sâmbătă, 21 august 2010

OAMENII - BRANDUL BIBLIOTECII MUNICIPALE "B.P. HASDEU" : ÎNSEMNĂRI DESPRE LUDMILA PANZARI

Fiecare om se naşte cu un set de aptitudini predefinite, iar pe parcursul vieţii le dezvoltă mai uşor sau mai greu, în funcţie de predispoziţiile personalităţii pe care le are, în funcţie de împrejurimi şi de anturajul său.

Ludmila Pânzari şi-a făcut din cărţi o a doua familie, mai bine zis, o prioritate. Cu dragoste pentru literatură, pentru oameni, păstrează multă înţelepciune: este o fire modestă, dar extraordinar de inteligentă! Surprinde prin răbdarea sa: ascultă cu tact, cu discreţie, cu optimismul omului, care ştie, că la vreme de necaz, îşi poate regăsi pacea în paginile pline cu buchiile tehnologiilor informaţionale. Asta-i, e şi serviciul ei. Este responsabilă, ordonată, competentă, iar când vine omul la ea; ştie să vorbească frumos şi să dea informaţia de care ai nevoie, indiferent de vârstă, nu se poate să nu te aprecieze. "Omul sfinţeşte locul”, - o zicală valabilă şi pentru omul din persoana ei; ştie să se facă apreciată, iar în domeniul său, este un specialist de temut: dacă vine dna Pânzari la vre-o filială a BM „B.P. Hasdeu”, cu verificări de rigoare în serviciu, trebuie să fii pregătit şi să răspunzi corespunzător! Munca cu cartea este o muncă foarte plăcută, dar presupune o deosebită dăruire şi mult devotament. E genul de om, care în meseria sa mereu ia atitudini: ori, în primul rând, are răbdare, ştie să caute informaţie, citeşte mult, e ordonată în tot ce face. De când lucrează în bibliotecă, are nişte tabieturi, în sensul, că nu aruncă nici un document sau hârtie, le aranjează pe toate la dosar, nu lasă nimic să se piardă. Continuă să se manifeste prin creaţii proprii în cadrul revistei BiblioPolis, blogurilor BM „B.P. Hasdeu” etc., ceea ce reprezintă ritmul unei ocupaţii libere, la fel şi creaţie colectivă. Curios, e că dă impresia unui aspect mistic, pare să facă meditaţii şi exerciţii de relaxare, înconjurată fiind de flori, cu miasme, cu zâmbetul pe buze. Însă, rar o vezi zâmbind, serioasă fiind; pare interesantă această parte, dar eu mai mult tind să cred în latura cu miasmele vesele, chiar surprinzând-o; şi la drept vorbind, nu trebuie să pricepi multă psihologie, pentru a-i trezi acea componentă, cu zâmbetul. Orice situaţie de conflict în sistemul bibliotecar (de asta nu scapă nimeni) este rezolvată de Ludmila prin găsirea unui compromis; evident, îi găseşte imediat. Admite pe lângă ea oameni înţelepţi, nu fără umor; nu e un lucru chiar atât de greu?

Prin prezenţa acestei distinse doamne ne simţim onoraţi de tot ce spune. Se pare, că nu are nevoie de cuvinte de laudă: la o aşa atitudine, aşa şi un rezultat: este ambiţioasă şi competitivă, activă şi plină de iniţiative, iar colegii o respectă şi o susţin în toate.


Rubrică susţinută de Svetlana VIZITIU

vineri, 20 august 2010

CĂRŢI JUBILIARE: B.P. HASDEU

Hasdeu, B. P. Răzvan şi Vidra
Prima ediţie: 1875

„Hasdeu a fost un geniu universal. […]

Răzvan şi Vidra este una din cele mai bune drame din literatura română […]. Este drama individului apăsat de preajma publică. Răzvan este un paria îmbrăcat în haine efemere ale puterii, în luptă cu un factor monstruos de nedefint şi în condiţie cu atît mai tragică cu cît admiraţia tuturor se amestecă cu o compasiune jignitoare. Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit aici cu reaua naştere apăsînd asupra geniului.” G. Călinescu. Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent.





Hasdeu, B. P. Trei crai de la Răsărit
Prima ediţiei: 1875

George Călinescu caracteriza derutant, dacă nu chiar contradictoriu „comedia în două acte: Trei crai de la Răsărit drept „superficială şi de spirit”. „Superficială” – dacă înţelegem bine – în sensul de nepătrundere către afundurile personajelor şi de nedăltuire a lor tipologic memorabilă. „De spirit” – în accepţiunea călinesciană vrea să însemne o operă spumoasă, în care imprevizibilul replicii „subţiri” – cum se referea odată la Creangă -, intrigă.

Rubrică susţinută de Maria BIVOL

joi, 19 august 2010

CĂRŢI JUBILIARE: ALECU RUSSO

Russo, Alecu. Cîntarea României. – Chişinău: Litera, 1998. – 326 p.

Prima ediţie: 1935

Prin Cîntarea României, Alecu Russo intră în sfera romantismului mesianic… România este evocată într-o istorie alegorică, în tablouri de un simbolism aproape obscur, profetic, în viziuni apocaliptice, cînd vine vorba de duşmanii ei din vremi de restrişte, cu înseninări de ţară a fericirii, cînd se cîntă frumuseţile pămîntului natal… cu accente revoluţionare cînd poetul profet al semnelor vremii invocă împotriva asupritorilor „blestemele văduvelor sărace, sudoarea oamenilor aruncată ca pleava, hrana sărmanilor mistuiţi, moştenirea copiilor răpită…” Ion Rotaru. O istorie a literaturii române, Ed. Minerva, Bucureşti, 1971, p. 170-171.
 
Rubrică susţinută de Maria BIVOL

miercuri, 18 august 2010

CĂRŢI JUBILIARE: LIVIU REBREANU

Rebreanu, Liviu. Ion: vol. 1, 2. – Bucureşti; Chişinău: Litera, 2001
Vol. 1: – 253 p.
Vol. 2: - 255 p.

