juriului constituit din trei arbitri, alții  doi  arbitri fiind dna Ludmila Stoianov, Biblioteca „Târgu Mureş”, dna Angela Vintilă, Biblioteca „Mihail Ciachir”. Au concurat două echipe a câte cinci persoane care s-au format pe loc prin tragere la sorți dintre elevii selectați pentru participare la ring – echipa „Ingenioşii” şi echipa „Cercetătorii” în frunte cu liderii săi Camelia Podubnîi şi Mircea Diaconu. După cuvântul de salut, le-am reamintit copiilor regulile competiției şi apoi am dat start ringului. Copiilor le-am adresat 50 de întrebări creative, analitice şi interpretative cu privire la cartea pusă în discuție la care ei trebuiau să răspundă concis, corect şi timp de un minut. De menționat că copiii s-au descurcat bine, cu succes, au dat rapid răspuns la întrebările propuse, membrii echipelor comunicau fructuos între ei, se completau reciproc, au dat dovadă de cunoaștere bună a subiectului  cărții şi a multor detalii din text, au fost activi, ingenioși, au aflat  unele lucruri noi despre autor, despre carte, informații ce le-am oferit  pe parcurs copiilor completând răspunsurile lor, şi-au consolidat asemenea capacitați, precum: concentrarea, flexibilitatea, spiritul de investigație şi de creativitate a gândirii, spiritul de echipă, comunicabilitatea ş.a. Ambele echipe s-au prezentat bine, dar mai dibace şi rapidă s-a dovedit a fi echipa „Ingenioşii” (Podubnîi Camelia, Doneţ Elvira, Zincov Livia, Lavric Daniel, Zarafa Patricia) care a ieşit învingătoare în  prima rundă a ringului intelectual. A doua echipă de participanți „Cercetătorii” (Diaconu Mircea, Pojoga Cristina, Carauş David, Labutina Olga, Savciuc Nichita) n-a rămas indignată de rezultat, deoarece i-am convins că e importantă însuşi participarea la competiție, entuziasmul de a-şi încerca forțele, capacitățile de a comunica, de a-şi spori orizontul de cunoștințe în domeniul literaturii şi că, până la urmă,  învinge prietenia, care este printre primele valori  umane. Tuturor membrilor echipei  învingătoare li s-au înmânat diplome de participare la ring, li s-a făcut şi o poză comună, din cealaltă echipă s-au învrednicit cu diplome cei mai activi şi corecți, cei mai buni jucători. Copiii au rămas în așteptarea de noi cărți captivante ale autorilor autohtoni şi de noi competiții interesante.

joi, 2 mai 2019

Scriitorul Arcadie Suceveanu în dialog cu micii cititori la Biblioteca „Ovidius”


Viorica Moraru,
Șef serviciu, Filiala „Ovidius”

