marți, 26 ianuarie 2010

GENIU ÎN ZDREANŢĂ SAU ÎN VEŞMINTE AURITE TOT GENIU RĂMÂNE (SĂPTĂMÂNA EMINESCU LA FILIALA „ALBA IULIA”)

Tamara MALANEŢCHI, şef oficiu copii, filiala „Alba Iulia”

În dimineaţa zilei de 15 ianuarie, o zi superbă şi splendidă de iarnă, deasupra oraşului plutea un văl cu iz de vrajă. În una din grădiniţele sectorului Buiucani, copiii din grupele pregătitoare s-au adunat în sala festivă, amenajată de sărbătoare. Când au fost întrebaţi dacă ştiu ce se întâmplă în acea zi, mai multe voci au pomenit numele lui Mihai Eminescu. Iar o voce de copilă, molipsită parcă de vraja acelei zile, a zis: e sărbătoare în lume... Cu toţii împreună, de la mic la mare, am sărbătorit Ziua lui Mihai Eminescu aşa, încât eram siguri că şi Măriei Sale i-ar fi plăcut. Copiii au mai aflat că, dacă îţi doreşti să ajungi să reuşeşti ceva, este necesar mai întâi ca mama să te iubească mult (aşa cum mama Raluca l-a iubit pe micuţul Mihai), să fii susţinut şi să ai sprijinul celor apropiaţi, să-ţi placă să înveţi bine şi, mai apoi, să munceşti mult – asemeni lui Mihai Eminescu. Atunci vei reuşi să realizezi ceva frumos şi important. Dar, numai dacă îţi doreşti!

Până la acea zi binecuvântată de 15 ianuarie, mulţi copii din sectorul Buiucani au avut parte de o întâlnire cu Mihai Eminescu: prin cărţile Sale, prin versurile care, de astă dată, îi vrăjeau parcă, prin poveştile Sale (mai cu seamă cea mai frumoasă poveste scrisă în versuri Luceafărul). Răsfoind cartea şi ascultând pe scurt povestea de dragoste dintre Luceafăr şi Cătălina, copiii au rămas convinşi că viaţa e bine să o accepţi aşa cum este: oamenii trăiesc printre oameni şi cu oameni, iar stelele, oricât de mult ne-ar place şi ne-ar încânta, e bine să rămână acolo sus, printre stele. Totul în lume e orânduit cumva şi e bine ca această rânduială să fie respectată. În săptămâna care a precedat ziua de 15 ianuarie, am mai avut parte de o surpriză: ca niciodată poezia lui Mihai Eminescu era deja cunoscută de către majoritatea copiilor. Aşa încât am recitat-o împreună, savurându-i farmecul, am meditat şi discutat despre cele ce a dorit să ne spună Poetul. Copiilor le-a făcut plăcere să discute despre cărţile lui M. Eminescu, propuse în mai multe redacţii, să recite, să teatralizeze fragmente, să picteze,... Pentru minunata poezioară-cântec de leagăn Somnoroase păsărele desenele realizate au provocat discuţii aprinse până la lacrimi: care nuanţe sunt mai corecte pentru a reda feeria nopţii. Oriunde: la grădiniţe, şcoli, licee, în sala de lectură a bibliotecii sau pe Aleea Clasicilor, la bustul Poetului, - recitând din opera lui Eminescu sau discutând despre ea, făcând temele pentru acasă, realizând referate despre viaţa şi opera scriitorului, consultând vasta expoziţie de documente din fondul bibliotecii la tema „Eminescu şi despre Eminescu”, în acest an, de la mic la mare, cu toţii am avut parte de ceva mai special. Am avut o senzaţie că Eminescu a revenit pe meleagurile noastre. Uşor, cu plăcere. A fost printre noi şi, a fost cu noi. Am fost împreună. O altă voce plină de pietate dar şi de recunoştinţă, o doamnă în vârstă, tot în acea zi de 15 ianuarie, pe Aleea Clasicilor de acum, a rostit: să-i mulţumim lui Dumnezeu că ne-a binecuvântat cu Eminescu...