Prima ediţie: 1920

Acţiunea romanului începe mai întîi cu drumul ce duce din Armadia spre Bistriţa şi trece prin satul Pripas, incluzînd aici casa învăţătorului Zaharia Herdelea, care este de fapt casa familiei Rebreanu din Prislop, casa lui Macedon Cercetaşu, casa primarului, şi casa lui Ion al Glanetasului, eroul principal al romanului. Acţiunea începe la hora de duminică, la care iau parte toţi locuitorii satului. Aici, Ion nu joacă la hora cu Florica lui Maxim Oprea, ci cu Ana lui Vasile Baciu, promisă de tatăl ei lui George Bulbuc.

„Drumul care duce spre Pripasul piti între coline, deschide şi închide naraţiunea epopeică a lui Ion, roman apărut în 1920 ca rezultat al unei fervorări deosebite a căutării de sine a autorului. „Descrierea drumului pînă la Pripas şi chiar a satului şi a împrejurimilor corespunde în mare parte realităţii” nota însuşi Rebreanu în Mărturisirile din 1932, la o oră cînd procesul scrierii romanului era absolut încheiat.” M. Cimpoi

[…] Nicăieri în literatura română viaţa satului n-a fost evocată cu atîta forţă realistă, atît de viguros şi pătrunzător. Condiţia lui Ion rezumă tragedia istorică a ţăranului fără pămînt şi dacă parvenirea socială a personajului este reprezentativă doar pentru o mică parte a acestei ţărănimi, ambiţia de care el este devorat defineşte sufletul ţărănesc în general. Teribilă, forţarea lui Ion de a-şi depăşi condiţia capătă dimensiuni universale şi înfrîngerea sa în lupta cu soarta implacabilă aduce aminte de prăbuşirea eroilor din tragediile antice. Povestea ascensiunii şi supărării lui Ion adună în cuprinsul ei, concentrată, închisă parcă, întreaga existenţă de altădată a Transilvaniei româneşti. Lumea ţărănească, cu straturile ei, nu fără comunicare unele cu altele, dar vizibil delimitate, lumea intelectualităţii satului: învăţătorului, preotul, apoi autorităţile: primarul, jandarmul, notarul, lipsa politicienilor în goana după voturi; de asemenea datinile ardele specifice, legate de horă, nuntă, înmormîntare, într-un cuvînt – viaţa satului în toate înfăţişările sale alcătuieşte în cuprinsul romanului un amplu şi magestral caleidoscop. Ioneste o densă monografie sau, mai precis, o epopee a satului românesc de peste munţi…Dumitru Micu. Scurtă istorie a literaturii române, II, ed. Iriana, Bucureşti, 1995. 110 p.

Rubrică susţinută de Maria BIVOL

OAMENII - BRANDUL BIBLIOTECII MUNICIPALE "B.P. HASDEU": PAVEL BALMUŞ


Domnul Pavel BALMUŞ, preşedintele Societăţii Bibliofililor din Moldova, cercetător literar s-a impus de mult ca enciclopedist, bibliofil, istoric literar, autor al unor studii, cronici, eseuri, articole.

Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu” are în persoana Dlui Pavel BALMUŞ un erudit documentarist care valorifică moştenirea culturală, cercetează şi promovează dinastia Hasdeu. Bibliotecile din Chişinău au cîştigat prin implicarea Dumnealui în manifestări ştiinţifice şi culturale, prin sprijinul permanent acordat ori de cîte ori a fost solicitat.

Mulţi ani Dle Pavel BALMUŞ cu sănătate, tărie şi încredere în dreptatea aspiraţiilor, intenţiilor şi făptuirilor care-s partea cea mai consistentă a unei existenţe umane vrednice. Vă dorim cît mai multe fapte nobile, cărţi ce vor fi mereu solicitate, alte împliniri frumoase.

Rubrică susţinută de Tatiana COŞERI

marți, 17 august 2010

CĂRŢI JUBILIARE: MIHAIL SADOVEANU


Sadoveanu, Mihail

Venea o moară pe Siret / Mihail Sadoveanu. – Bucureşti: Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1956. – 319 p.
Prima ediţie: 1925

„Apa şi boierii curg la vale”, spune unul din personajele cărţii, repetînd o veche zicală izvorînd din bogata înţelepciune populară. Constatarea vine ca o concluzie firească a întregii povestiri în care acea întîmplare năprasnică cu ploi, puhoaie şi oameni năcăjiţi, din anul 1888, atunci cînd moş Pahomie, podarulde la Buciumeni, Androne Brebu şi alţi gospodari din sau au văzut o ciudată privelişte, cum venea o moară pe Siret, e doar o culme pentru înţelegerea mai degrabă a mersului vremii. În vîrtejul acelor frămîntări se dezvăluie deopotrivă suferinţa şi măreţia celor asupriţi, ca şi josnicia aurită sau numai slugarnică a stăpînilor de pămînturi şi robi din acele vremi.

Scurta poveste a întîmplărilor Aniţei e ca lumina unui fulger ce deschide cititorului porţi spre viaţa unor oameni, a unui sat, a unei epoci acum apusă pentru totdeauna. Călăuză neîntrecută în asemenea hălăduiri în timp şi spaţiu către tainicile cele mai ascunse ale sufletului omenesc, autorul reînvia chipuri ale trecutului pentru o aspră judecată a prezentului. Căci orînduielile din vremea cînd scria asemenea întîmplări erau în multe privinţe aidoma celor din timpul marilor puhoaie de la 1888, ba mai aspre chiar.

În anii aceia crunţi, cerul a slobozit întîi valuri de căldură care au ars cîmpurile. Pe urmă, peste holdele scrumite s-au prăvălit ploi năprasnice care au umflat apele revărsîndu-le peste maluri. Podul de şăici peste Siret s-a rupt şi a pornit către Galaţi şi către Marea cea mare, iar prin golul rămas a putut să se strecoare o alcăuire ciudată, un fel de casă, furată de ape.