Templul Cunoștințelor „Ovidius” este deschis pentru toată lumea care iubește cartea. Scriitorii, dar și utilizatorii labirintului cărții vin să-și alimenteze spiritul cu sentimente înălțătoare, care să „înalțe” vibrația și să se pătrundă de bogăția spirituală pe care ne-o oferă cărțile. În preajma sărbătorilor de Paşti, iubitorii de CUVÂNT, elevii claselor a II-a „B” şi a III-a „A” de la Gimnaziul nr. 53, călăuziți de învățătoarele Liliana Melnicenco şi Natalia Rufanda, au explorat opera poetică a scriitorului și Președintelui Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu.
Aceștia și-au manifestat dorința de a se confesa Maestrului Cuvintelor, fiind invitați la o întâlnire cu Măria Sa, Poetul. Cu mantie de mag, cu tolba plină de cărți, Arcadie Suceveanu și-a făcut apariția parcă dintr-un alt tărâm. Elevii l-au surprins pe maestru cu un scenariu complex alcătuit din prezentarea arborelui genealogic al poetului, decodificarea complicată a ghicitorilor care le-a antrenat mintea, dar și cu un recital de poezie patriotică care a emoționat publicul. Poetul a pus în aplicare experiența sa pedagogică, pe care a acumulat-o ca profesor de limbă și literatură română, pentru a găsi cheia magică spre sufletul copilului, trezindu-le interesul pentru arta poetică.
Activitatea a fost moderată de un alt scriitor iubit de către semincioarele plăpânde - Alexandru Plăcintă. Cu eleganța care-l caracterizează, scriitorul, i-a ghidat pe elevi în aventura lor artistică, accentuând cu dexteritatea de pedagog cu vocație că cel mai bun prieten al omului este cartea.
Momentul artistic prezentat de copii a continuat cu recitalul poetic despre prietenii dragi ai poetului, toate vietățile: greierul, furnica, pinguinul, căluțul, dar și despre tot sistemul fonetic, alcătuit din vocale – portocale, despre viața rustică, despre zimbrul de la hotare... Curioșii au dat dovadă de o cunoaștere profundă a creației scriitorului, transmițând prin intonația sinceră freamătul SECOLULUI DE AUR.
Atmosfera s-a încins când elevii au venit cu o explozie de întrebări către scriitorul Arcadie Suceveanu. Numeroasele întrebări l-au surprins prin profunzimea lor. Ei au fost curioşi să afle ce înseamnă cartea pentru scriitor. Poetul a menţionat că acest univers ne deschide mintea, sufletul, inima, ne cultivă, nu există zi fără să nu deschidă o carte sau să nu citească o pagină, două sau zece. Şi-a făcut un obicei din copilărie să citească zilnic. Aceasta i-a sfătuit și pe copii.
Maestrul le-a povestit despre copilăria sa, petrecută în satul de baștină la frontieră cu România. A menționat că a lucrat cinci ani în calitate de profesor de limbă şi literatură română în satul de baștină a soției sale. Iar în fiecare an, la 1 septembrie,   clopoțelul sună în dreptul inimii lui, contopindu-se cu acele amintiri din alte veacuri.
Fiind întrebat de ce se bucură cel mai mult în această viață, scriitorul a menționat că îi place când reînvie natura, urmărește cu admirație spectacolul ghioceilor din curtea sa, se bucură de lucruri simple, firești... 
Momentul-surpriză a întâlnirii a fost constituit din universul cuvintelor deformate pe care nu le poți decodifica fără utilizarea Dicţionarului delico-românesc, dedicat nepoţicăi Delia. Pătrunzând în vocabularul delicesc, copiii au fost copleșiți de o stare de bine care nu poate fi exprimată în cuvinte.
La întrebarea ce v-a motivat să scrieți poezie pentru copii, scriitorul a răspuns că cel care l-a descoperit și l-a îndemnat să scrie versuri a fost un alt poet, Ion Gheorghiță, prin anii 1982-1983. A. Suceveanu e autorul a peste 50 de cărți pentru copii, tipărite în România şi la noi.
O întrebare filozofică la care scriitorul a rămas câteva secunde uimit de maturitatea gândirii copiilor, a sunat în felul următor: „- Care a fost cea mai semnificativă lecție pe care ați învățat-o, domnule Suceveanu? – Adevărul, dragi copii. Adevărul, trebuie să-l spui!”
Nu a lipsit sesiunea de autografe care i-a apropiat și mai mult pe curioși de sufletul scriitorului, schimbând priviri pătrunzătoare și zâmbete pline de înțeles care vor dăinui în amintirea lor.
Aceste clipe de euforie spirituală au fost imortalizate într-o fotografie – amintire memorabilă cu Arcadie Suceveanu din SECOLUL DE AUR.

joi, 25 aprilie 2019

Să știm mai multe, să fim mai buni


Tatiana Donțu,  Filiala „Transilvania”