POVESTEA DE SEARĂ

La mulţi ani! Domnule scriitor Ion Iachim!
Mihăiţă, un pici voinic de clasa întâia, veni la bibliotecă însoţit de maică-sa. O fi el băiat mare, dar, cu mămica alături e mai în siguranţă. Au venit să prelungească termenul de împrumut al cărţii pe care o tot citesc împreună de ceva vreme. Seară de seară, Mihăiţă îi citeşte mămicăi povestea despre peripeţiile piţigoiului Zbanţ. Apoi, mămica îl ajută pe băiat să continuie lectura. Atât de interesantă s-a dovedit a fi cartea încât a devenit povestea de seară în familia lor, pe care o aşteaptă cu nerăbdare ambii. Uneori, când băiatul face câte o şotie mai deocheată, mama îl ameninţă: – Mihai, vezi, am să te lipsesc de povestea de seară!.. Până vine seara însă li se face dor de Piţigoiului Zbanţ. Băiatul ia cartea şi începe să-i citească mamei. Dânsa lasă totul baltă, se apropie zâmbind de odoraşul său, îl ascultă un timp, apoi continuă ea lectura. Şi aşa, seară de seară, povestea coboară asupra lor, continuă cu multe peripeţii şi aventuri din viaţa piţigoiului Zbanţ... La o altă vizită la bibliotecă, Mihai cu mama au avut parte de o surpriză, aflând că autorul Amintirilor piţigoiului Zbanţ, scriitorul Ion Iachim, şi-a sărbătorit de curând 60 de ani de la naştere. Evenimentul s-a întâmplat chiar în prima zi de an nou, pe 1 ianuarie! Din partea lui Mihăiţă şi a mămicăi lui, din partea tuturor celor care au avut plăcerea şi satisfacţia să cunoască zbuciumatele peripeţii ale Piţigoiului Zbanţ, cât şi din partea bibliotecarelor, multă recunoştinţă şi aprecieri, multe urări de sănătate, pace, voie bună, succese, inspiraţie,.. La mulţi ani! Domnule scriitor Ion Iachim! Un mesaj deosebit vă transmitem şi din partea unui alt băieţel, Sandu. Îi plac foarte mult poveştile, le şi pictează cu inspiraţie. De curând a devenit prietenul bibliotecii. Din partea lui cât şi a mămicii sale, Vă oferim, domnule scriitor Ion Iachim, două imagini-desene minunate care să vă aducă aminte de copilărie. Şi, dacă v-au surprins plăcut, atunci Vă invităm la biblioteca Alba Iulia din Chişinău, unde tocmai acum are vernisată o expoziţie de pictură cu eroi din poveşti.
Vă mulţumim! Vă felicităm! Vă aşteptăm! LA MULŢI ANI!
coordonator Tamara MALANEŢCHI,
şef oficiu copii, Filiala „Alba iulia”