Sadoveanu, Mihail
Neamul Şoimăreştilor / Mihail Sadoveanu; ed. îngrijită, postfaţă, tabel cronologic şi referinţe critice: Teodor Vîrgolici. – 183 p.

Vocaţia lui Mihail Sadoveanu pentru evocarea trecutului istoric naţional a fost evidentă încă din partea iniţială a activităţii sale creatoare. În 1904, cînd apare întîiul său roman istoric, Soimii, N. Iorga releva că: „Sadoveanu are simţul trecutului, un simţ cu totul special”. Strădaniile sale în această direcţie au cunoscut o evoluţie ascendenţă, calitativ superioară de la o etapă la alta.

Publicat mai întîi în Viaţa Românească,în 1912 şi 1913, şi apoi în volum, în 1915, Neamul Şoimăreştilor a fost elogios apreciat, încă de la apariţia lui, şi considerat, pe bună dreptate, o realizare de netăgăduită superioară calitativă în evoluţia romanului istoric sadovenian. În recenzia publicată în revista Ramuri (Drum drept), în numărul 30 aprilie 1915, N. Iorga sublinia: „M. Sadoveanu dă un roman istoric, care e, o spunem de la început, un adevărat roman istoric.


Sadoveanu, Mihail. Baltagul.

… Baltagul nu este altceva decît balada populară a Mioriţei transpusă de munte şi în cadrul unuia dintre cele mai pasionate romane de aventuri. Pornind de la datele primare şi autentice, confirmate de documente, ale baladei – căci Mioriţa e o dramă a transhumanţei -, autorul reeditează complotul sîngeros al celor trei ciobani pentru a da prilej văduvei celui răpus să pornească, însoţită numai de feciorul ei, înarmat cu „baltagul” răzbunător, o adevărată expediţie ca să se afle osemintele soţului şi să-i împlinească ritualul înhumării – căci presentimentul n-o înşală - şi, în acelaşi timp, să pedepsească pe ucigaşi…

Rubrică susţinută de Maria BIVOL

luni, 16 august 2010

“LEAC PENTRU SUFLET”- UN PROGRAM DE TERAPIE PRIN LECTURĂ

Elena VULPE, director, Filiala "O. Ghibu”

Efectul benefic al Cuvântului, al Lecturii, ca remediu pentru modelarea şi regenerarea spiritului uman, sunt cunoscute încă din antichitate. Mesajul terapeutic al lecturii ca acţiune de vindecare, de purificare a fost încrustat drept motou pe frontispiciul unei biblioteci antice, pentru a traversa secole de împlinire şi a transmite, din generaţie în generaţie, impactul ei miraculos asupra ecilibrului mental şi spiritual al umanităţii..

Grija pentru sănătate şi instruire reprezintă şi la ora actuală domenii de importanţă excepţională, fiind principalii piloni de rezistenţă, care conferă credibilitate şi permite afirmarea cu demnitate a unei naţiuni. Din păcate, constatăm că acestea nu se materializează în măsuri adecvate. Sectorul medical şi învăţământul, răvăşite de dificultăţi materiale, mai traversează perioada unor reforme discutabile, implementate fără discernământ, care limitează atât accesul populaţiei la asistenţă medicală, cât şi la pregătire şi instruire solidă.

Sporirea eficienţei procesului educativ trebuie focusat pe competenţe şi performanţe, pe realizarea unor parteneriate şi programe, astfel ca demersurile dispersate să devină unitare şi cu adevărat eficiente întru perfecţionarea şi diversificarea comunicării umane. Bibliotecile se pot încadra în acest proces, având la îndemână resurse necesare, metode, tehnici şi proceduri de învăţare şi de lucru eficiente. De aceea, fiind în căutarea unor noi sfere de influenţă, Filiala “O. Ghibu” a propus realizarea unor parteneriate cu mai multe instituţii şi ONG-uri. Mare ne-a fost surpriza acceptării de către Fundaţia Filantropică medico-socială "Angelus" a unui asemenea acord, apreciind şi faptul că ne consideră pe noi parteneri credibili în demersul comun de a veni în ajutor copiilor bolnavi de cancer de la Spitalul Oncologic. În acest scop a fost semnat un Acord trilateral de parteneriat, încheiat între Fundaţia "Angelus Moldova" (FFMS HOSPIC „Angelus” ) reprezentată prin directorul executiv Valeriu Isac, managerul relaţii publice Irina Draguţanu şi Biblioteca „O. Ghibu”, alături de specialiştii Spitalului Oncologic, Larisa Onică şi Irina Paşchevici, care şi-au conjugat eforturile pentru a influenţa fiecare în domeniul vizat asupra copiilor internaţi în secţiile Oncopediatrie şi Hematologie, oferind sprijin calificat în organizarea unor serii de activităţi complementare celor realizate de către Institutul Oncologic.

Scopul acestui acord din partea bibliotecii este de a organiza terapia prin lectură pentru copiii de la Spitalul Oncologic, care nu au acces la informarea din bibliotecă, oferind regulat, o dată pe săptămână (în fiecare joi), 4 ore de lectură pentru copii aflaţi în dificultate gravă de sănatate cu boli de leucemie. Fundaţia „Angelus Moldova” se va ocupa de coordonarea cu Institutul Oncologic şi secţiile ei, aducându-şi aportul şi la consultarea şi instruirea persoanelor ce vor merge în vizită la copiii bolnavi de cancer, pentru a fi pregătiţi emoţional şi psihologic. În acest context Filiala „O. Ghibu”a iniţiat un program adresat copiilor de la secţiile Hematologie şi Pediatrie ale Institutului Oncologic din Chişinău cu genericul „Leac pentru suflet”.