Și iată-ne la o nouă întâlnire a Serviciului „Povestește-mi ceva”, de la Biblioteca Transilvania”, cu trainingul „Să știm mai multe, să fim mai buni”. Țin să menționez că a fost o activitate deosebită, pentru că a avut un subiect incitant! Acel, care a oferit copiilor posibilitatea, de a cunoaște despre farmecul deosebit al Paștelui, despre semnificația religioasă, cât și de tradiții: oul pictat, iepurașul, masa cu mâncăruri tradiționale de Paște – cozonac, pască, mielul, slujba de sâmbătă, seara cu luarea luminii.
Da, Sărbătorile pascale se apropie, iar noi ne-am înarmat cu multă imaginație și chef de activități creative. Iar chemarea acestei activități, a fost mai puternică, prin faptul, că am lucrat frumos și inteligent cu copiii de la școala primară nr. 83 „Gr. Vieru”, și cu irepetabila lor profesoare, Regina Stolearenco. Invitându-i într-o călătorie extraordinară, am interacționat prin intermediul însărcinărilor de echipă, care au fost trei, unde au fost provocați să joace, expună, relateze atitudini față de subiectul dat. Și aici s-au descurcat bine, deoarece sunt creativi, inventivi, plini de energie. 
S-a derulat o activitate valoroasă, în sprijinul dezvoltării interesului lor pentru lectură și a gustului estetic. Țin să menționez, că trainingul s-a sprijinit pe priceperile și deprinderile deja formate a copiilor în decodarea mesajului artistic, și a urmărit, perfecționarea continuă a capacității de comunicare, prin valorificarea noțiunilor însușite și de investigare a unui text literar. 
De fiecare data încercăm tot felul de activități antrenante, în cadrul Serviciului nostru, care să ne distreze, dar și să ne învețe ceva, atât pe noi cât și pe acești copiii minunați, pentru că ne apropie unii de ceilalți, și ne creează niște amintiri pe care le păstrăm cu drag în sufletul nostru. E un fel de a ne reîncărca bateriile, de a uita puțin de probleme și de a ne relaxa într-un mod activ. Joaca și distracția sunt la ordinea zilei, dar încercăm să le combinăm și cu lectura. Că, atenție! Citirea unui text poate fi introdus ca o provocare la tot felul de activități, dar niciodată ca o pedeapsă pentru cei care nu câștigă din aceasta, ba dimpotrivă, toți avem de câștigat! 
E cunoscut bine faptul că, cititorii se formează încă din copilărie. Începutul e foarte important, și noi ne dorim să dezvoltăm în preocupările zilnice ale celor mici, obiceiul de a citi. Și-atunci, Serviciul ne vine în ajutor, fiind un instrument de lucru, accesibil prin formă şi conținut, copiilor, vine ca o tehnică terapeutică să-i zic așa, necesară, fiind tovarăș de drum celui aflat în căutare. Pentru că suntem aici, la bibliotecă, o bibliotecă minunată, unde se pune accent pe valori incontestabile şi cuvântul e unic, iar cele de față sunt doar primii pași făcuți în praful stelar din „Povești pascale” de astă dată, spre sine, spre sufletul tău, a tuturor în scoica ce spune povești încă ude, şi face perle de oameni.  
Iată așa, în perioada premergătoare Marelui Praznic, al Sf. Paști, perioada Postului Mare, noi, povestașii de la serviciul nostru, am parcurs o plăcută călătorie duhovnicească a cărei destinație este Învierea, renașterea sufletelor noastre, cu elemente specific tradiționale, ce vin să dea o mai mare încărcătură spirituală activităților săvârșite în aceste zile.