luni, 25 ianuarie 2010

ANIVERSAREA A 650 ANI DE LA ÎNTEMEIEREA STATULUI MOLDOVENESC

Elena VULPE,
director, Filiala “O. Ghibu”
Istoriei îi revine un rol important în procesul de formare a tinerii generaţii. Acest fapt se datorează studierii evoluţiei societăţii umane sub toate aspectele vieţii sociale, politice, economice, culturale.Un stat poate dăinui în timp cănd are dezvoltat sentimentul demnităţii şi apartenenţii la istorie, la rădăcini, la un neam. După o perioadă de inversare a valorilor naţionale, acum în perioada de tranziţie a R. Moldova, formarea tinerei generaţii prin recursul la istorie, aprecierea personalităţilolor valoroase ale neamului este un factor deosebit. Prin includerea în agendă a acestei priorităţi s-au urmărit respectarea principiului caracterului ştiinţific, punerea în valoare a datelor factografice prin publicaţiile aflate în fondul bibliotecii, construirea un spaţiu public unde să se discute idei, un forum de dezbateri publice unde să se enunţe opinii şi atitudini faţă de evenimentele curente, oferind trecutului o interpretarea veridică fără constrângeri ideologice, care să contribuie la crearea unei socieţăţi civile cu o conştiinţă civică, bazată pe principile libertăţii de expresie, a triumfului adevărului istoric. Filiala “O. Ghibu” şi-a inclus în agenda activităţilor această “proiritatere naţională” nu pentru a sărbători cu fast Aniversarea a 650 ani de la întemeierea Statului Moldovenesc, declarată de guvernarea comununistă, ci pentru a combate, prin avizul istoricilor şi al argumentelor ştiinţifice, miturile PCRM, caracterul lor fals şi speculativ, deoarece nu există nici un suport documentar şi istoric pentru a vorbi despre o istorie a statalităţii. Între actuala RM şi Statul Moldovenesc medieval, format în jurul anului 1359 nu există nici o continuitate. RM are un început, acesta este anul declarării independenţei sale faţă de URSS- la 27 august 1991, iar Statul medieval Moldovenesc şi-a încheiat existenţa în anul 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească şi formarea Statului modern Român. Acesta este adevărul istoric, iar libertatea fără adevăr nu există. Biblioteca şi- a văzut misiunea de a promova această libertate de expresie şi opinie. Practicând principiile socializării în relaţia cu utilizatorii, biblioteca a fost acea platformă interactivă, care a oferit istoriciilor posibilitatea de a spune acest adevăr, de a discuta, de a face sugestii, de a se pronunţa asupra acestui eveniment de largă rezonanţă şi contradictoriu. În locul sărbătoririi statalităţii de către autorităţi în anul electoral 2009, biblioteca şi-a propus organizarea unor dezbateri publice, care au avut teme cu adevărat importante pentru destinul neamului, precum deportările din 1949, pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele acestuia, modificarea programelor şcolare şi revenirea la istoria neamului prin lansarea unor volumelor de istorie de apariţie recentă, importanţa actului Unirii, a organului reprezentativ-Sfatul Ţârii, ocrotirea patrimoniului naţional, precum şi reflectarea fenomenului trădării. Decodificând “Dosarele istoriei” în cadrul Programului cu acelaşi nume, biblioteca a fost alături de aspiraţiile cititorilor săi, care au criticat doctrinele antinaţionale şi antidemocratice ale comuniştilor, cele de promovare şi justificare a politicii moldovenismului primitiv prin care se atacă fiinţa noastră naţională, limba română, sovietizarea manualelor prin istorii ntegrate. Având la îndămînă resursele sale documentare şi argumentele istoricilor, biblioteca a oferit comunităţii mijloace şi instrumente necesare de a se opune politicii de deznaţionalizare prin documente ce dezvăluie istoria adevărată a neamulu, de a-şi hotărî singuri soarta şi destinul istoric al Moldovei. Printre aceste activităţi vom menţiona: Masa rotundă “650 de ani de la constituirea Ţării Moldovei: realităţi şi falsuri” a luat în dezbatere tema unei discuţii publice, iniţiate de Asociaţia Istoricilor din Moldova, prin care au fost criticate acţiunile întreprinse de autorităţile comuniste cu ocazia marcării în 2009 a 650 de ani de la întemeierea Statului moldovenesc, calificându-le drept speculaţii politice. Prin argumente ştiinţifice, cei mai prestigioşi specialişti în materie, savanţi, cercetători, istorici, printre care: A. Eşanu, D. Dragnev, P. Parasca, G. Postică, I. Eremia, N. Ciubotaru, I. Negrei, S. Musteaţă, I. Ţurcanu, G. Negru, M. Taşcă, I. Caşu, G. Cojocaru au negat ”tradiţiile statale unice” de la 1359, exagerate de guvernarea comunistă, care nu sunt conforme cu adevărul ştiinţific despre fondarea Statului Medieval Moldovenesc. Experţii în istoria evului mediu au menţionat că nicăieri în Europa nu se organizează manifestări de sărbătorire a întemeierii statelor şi nu se propagă miturile istorice. Publicul numeros interesat de problemele de istorie a primit răspunsul avizat al istoricilor, care au menţionat: Între actuala RM şi Statul Moldovenesc medieval, format în la 1359 nu există nici o continuitate. RM a fost înfiinţată la 27 august 1991, anul declaraţiei independenţei sale faţă de URSS, iar Statul medieval Moldovenesc şi- a încheiat existenţa în anul 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească şi formarea Statului modern Român. Astfel cei prezenţi la manifestare s-au convins de un adevăr: întrebarea”Care-i, totuşi, vârsta statului moldovenesc?”are o conotaţie morală, civică, ştiinţifică şi spirituală. O altă manifestare consacrată Aniversarii a 650 ani de la întemeierea Statului Moldovenesc a fost consemnată prin Simpozionul “Descălecatul Ţării Moldovei” care a constituit o prezentare de ansamblu a Buletinului de identitate al Ţării Moldovei, prin participarea unor spesialişti în domeniul cercetării istorice şi al educaţiei, precum D. Dragnev, membru corespondent al ASM, S. Musteaţă, preşedintele Asociaţiei Istoricilor, I. Negrei, vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor, dr. hab. P. Parasca şi dr. I. Varta. Savanţii s-au referit la originile, inceputul Ţării Moldovei, lipsa de temei în teoria Descălecatului a cercetătorului A. Boldur, falsificarea istoriei de către cronicarii maghiari şi cronicile, care se scrieau la porunca domnitorilor, intemeierea Voievodatului Dragoş demonstrat de A. Xenopol ş. a. În cadrul dezbaterilor susţinute de istorici, profesori, jurnalişti, elevi şi studenţi de la LT N. Iorga, M.Eliade, O. Ghibu, ULIM, USM, printre care menţionăm intervenţiile efectuate de V. Vâşcu, V. Şoimaru, I. Turcanu,V. Beşleagă, E. Şişcanu, M. Danilov, A. Griţco, E. Bondarenco, V. Constantinov, G. Bacalov, T. Scutaru s-a desprins ideea că sărbătorirea celor 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc este un element impus de autorităţi cu scopul de a consolida statalitatea moldovenească de astăzi, căutând rădăcini mai vechi, când Ţara Moldovei a fost creată pe un alt teritoriu decât cel al actualei RM. În finalul manifestării au fost lansate 7 volume din domeniul istoriei referitor la sisteme politice, imperii şi naţionalisme, elite locale, spiritualitate şi simboluri naţionale, cărţi de istorie apărute în ultimul timp-Imperii, naţionalisme şi sisteme politice(A. Cuşco, I. Caşu, Y. Josanu), Metodologia cercetării în domeniul studiilor sud-est europene: studii de caz(I. Caşu, E. Dragnev, Y. Josanu), Europa de Sud-Est: structuri ecleziastice şi procese artistice(I. Gumeanâi), Europa de Sud-Est. elite locale, spiritualitate şi simboluri naţionale (V. Pâslariuc), precum şi Mareşalul Alexandru Averescu. Anii de tinereţe, 16 ani necunoscuţi din viaţa lui Isus şi Jurnalul unui KGB-ist de Mihai Babele. Un neam, un stat poate dăinui în timp, atunci cănd va intări sentimentul naţional, sentimentul mândriei şi demnităţii naţionale. Acest laitmotiv l-a avut masa rotundă “Împrejurările interne şi externe în care s-a produs Marea Unire” consacrată Zilei Naţionale a României . Organizată în colaborare cu Asociaţia Istoricilor, ea a evocat evenimentele cruciale desfăşurate în 1918 -măreţia faptei istorice a întregii naţiuni române. În cadrul manifestării au fost lansate comunicări privind însemnătatea istorică şi aportul unor personalităţi glorioase, care au contribuit la realizarea idealului de veacuri al naţiunii.Accentuând semnificaţia acestui măreţ act istoric istorici A. Moşanu, A. Petrencu, M. Taşca, A. Moraru, M. Zidaru(Universitatea Şaguna, Constanţa), reprezentanţi ai Muzeului Naţional de Istorie: M. Danilov,A. Bondarencu, A. Greţco, alături de studenţi de la USM ,UPS I. Creangă,ULIM şi-au exprimat dorinţa de solidaritate cu poporul frate, menţionănd că după o perioadă de agresiune ideologică, de inversare a valorilor naţionale este necesară formarea tinerii generaţii prin studierea istoriei naţionale, aprecierea