Având în vedere scopul caritabil al acestui parteneriat, Biblioteca Publică „Onisifor Ghibu” organizează lectura publică prin diverse forme şi tipuri de activităţi: Ora poveştilor, Ora de lectură, Inţâlniri cu autorii, Prezentări şi Lansări de carte şi film, Victorine, Jocuri interactive, diverse Concursuri de animaţie, desen, inteligenţă. Vă propunem pentru informaţie unele manifestări planificate pentru luna iulie, august şi septembrie, care deja au demarat prin concursul bibliotecarilor Tatiana Musteaţă şi Lidia Marişceac, ce s-au pregătit minuţios de aceeastă activitate, care solicită responsabilitate, dragoste pentru copii, dar mai ales dăruire şi altruism:

05.08.2010 Ora poveştilor: Aventurile lui Radu în Ţara Poveştilor

12.08.2010 Prezentare de carte: Am găsit o prinţesă, Kenneth Grahame

19.08. 2010 Jocuri interactive: Aventurile lui Mowgli cu vizionarea filmului animat Cartea Junglei, R. Kipling

3.09.2010 Prezentare de carte: Gr. Drăgan Surâsuri cu dinţi

10.09.2010 Concurs de erudiţie: Ghicitori pentru minori

17.09.10 Ora de lectură: Legende populare româneşti

24.10.2010 Discuţia cărţii: Lumea Basmelor

24.10.2010 Prezentarea filmulu:i Aladin şi lampa fermecată

Trebuie menţionat faptul că aceste acţiuni au fost succedate în prealabil (luna Iulie) de o instruire a bibliotecarilor în cadrul unui training efectuat de specialişti competenţi de la Institutul Oncologic: medici, psihologi, psihiatri, care au menţionat capacităţile, aptitudinele şi atitudinea grijulie de care trebuie să facă dovadă bibliotecarii antrenaţi în aceste activităţi. Or, trebuie să recunoaştem, este necesar de a avea o inimă mare şi un suflet nobil pentru a înfrunta psihologic aceste circumstanţe, având în faţă copii de la 6 până la 17 ani care sunt predestinaţi de o boală incurabilă, cum este un cancer inoperabil, când, se pare, nu mai suntem în stare de a schimba ceva în aceste circumstanţe adverse, când viaţa acestor minunaţi copii este în pericol.

Prin această activitate extramuros, ne-am propus scopul de a extinde activitatea bibliotecii spre sectoarele mai puţin penetrabile, cum ar fi Spitalul Oncologic, utilizând Lectura ca remediu pentru sufletul şi dezvoltarea imaginaţiei copiilor cu boli incurabile şi de a reacţiona asupra stării sănătăţii şi moralului celor care au de înfruntat un destin tragic.

În acelaşi timp, participarea la aceste activităţi cultural-educative, artistice, contribuie la trezirea setei şi dragostei de viaţă, a încrederii în posibilităţile şi judecăţile proprii, a interesului pentru opinia celorlalţi. Lumina şi licărul de viaţă a clipei trăite în universul lecturii face să palpite în unison atât sufletele zbuciumate ale copiilor, cât şi inimile zdrobite şi îndurerate ale părinţilor ce-i asistează, uitând cu toţii pentru căteva ore de boală, de tratament, de ingecţii şi picurători, de terapia chimică. Copii ascultă poveşti şi poezii, vizionează filme cu eroi preferaţi, îşi dezvoltă imaginaţia prin jocuri interactive, desenează soarele, copaci, flori, râuleţe, casa părintească, uită de tot şi se joacă.

Asemenea activităţi facilitează perceperea adevărului, conştientizarea faptului că orice om are de dus o cruce, că frumuseţea vieţii trebuie să excludă noţiunea de durată existenţială, iar crucea pe care o are de dus fiecare devine o povară mai suportabilă, ajutându-le să se bucure de fiecare clipă dăruită de Dumnezeu şi de miracolul Cărţii.

luni, 9 august 2010

BIBLIOTECA DE ARTE "T. ARGHEZI"– SPAŢIU AL DIALOGULUI MULTICULTURAL

Anastasia MOLDOVANU,
şef oficiu, Biblioteca de Arte "T. Arghezi"


Reorientarea rapidă a societăţii spre tehnologiile moderne a făcut ca Biblioteca de Arte să-şi readapteaze activitatea sa, acceptând noi politici de bibliotecă. Încercând mai multe modalităţi de a se face cunoscută, Biblioteca de Arte, care şi-a luat recent şi un nou nume, cel al cărturarului Tudor Arghezi, are intenţia şi îndrăzneala de a se transforma şi a fi concepută ca un spaţiu deschis, aflat sub un control public al societăţii. Ea a devenit în ultimul timp un mediu benefic pentru promovarea, încurajarea şi susţinerea unui dialog multicultural în spaţiul comunităţii chişinăuiene nu numai prin activităţile sale culturale şi creativitatea lor, dar şi prin abordarea diverselor activităţi umane. Schimbarea de tactică în activitate presupune şi o reorientare a angajamentului instituţional, profesional şi social a întregii echipe a bibliotecii. Reieşind din necesităţile zilei de azi, ştim cu toţii că nu este suficient să fii bine pregătit şi să-ţi faci bine meseria. Adică pentru a susţine o activitate într-o bibliotecă publică (de profil) modernă este necesar mai mult de atât şi anume, de abilităţi profesionale or asta presupune o valoare s-au mai exact o sumă de competenţe profesionale, ce reprezintă capacitatea unui membru sau a unui grup de membri pentru a realiza activităţile cerute la locul de muncă la un nivel calitativ mult mai înalt.

Competenţele profesionale se dobândesc prin iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare, recalificare. În legătură cu acest fapt în cadrul BM “B.P. Hasdeu” se organizează acţiuni de instruire prin diverse metode (ateliere profesionale, master-class, însuşirea implementării unor servicii moderne de servire a utilizatorilor, lecţii interactive, studii sociologice, mese rotunde, seminare), unde se discută, se acceptă şi se propun opinii proprii generate de aceste tendinţe.

Activitatea bibliotecii se face în baza planului de muncă, aprobat la început de an, în baza unor priorităţi angajate, cât şi în baza unor criterii neangajate. Procesul de realizare a acestor obiective presupune o muncă cu dăruire de sine şi constă din mai multe componente, toate raportându-se la o continuitate anumită.