joi, 18 aprilie 2019

Знакомтесь - наш современник - Дмитрий Иванович Боримечков


Larisa Barabaș, Filiala „H. Botev”
Имя этого человека хорошо знакомо в среде бессарабских болгар нашей республики, но мне хочется, воспользовавшись страницами Интернета в виде данной статьи, а также благодаря юбилею г-на Боримечкова, представить этого светлого человека более широким кругам нашего многонационального края.
            Поэт и прозаик, журналист и фотокорреспондент, болгарский бессарабский просветитель и краевед-энтузиаст, многие годы по крупицам собирающий материал об истории и культуре своих предков, вот неполный перечень направлений, в которых он работает. Дмитрий Боримечков родился 1 мая 1949 года в городе Тараклия (Молдова), который основали и счастливо проживали в нем болгары-переселенцы, бежавшие от жесткого гнета турецкого ига. В трудолюбивой и дружной семье Боримечковых и родился будущий герой нашего очерка. В своем родном городе он закончил среднюю школу, а по истечении ряда лет в 1981 году - Кишиневский государственный университет, избрав для себя специальность журналиста. Началом профессиональной карьеры стал отдел "Письма" в районной газете "Свет" ("Светлина") в родной и любимой сердцу Тараклии. Но только этой газетой автор не ограничился, параллельно его статьи, а также замечательные снимки печатали на своих страницах болгарские газеты "Родно слово" в Кишиневе, "Роден край" в г. Одесса (Украина). Очерки Дмитрия Боримечкова рассказывали о непростой жизни болгар Молдовы и Украины, о проблемах и радостях многих поколений переселенцев, о возрождении национального самосознания в конце ХХ века, о новом импульсе в развитии языка, культуры, этнографии, духовности болгар Буджакской степи. Следующей ступенью в профессии станет место редактора и издателя газеты "Български глас", которая пользовалась необыкновенной популярностью среди болгарской диаспоры Молдовы, так как отражала самые насущные проблемы соплеменников, была связующей нитью с прародиной - Болгарией. Известен г-н Боримечков и своими фотосессиями, умение увидеть и воплотить в необычных снимках обычные моменты жизни отличает все работы и ставит автора в ряд талантливых фотографов. Как фотожурналист Д. Боримечков был участником многих встреч и семинаров по фотоискусству и журналистике в г. Арциз Одесской области в 1993 г., а г. Приморско (Болгария) в 1995 г. Всего были инсталлированы 21 фотовыставки в Молдове, Украине и Болгарии, среди которых: в сентябре 1993 г. в Народной Библиотеке "Святых Кирилла и Мефодия" Софии, затем в городах - Велико Тырново, Казанлык, Габрово, Шумен, Варна и др.
            Наряду с многообразной журналистской деятельностью Д. Боримечков много пишет в различных жанрах, является автором следующих книг: "Вселена на откровения" (лирическая проза для детей, Кишинев, 1997); "Синята далечина" (стихотворения, Кишинев, 1997); "Аз искам утре да живея пак" (проза и поэзия, Велико Търново, 1999); "Границите на духа. Разговори за Бесарабия" (интервью и беседы, Варна, 2008); в рукописи еще один сборник стихов "Нежна самота". Очень много авторских произведений напечатаны на страницах периодических изданий, о которых я писала выше, а также периодики Болгарии: "Словото днес", "Литературен глас", "Вестникът", "Русия днес" и др. В своих работах Д. Боримечков описывает жизнь своих соотечественников, воспевает их самоотверженный труд, любовь к родной земле и  родине, прошлой и настоящей. Тематика его творчества близка и понятна каждому  соплеменнику, каждому потомку некогда спасавших свои семьи болгар, поэтому и стала для читателей полюбившейся, трогательно родной. Многие стихотворения посвящены самым близким автору людям – отцу и матери, друзьям и собратьям по перу, известному учителю Г. Бакаржи и многим другим, очень важным в жизни его личностям.
            Г-н Боримечков на протяжении многих лет неустанно ведет просветительскую работу, продвигая ближе к собратьям родную литературу и культуру. В связи сэтим фактом важно упомянуть, что он учавствовал во многих конференциях и конгрессах в Болгарии, как представитель диаспоры г. Тараклии, касательно судеб болгар, живущих за рубежом. Его стараниями не раз была оказана существенная разнообразная помощь из метрополии. Как просветитель и краевед Д. Боримечков учавствовал в работе конгресса Союза национальных библиотек в городе Казанлык (Болгария), где зачитал обращение от тараклийской Библиотеки "Олимпий Панов". В конце 1996 г. он принял участие в научной конференции международного значения – "Бессарабские болгары – история и современность", которая состоялась в г. Сливен (Болгария). В работе конференции прозвучал доклад нашего автора – "Возрождение болгарских традиций и обычаев в Молдове и Украине", резюме которого было опубликовано в сборнике клуба "Открытое общество" общины г. Сливен. Вообще, надо особо отметить и с чувством глубокой признательности его краеведческую деятельность, так как связь современности и прошлого один из главных принципов в формировании активной жизненной позиции и гражданского долга молодежи. Поэтому так важно собрать по крупицам и передать весь накопленный исторический материал о родном крае последующим поколениям, только так можно взрастить "правильное" отношение и любовь к своей "малой" родине. Только познав историю и культуру своих предков, впитав эту ценную составляющую национального самосознания, можно и в дальнейшем сохранить идентичность своего народа и верно интегрироваться в общий состав народов республики Молдова. Столь важные, непростые, но и интересные задачи несут на своих плечах и с честью выполняют люди, которых мы именуем скромным словом "краевед" и ярчайшим представителем котрых является Дмитрий Боримечков.
            С конца прошлого века г-н Боримечков является членом Союза независимых писателей Болгарии. За большие и разносторонние заслуги награжден памятной медалью "Иван Вазов" от Государственного Агенства "Болгары за рубежом" (София). Также в столице Болгарии прошел специализацию в Департаменте информации и усовершенствования учителей, тема его работы: "Болгарская литература в Бессарабии: авторы и произведения, образы и темы".
            В настоящее время г-н Боримечков, полный энтузиазма и родолюбия, является главным редактором своего детища – газеты "Светлина", но только в оцифрованном виде - сайт "Светлина. Online", где невзирая на все трудности касательно печатных вариантов периодики, продолжает творить главное дело своей жизни – приносить людям радость от общения на родном языке, знакомить со всеми новостями, поддерживать национальный дух в каждом собрате. В преддверии юбилея мы желаем Дмитрию Боримечкову долгих и полных творчества жизненных лет, воплощения всех задуманных проектов и радости от всех исполненных дел! Многая лета и Честит рожден ден!