Ar fi cazul să amintim, că pentru a purcede la realizarea oricărui plan este necesar mai înainte de toate studiul gradului de satisfacere a necesităţilor de informare a segmentului de piaţă, unde este amplasată biblioteca. Dar nu numai. El poate să se extindă pe un diapazon cu mult mai larg, reeşind din scopul propus. La acest capitol Biblioteca de Arte are în vizorul ei o serie de instituţii de învăţământ, cu profil specializat, organizaţii private şi de subordonare statală cât şi ONG-uri.

Un al doilea pas este mesajul  cu care lucrătorii bibliotecii vin la utilizatori.

Aici trebuie de menţionat, că reuşita obiectivului depinde în mare măsură de mesajul întocmit. El trebuie să fie unul clar, care să conţină în sine scopul şi bunele intenţii ce urmează a fi prestate. Iată momentul, când bibliotecarul trebuie să dea dovadă de atitudine şi motivaţie, de aptitudini şi de capacităţi. Dacă mesajul va fi transmis neconvingător, atunci nu va avea loc contactul şi nici o următoare colaborare. Elaborarea unui mesaj şi implementarea lui cu succes necesită prezenţa întreg spiritului de echipă şi a potenţialului resurselor umane disponibile. Având la dispoziţie un mediu de bibliotecă, prin intermediul mesajului, îl transformăm efectiv într-un mediu social, câştigul de cauză primindu-l cei implicaţi direct, cât şi toţi doritorii. Transmiterea unui mesaj se face pe calea dialogului viu. Dar o mare importanţă o are şi folosirea resurselor pe care ni le pune la dispoziţie calea on-line, de exemplu, pagina WEB a bibliotecii. În cadrul ei e cu putinţă elaborarea unei rubrici pentru unităţiile de învăţământ preuniversitar (şcoli şi licee), care va duce în mod necondiţionat la încurajarea prezenţei acestor unităţi ca utilizatori activi ai bibliotecii în scopul exploatării mai efective a fondurilor şi a resurselor informaţionale, cât şi a socializării mediului ei.

Dar să revenim la ideea de a concepe spaţiul Bibliotecii de Arte ca un spaţiu deschis, aflat sub controlul public al societăţii, idee, ce se poate înscrie într-un context mai larg al unei specializări a activitaţilor sociale. În ultima perioadă de timp activităţile realizate au fost dirijate în această direcţie. Biblioteca s-a angajat în dezvoltarea şi desfăşurarea multor sarcini social-culturale ce ţin de diverse activităţi umane. Astfel, o dorinţa puternică de a ne deschide în exterior, de a exersa în afara “zidurilor”, de a ne asocia este mai intensă atunci, când constatăm, că oferta noastră documentară nu mai este suficientă. Aşa s-a născut unul din parteneriatele noastre recente cu Mesageria d&d, distribuitor privat de carte şi presă internaţională, o Agenţie de carte şi presă specializată, care efectuiază achiziţii de distribuţie de publicaţii la comanda şi cererea bibliotecilor publice, ştiinţifice, departamentale, a diverşilor agenţi economici şi a persoanelor private (www.mesageria.md). Dezvoltarea unor evenimente comune, optimizarea resurselor disponibile şi schimbul de competenţe ne permit să ne apropiem unii de ceilalţi. Aceasta este cu atât mai necesar astăzi pentru că noi constatăm, că apariţia unor noi practici de parteneriate publice - private atrage după sine noi iniţiative, idei şi posibilităţi. Parteneriatele iau mai multe forme după natura legăturii şi acţiunii pe care o îndeplinesc. Ele permit dezvoltarea unei dinamici, care va contribui cu siguranţă la îndeplinirea cu succes a iniţiativei comune. Datorită faptului, că Mesageria d&d importă şi distribuie în Moldova peste 10 000 de titluri de presă străină şi locală, titluri specializate din diverse ţări ale lumii, distribuie carte internaţională din diverse domenii, unul prioritar constituindu-l cartea didactică şi pedagogică, manuale şi materiale didactice pentru învăţământul preşcolar, preuniversitar şi unversitar, face ca Biblioteca de Arte să fie vizitată tot mai des de reprezentanţi ai diferitor firme şi companii, precum şi numeroase persoane private, printre care un segment numeric important îl ocupă cadrele didactice ale instituţiilor preşcolare şi şcolare din republică.

Suntem în bună vecinătate cu Consulatul ţării vecine România, care este vizitat de cetăţeni din toate colţurile ţării şi de peste hotare. Pentru ei biblioteca prestează diferite servicii şi prezintă atât o sursă de informare, cât şi un loc relaxant, de petrecere a timpului liber. Acest factor face, ca angajaţii bibliotecii să recurgă frecvent la diferite căi şi modalităţi de comunicare, adică se creează o nouă tendinţă în dezvoltarea relaţiilor cu publicul larg. În acest scop sunt elaborate materiale de informare privind anumite date (admitere, prognoze diverse, întocmirea pachetelor de documente, necesare pentru călătorii şi deplasări, servicii utile, calendarul cultural al zilei, informaţii despre procurarea literaturii solicitate din librării), sunt distribuite avize “Biblioteca azi” şi invitaţii la programele noastre. Prin urmare, fără a ne afilia unui angajament concret, biblioteca îşi asumă nişte responsabilităţi în propăşirea culturală, educativă şi morală a comunităţii. Gândim deja să realizăm un fel de laborator de informaţii pentru comunitatea naţională sub diferite aspecte: cultural, legislativ, economic, turistic. Este o activitate de pionerat, dar necesară în condiţiile noastre de astăzi, când au loc tot mai multe migraţii sociale.

Devine deja un obicei, ca în perioada estivală la Biblioteca de Arte să se petreacă diverse activităţi umane de sorginte socio-culturală. În acest temei, biblioteca nu ratează ocazia de a pune la dispoziţia vizitatorilor fondul său de documente, lansează expoziţii tematice de carte, de noi apariţii editoriale, expoziţii personale de lucrări, proiecte de arhitectură şi design, vernisaje de pictură şi de lucrări de artizanat. Slujitorii artei, o ştim cu toţii, au nevoie de spaţiu pentru afirmare, fie chiar şi în faţa unui public neprofilizat şi neomogen. Această interpretare lărgeşte orizontul valenţelor de expresie umană şi induce înţelegeri mai profunde, mai bogate ale esenţei culturale a omului. Sunt multe de spus aici, dar aş face referire la unele cazuri aparte. Ocazional, biblioteca este vizitată de turişti. Aşa se întâmplă, că neapărat, unii din ei sunt şi oaspeţii noştri, care indiferent de locul unde se află, caută un mod de a comunica cu publicul meloman. În vara anului 2009 am avut două asemenea evenimente, unde bibliotecarii, în baza inspiraţiei proprii şi a competenţelor profesionale au reuşit să susţină activităţi ample, de cultură generală. Oaspeţii din oraşul Sevastopol (profesori de muzică, instrumentişti), au expus un concert de muzică instrumentală (mai multe genuri), susţinuţi de solişti-compozitori de la noi. A fost o intercalare a culturilor naţionale, cu interpretare selectivă din creaţia compozitorilor români, ruşi şi ucraineni. Anterior, evenimentul a fost realizat pe fondalul expoziţiei de fotografii a artistului-fotograf, istoricului şi publicistului Andrei Viziru. Deşi a mai fost menţionat, nu pot să nu reamintesc, că expoziţia cu genericul preluat din motive populare “De la munte până la soare, Ştefan Vodă – mândru soare” conţinea peste 250 de fotografii executate într-o manieră artistică de exepţie despre ţara noastră, despre locurile pitoreşti, istorie şi arhitectură, tradiţii şi obiceiuri ale poporului dintre râurile Prut şi Nistru.

În planul de activitate un capitol aparte îl constituie Programul Săptămâna Uşilor Deschise. La Biblioteca de Arte în acest an (2010) programul a coincis cu evenimentul redenumirii bibliotecii în Biblioteca de Arte “Tudor Arghezi”. Miza a fost mare. Mesajul a fost dublu: atât cunoaşterea comunităţii chişinăuiene cu activitatea de bază a bibliotecii, cât şi publicitatea numelui Tudor Arghezi în spaţiul cultural basarabean. Dacă a fost o reuşită s-au nu, o pot spune colegii, vizitatorii şi utilizatorii noştri. Noi, echipa, putem pur şi simplu să ne destăinuim despre experienţa pe care am obţinut-o. Realizarea acestui program a fost posibilă numai în rezultatul politicii de colaborare reciprocă dintre bibliotecă şi instituţiile de învăţământ preuniversitar din municipiul Chişinău, care constă din următoarele elemente: prestaţia mediului de bibliotecă; promovarea organizaţiei concrete prin iniţiativa, încurajarea şi susţinerea de programe culturale, competitive şi de divertisment, prin lansări de expoziţii de lucrări de artă colective şi personale; publicitatea prin intermediul blog-ului bibliotecii www.biblioart.wordpress.com. A fost o piatră de încercare pentru noi, bibliotecarii, ca să facem auzit şi înţeles mesajul nostru. Coordonarea programului în timp şi spaţiu, prezenţa publicului participant, dar şi a suporterilor pe potrivă, animarea spaţiului de bibliotecă cu expoziţii tematice diverse şi amplasarea de moment a sloganelor şi a materialelor promoţionale, menţinerea unei ambianţe plăcute pe toată durata zilelor ne-a făcut, să ne concentrăm şi să ne unim forţele . Cu toate acestea, funcţionalitatea programului a fost puţin problematică din diverse motive. În primul rând au fost implicate multe instituţii de învăţământ cu statut specializat în domeniul artei, toate având un program de iniţiere şi promovare în muzică, coreografie, teatru, pictură.

De aici se poate deduce, că munca în echipă constituie un factor definitoriu, care presupune folosirea întreg potenţialului de resursele umane pentru realizarea obiectivelor bibliotecii în raport cu mediu social de activitate. Acest moment este foarte important, dat fiind faptul, că instituţia noastră îţi revizuie politica de bibliotecă spre mediatizarea şi socializarea spaţiului pentru organizarea şi găzduirea activităţilor publice şi cetăţeneşti instructiv-educative şi culturale.

duminică, 8 august 2010

OAMENII - BRANDUL BIBLIOTECII MUNICIPALE "B.P. HASDEU": PARASCOVIA ONCIU


Flori frumoase, fericire Să răsară-n calea ta...8 august este o zi importantă pentru dna Parascovia Onciu, şefa Filialei "Transilvania", familia acesteia, dar şi pentru membrii echipei bibliotecii. Încă un trandafir s-a atapat la buchetul vieţii Dvs, dna Parascovia. Fie ca Cel de Sus să vegheze mereu asupra Dvs., să aveţi parte numai de bucurii, sănătate şi tot ceea ce-ţi doriti să vi se îndeplinească. La Mulţi Ani!

Viaţa dnei Parascovia poate constitui cu uşurinţă un scenariu de film. Despre Dumneaei au depănat amintiri mai multe personalităţi renumite în domeniul bibliologiei. Momentul magic care a rămas în minţile tuturor este acela când avea o vârstă fragedă, a pornit pe drumul vieţii, alegându-şi profesia de bibliotecar.

Cea mai mare realizare pentru dna Parascovia este familia sa, dar şi faptul că stă la cârma bibliotecii de la deschiderea ei şi până în prezent. Conform propriilor declaraţii, Dumneaei consideră că meseria sa este asemănătoare cu cea a unui preot dintr-un singur punct de vedere: “bibliotecarul şi preotul sunt cam la fel, amândoi vin în faţa oamenilor şi trebuie să creadă în ceea ce spun, pentru a transmite acest lucru şi celorlalţi, pentru ca lumea care îi ascultă să creadă mai departe în ceea ce spun ei!”.