luni, 8 aprilie 2019

Omul sfințește locul


                              Ana Haram, bibliotecar, Filiala „Lesea Ukrainka”                                                                     

 Viața mereu ne oferă șanse de a cunoaște persoane deosebite. Activând la Biblioteca „Lesea Ukrainka”, l-am cunoscut pe domnul Eugen Oseredciuc, Maestru în Artă din Republica Moldova și Lucrător emerit al culturii din Ucraina. Domnul Oseredciuc, născut la 03.01.1945 în satul Dovghe, regiunea Livov, Ucraina, este o personalitate creativă, responsabilă, străduitoare. Dumnealui e mereu implicat în activități sociale: organizează expoziții ale pictorilor ucraineni ce activează în Moldova, contribuind la familiarizarea tinerii generații cu cultura poporului ucrainean, precum și a celui basarabean; întâlniri cu oameni de artă, medalioane literare; dezbateri pe diferite teme despre relațiile Ucrainei cu alte popoare, inclusiv cu cel moldav în sânul căruia și-au găsit a doua patrie și unde lucrează pentru prosperarea și bunăstarea ei, implicînd diferite personalități, inclusiv pe cele din Ambasada Ucrainei în Moldova Natalia Jurbenco, Ala Otvercenco ș.a.; discuții cu ucrainenii din diasporă și din Fundația de binefacere „Renaștere” al cărui jubileu îl vom sărbători în mai anul acesta. Multe din aceste activități au loc în Biblioteca „Lesea Ukrainka”.
Prezența membrilor Fundației de binefacere „Renaștere” în frunte cu Președintele lor la așa date importante ca: 22 ianuarie – Ziua Soborniciei Ucrainei; 25 februarie – Ziua de naștere a Lesei Ukrainka; 9 martie – Ziua de naștere a lui Taras Șevcenco; 24 august – Ziua Independenței Ucrainei în biblioteca noastră este inerentă și implicită. Oamenii se adună, își spun opiniile, durerile și marchează sărbătorile naționale solemn. Nu demult, de ziua lui Taras Șevcenco  în bibliotecă a fost o elevă a Colegiului de Bussness European – Ana Sveț, care a recitat cu multă dragoste versuri  ale poetului, iar Liubovi Burlaca a interpretat câteva piese pe versurile poetului.
Chiar în perioada actuală, domnul E. Oseredciuc este implicat în editarea unei cărți de publicistică care va include articole din presa periodică, apărute aici la noi în Moldova, scrise de ucraineni. Cartea este dedicată jubileului de 25 de ani de la înființarea Fundației de binefacere a pictorilor profesioniști și maeștrilor populari ucraineni „Renaștere”. La baștina dumnealui se deschide un muzeu dedicat maestrului și este nevoie de ajutorul dumnealui. Amintirile despre satul natal sunt dureroase, de mic copil a rămas orfan: tatăl a fost împușcat în 1945 (în corp I s-au găsit 36 de gloanțe), iar mama a decedat la scurt timp, asa că dumnealui și fratele Ostap au fost nevoiți să ia calea orfelinatelor… A muncit, a învățat, a creat și a ajuns la o vârsta venerabilă cînd poate să culeagă laurii roadei create de el.
Este o persoană îndrăgostită de artă și de frumos: a început cu muzica, pe care a studiat-o de mic copil cam cu forța la școala-internat pentru orfani din Razdol, apoi la școala profesională din Cherci a studiat profesia de electrician și muncitor specializat în gazificare, a urmat armata și multe servicii, unde dumnealui activa ca muzician și pictor. Abia în 1970 se înscrie la Institutul Poligrafic din Livov, specialitatea: pictor-grafician. Prima lucrare de valoare a fost amenajarea Pavilionului „Geologia” de la Expoziția realizărilor economiei  naționale din Ucraina, apoi este trimis la Chișinău unde proiectează și amenajează mai multe Pavilioane de la  EREN: complexul  „Agroindustrial”, Pavilionul „Știința și cultura în Republica Moldova”, Pavilionul  „Construcția de mașini și energie”, Pavilionul industriei ușoare ș.a., precum și Pavilionul Moldovei de la Festivalul Internațional al Tineretului și Studenților de la Moscova ș.a. Domnul Eugen are și lucrări realizate în Moscova: „Clinica Doctorului Ilizarov”, proiectul de perspectivă al străzii „Sodovoe colițo”.
Pentru meritele sale deosebite, domnului  E. Oseredciuc i se acordă în 2000 titlul de „Maestru în Artă din Republica Moldova”, iar în 2004 titlul de „Lucrător emerit al culturii din Ucraina”. Domnul Oseredciuc a fost profesor la Institutul de Arte din Chișinău, este și membru al Uniunii Ziariștilor din Ucraina. A editat o carte de o rară frumusețe „Paleta ucraineană a Moldovei” în anul 2006, prezentându-ne mulți ucraineni care și-au adus aportul la dezvoltarea  culturii și economiei Moldovei. Printre ei se evidențiază domnul  Simeon Odainic, autorul ordinilor și medaliilor de Stat ale Republicii Moldova, precum și  Ivan Belidii, autorul sculpturilor de pe fațada Galeriei de Arte „Constantin Brâncuși” din  Chișinău.                                                                                      
Zilele trecute, domnul Eugen Oseredciuc, a organizat o expoziție de lucrări ale pictorilor de origine ucraineană din Moldova în Biblioteca „Lesea Ukrainka”. Aici veți vedea mai multe lucrări ale pictorului Nicolae Fedac, precum și ale altor pictori ca: Leonid Nichitin, Olena Leșcu, Iaroslav Oleinic, Inessa Cravcenco, Alexandru Sîtnic, Eugen Oseredciuc, Rita Fedac, Veaceslav Bachițchi s.a. Acești pictori sunt puțin cunoscuți publicului de la noi din republică, ca și mulți  alți  oameni de cultură care prin activitatea lor au contribuit la dezvoltarea culturii Republicii Moldova. Puțini știu că autorul minunatelorr sculpturi ce împodobesc Sala „Constantin Brâncuși” din Chișinău este talentatul sculptor ucrainean Ivan Belidii, membru al Uniunii Pictorilor din Republica Moldova. Muzele create de dumnealui sunt originale, frumoase, irepetabile. Cele patru sculpturii au fost create în anul 1988: „Pictura”, „Grafica”, „Sculptura”, „Arta decorativ-aplicată”. Aceste lucrări ar putea înfrumuseța chiar cele mai renumite muzee din lume. Pentru activitatea sa domnul I. Belidii este decorat cu Diploma Simpozionului Internațional de Sculptură, Chișinău - 1992.
 O altă personalitate importantă în cultura noastră moldovenească este domnul Simeon Odainic, născut în satul Alexeevca, raionul Ungheni, absolvent al Școlii Republicane de Pictură „I. Repin”,  Maestru în Artă din Republica Moldova, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Paris. Domnul  Simeon  Odainic este autorul tuturor medaliilor și ordinilor de Stat ale Republicii Moldova: Ordinul de Onoare – 2004; Ordinul Republicii Moldova - 1992; Ordinul „Credință Patriei – 2005; Medalia „Mihai  Eminescu” – 1992; Medalia „Constelația  Eminescu” - 1993;  Medalia Meritul  militar ” – 2002; Ordinul  Ștefan cel Mare.