Păşind pragul acestei biblioteci, în faţa noastră, a echipei, se deschidea un drum frumos, pe care l-am parcurs cu încredere, îndrăzneală şi chiar timiditate, uneori.

Dar am avut şansa să descoperim în faţa directoarei bibliotecii o prietenă, fiind ca o regină în lumea cărţilor, a bibliotecii, un sprijin necondiţionat şi o sursă de iubire.

Anii petrecuţi în această bibliotecă, îndrumaţi de neobosita şi inimoasa noastră directoare ne-au ajutat să înţelegem că fiecare om este doar o particică din univers, sau că fiecare om are propriul său univers, ne-au ajutat să aflăm măsura propriei ştiinţe, dar şi a propriei neştiinţe.

Noi, membrii echipei, ne închinăm în faţa Dvs. pentru modul în care, ca un "Prometeu”, aţi aprins şi întreţinut cu măiestrie focul cunoaşterii către un mâine nou, imprevizibil, căruia îi vom căuta în permanenţă, un răspuns. Şi pentru că aţi reuşit să sădiţi în sufletele noastre cunoaştere, înţelepciune, afecţiune, dăruire şi speranţă, e randul nostru să vă urăm cele mai sincere aprecieri şi urări de bine, apreciem foarte mult dedicaţia şi contribuţia dumneavoastră pentru succesul nostru. Vă exprimăm profundă gratitudine pentru aportul Dvs. remarcabil la dezvoltarea şi promovarea imaginiii bibliotecii publice în comunitate. Vă dorim succes şi La Mulţi mulţi ani de activitate prosperă!

Echipa Bibliotecii „Transilvania”

joi, 5 august 2010

MISS ŞI MISTER ECOLOGIE


Eugenia PLĂMĂDEALĂ
şef oficiu, Filiala "Alba Iulia"



În una din zile în cadrul Taberei de Lectură şi Agrement a Bibliotecii „Alba Iulia”, a avut loc concursul „Miss şi Mister Ecologie”. Ideea acestui concurs aparţine copiilor. Fiind conştienţi de faptul că anul 2010 este anul European al Biodiversităţii, copii au hotărât să organizeze un concurs închinat acestui eveniment.

Ei s-au arătat destul de entuziasmaţi, demonstrând aceasta prin talentele lor de designer vestimentar, de buni oratori, prin cântec, scenete, glume şi desen.
Concursul a fost format din două probe. Proba întâia a fost prezentarea costumului. Copii trebuiau să explice din ce era alcătuit costumul şi să motiveze de ce anume au ales aceste materiale pentru confecţionare. Cele mai solicitate deşeuri au fost punguţele de polietilenă, saci de gunoi, materiale din plastic, cutii de la medicamente, ambalaje de la produse alimentare. La capitolul confecţionarea bijuteriilor fetiţele au dat dovadă de multă ingeniozitate. Ele şi-au confecţionat bijuterii, genţi, centuri şi alte accesorii din dopuri de la tuburile de plastic, nasturi, foiţe de staniol, etc.

La cea de a doua probă, Tema de acasă, copii trebuiau să pregătească un număr artistic. La acest capitol am avut parte de multe surprize din partea copiilor. Scenete, cântece, glume, istorioare hazlii şi desene pregătite din timp. Condiţia era ca toate numerele să aibă aceeaşi tematică a protecţiei mediului înconjurător.

Ca la orice concurs, participanţii au fost apreciaţi de un juriu. Acesta era format din utilizatorii şi voluntarii Filialei „Alba Iulia”. Unul din membrii juriului lua cuvântul după fiecare probă pentru a aprecia talentele participanţilor. Aprecierea lor trebuia să fie cât mai obiectivă şi să scoată în evidenţă calităţile reale ale participanţilor. De asemenea erau acordate note cuprinse între 1-5 puncte.

La concurs a fost prezent şi public format din utilizatori şi membri ai Taberei de Lectură şi Agrement care nu au reuşit să-şi confecţioneze costumele.

La finalul concursului participanţilor li s-au mulţumit pentru ideile şi propunerile minunate pe care le-au expus, iar diplomele de participare au fost înmânate în ultima zi a Taberei. Fiecare participant a primit câte o diplomă cu titlu diferit, în funcţie de costum şi de originalitate. Tot în această zi a fost desemnaţi câştigătorii concursului de Miss şi Mister Ecologie.

luni, 2 august 2010

КЛУБ ЛЮБИТЕЛЕЙ ИСТОРИИ КИШИНЕВА


М . ЩЕЛЧКОВА, .Директор библиотеки "М. Ломоносов"
Т. ФОЮ, Менеджер CID „Chişinău” МБ "Б. П. Хашдеу»"

Не так давно, в первых числах июля, в библиотеке им. М. Ломоносова, филиале Муниципальной библиотеки Б. П. Хашдеу, открылся новый клуб с названием «КЛИК» - Клуб Любителей Истории Кишинева. Идея возникновения клуба появилась в связи с наличием многочисленных материалов об истории города в фондах библиотек, созданием на сайте библиотеки «Б. П. Хашдеу» блога „Chişinău – oraşul meu” («Мой город Кишинев»), который постоянно пополняется новыми материалами, а также существованием в Кишиневе знатоков, не только отлично владеющими информацией, но и стремящимися поделиться ею. Такие знатоки нашлись в лице сотрудницы Института истории и этнографии АН РМ Ольги Гарусовой и исследователя, энтузиаста - Владимира Тарнакина, долгие годы разыскивающих и кропотливо изучавших документы по истории города в фондах Национального архива. Они уже давно известны широкому кругу читателей своими публикациями в рубрике «Прогулки по старому Кишиневу» на страницах газет «Молдавские ведомости» и «Кишиневский обозреватель». Клуб, пока лишь находящийся в стадии становления, уже объединил самых разных любителей истории города, независимо от возраста и рода занятий : бывших экскурсоводов, сотрудников кишиневских музеев, преподавателей, художников, библиотекарей, учащихся. Формой проведения заседаний станут пешие прогулки по городу, а также лекционные занятия в библиотеке.

Самое первое знакомство с историей города началось с посещения Музея истории и археологии РМ, где ознакомительную экскурсию провела сотрудница музея Ольга Щипакина, особое внимание обратив на экспонаты, связанные с Кишиневом. Следующее занятие состоялось в библиотеке М. Ломоносова, где Владимир Тарнакин познакомил собравшихся с первыми сведениями об истории Кишинева, с видами старого города из богатейшего личного фотоархива.

Первая пешая прогулка состоялась 30 июля. Началась она, по причине жаркой погоды, в 6 часов вечера, неподалеку от места основания Кишинева. Клубовцы встретились у административного здания «Молдова-газ», расположенного у реки Бык. Место первой прогулки было обусловлено хронологически и географически, ведь именно в этих местах началась история города. В вводной части экскурсии Ольга Гарусова рассказала о том, «откуда есть пошел» «городок небольшого значения», как назвал его Дмитрий Кантемир в «Описании Молдавии», и первое упоминание о котором встречается в грамоте Александра Дуки в 1430 году. Население города в те времена представляло собой яркую «смесь одежд и лиц», - здесь жили греки, армяне, албанцы, болгары, молдаване, малочисленное русское население. В том числе, было много «азиатов», именно этот факт и был закреплен в дореволюционном названий одной из улиц этого района – Азиатской (в советские времена – Свердлова, ныне - Романэ). Чрезвычайно любопытной частью рассказа Ольги Гарусовой стали уникальные сведения об удивительной судьбе замечательной личности - представителя бессарабского дворянства, богатейшего кишиневского предпринимателя Бальша, поместье которого находилось неподалеку. Происходивший из албанского рода, он внес огромный вклад в дело образования бессарабского дворянства, отличался истинно христианской заботой о крестьянах. Егор Бальш учредил в Кишинёве детский приют на сто мальчиков – первое в Бессарабии частное благотворительное заведение, потомки Е. Бальша, впоследствии жившие в Румынии, также были благотворителями. Ольга Гарусова рассказала и о драматических событиях семейной жизни Бальша, разыскала и сведения о том, что он стал прообразом Виктора Бельша в одном из рассказов бессарабской писательницы Ольги Накко «Из бессарабской старины». Рассказ иллюстрировался фотоснимками, которые рассказчики принесли с собой.

Затем группа подошла к мемориальному камню, обозначающему место возникновения города, где услышали рассказ о многочисленных источниках, находившихся вблизи этих мест, от которых бочками развозили воду, один из этих источников, кстати, до недавнего времени был действующим, о недавно состоявшихся раскопках подвалов усадьбы Бальша. По улице Романэ группа поднялась к Покровской - «Мазаракиевской» церкви, самой древней церкви Кишинева, датированной 1757 годом, но построенной, по одной из версий, на месте Генуэзской крепости. Ольга Гарусова познакомила с интересным преданием об истории ее создания, особенностями архтектуры. Местонахождение и окрестности Мазаракиевской церкви по сей день представляют большой интерес для археологов, которые ведут там раскопки.

Прогулка по старому Кишиневу завершилась посещением еще одного старейшего памятника архитектуры – Армянской церкви Святой Богородицы, заложенной в конце XVIII века, и построенной в 1803 году. Подробные сведения о ее истории и архитектуре, знаменитой участием архитектора А. Бернардацци; о захоронениях под мраморными плитами еще одной удивительно интересной личности - знаменитого «принца армян», служившего при дворце турецкого султана - Манук-Бея Марзояна, а также двух его дочерей – Мариам и Гаянэ ; о том, что в этой церкви служил брат Ивана Айвазовского, расписавший дворец Манук-бея в Хынчештах, поведал смотритель церкви, председатель Армянской общины Гайк Геворкян, по счастливой для слушателей случайности, оказавшийся у церкви.

Следующая прогулка предполагается в районе улиц за бывшим кинотеатром «Москова». Интересующиеся временем и маршрутами дальнейших прогулок по старому Кишиневу могут позвонить по телефонам 77-84-00; 22-16-97.

OAMENII - BRANDUL BIBLIOTECII MUNICIPALE "B.P. HASDEU": TATIANA ISCHIMJI

Născută la 2 august 1955 în oraşul Permi, Rusia. Experienţa profesională este îngemănată cu cartea:

1976 – 1979, bibliotecar, bibliotecar superior “Serviciul de informare în probleme de cultură”, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

1979 – 1988, şef oficiu “Coordonarea şi cooperarea activităţii de bibliotecă”, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

1988 – 1989, şef serviciu “Lectură publică”, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

1989 – 1992, director-adjunct, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

1992 – 1995, şef serviciu “Funcţionarea sistemului naţional de biblioteci”, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

1995 – 2000, directoir - adjunct, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

2000 – bibliotecar principal, Biblioteca “I. Mangher”, filiala Bibliotecii Municipale “B.P. Hasdeu”


Pe parcursul anilor s-a implicat activ în comunitatea biblioteconomică: proiecte, comunicări la conferinţe naţionale şi internaţionale, membru al Consiliului de Administraţie BM, membru al grupurior de lucru în cadrul BM. Activitatea profesională a fost apreciată de utilizatori, de Ministerul Culturii, de Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova.

Colegii de la Filiala "I. Mangher" îi adresează sincere felicitări:

Поздравляем нашу дорогую Татьяну Искимжи с юбилеем!
От всего сердца прими наши поздравления. Мы ценим твой талант, преданность делу, высокий профессионализм, неиссякаемую энергию. Полная самоотдача в работе вызывает восхищение!
Но прежде всего, наша Татьяна - милая и обоятельная женщина, прекрасный друг.
Здоровья тебе и молодости на долгие годы, интересных проектов и новых достижений, отличного настроения и удачи во всем!

Rubrică susţinută de Tatiana COŞERI