personalităţilor istorice care au contribuit la făurirea istoriei moderne. Masa rotundă “60 de ani de la deportările din 5-6 iulie 1949”, organizată în colaborare cu Asociaţiei Istoricilor a întrunit o asistenţă numeroasă: foşti deportaţi şi deţinuţi politici, istorici, studenţi, profesori, rude ale victimelor staliniste. Referatele prezentate de dr. în istorie Gh. Palade, I. Caşu, E. Postică, au pus in discuţie probleme vizând preliminariile, efectele şi consecinţele, importanţa surselor orale, necesitatatea şi semnificaţia comemorării victimelor regimului totalitar comunist. Ele au constituit adevărate lecţii de istorie, care prin documente de arhivă au demonstrat cu lux de amănunte că anii postbelici au fost pentru RSSM ani de martiraj, pentru că erau deportaţi, arestaţi, maltrataţi, asasinaţi, înfometaţi şi deznaţionalizaţi românii basarabeni cu scopul de a fi puse în practică odioasele idei staliniste privind crearea «omului nou». În cadrul dezbaterilor au luat cuvântul acad. A. Moşanu, D. Dragnev, membru corespondent al AŞM, dr. hab, prof. univ. A. Petrencu, dr. în istorie S. Suveică, dr.conf.univ N. Ciubotaru şi foşti deportaţi. Elaborat de către Viorica Olaru-Cemârtan, licenţiată a Facultăţii de Istorie a USM, care actialmente îşi face studiile de doctorat la Universitatea “A I. Cuza” din Iaşi, Lansarea de film “În memoria victimelor regimului stalinist din Basarabia” a fost prezentată pentru prima dată la conferinţa istorică de la Leipzig, Germania. Filmul este bazat pe documente de arhivă de ultima oră, iar partea de noutate o constituie mărturiile celor deportaţi în iulie1949: M. Jomir, Şt.Ciobanu, M. Spânu, N. Pasca, care descriu chinurile prin care au trecut, batjocuriţi şi dezmoşteniţi pe nedrept de către maşina diabolică şi antiumană a stalinismului. Această arhivă vizuală a fost întrejită prin vocea şi emoţiile participanţilor la eveniment, care au menţionat, că starea acelui moment e şi starea noastă, a celor ce trăim în singura ţară comunistă din Europa(A. Petrencu), că asemenea filme trebuie demonstrate în cadrul lecţiilor de istorie în şcoli (Şt. Burov), că trebuie creat un Centru de Istorie Vizuală(A. Moraru). Filmul a trecut cu succes proba confrunţării cu publicul, precum o realizare cu valoare de pionerat , aşa cum au calificat-o participanţii la dezbateri: istoricii E: Postică, A. Gruşco, prof. A. Crijanovschi şi cei 15 studenţi din Germania, aflati la o şcoală de vară desfăşurată în R. Moldova. Graţie acestor comunicări, intervenţii şi mărturii, care au conturat crimă regimului sovietic din 1949, participanţii la conferinţă, în special elevii şi studenţii, au devenit mai sensibili la drama înaintaşilor noştri vinovaţi fără vină, şi-au extins orizontul cunoaşterii, căci numai prin recursul la memorie şi adevăr putem deveni un popor liber de mentalitatea comunistă mutilatoare de vieţi şi conştiinţe.Or, la 60 ani de la deportările masive operate de regimul stalinist, victimele represiunilor nici până azi nu au un monument al lor- au concis participanţii la manifestare. Masa rotundă “70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov” la care au participat cei mai importanţi istorici de la noi, care prin comunicări ştiinţifice au condamnat Pactul şi consecinţele acestuia pentru Basarabia, relevând că avem o problemă de memorie, întrucât nu există o poziţie oficială clară a statului RM faţă de consecinţele Protocolului adiţional secret al Pactului. În faţa unui public numeros, atât experţii, căt şi alţi cercetători, între care acad. D. Dragnev, A. Moşanu,dr.G Cojocaru, dr I. Caşu, dr. S. Musteaţă,A. Moraru, I. Negrei,V. Pâslariuc, I. Varta, G. Palade, A. Guşco, M. Taşcă, I. Ojog, T. Candu, V. Constantinov, I. Josanu,G Negru, G Postică, P. Parasca, V. Stăvilă, V. Cuibuc, A. Golovco, M Danilov au dat o ripostă, în contextul în care se încearcă o estompare a acestui eveniment istoric, o denaturare prin metode politice a acestui act odios. Lansarea monografiei ”Un pact plin de taină, Basarabia în contextul pactului Hitler-Stalin” semată de istoricul A. Moraru, recent apărută la editura Labirint a trezit un interes viu, mai ales din partea elevilor şi studenţilor prezenţi la manifestare, împreună cu profesorii de istorie: V. Negrei (Liceul “M. Sadoveanu), S. Scutaru (Liceul ”N. Iorga”), D. Buga (Liceul ”V. Alecsandri), G. Palade (USM), care au datoria de a studia şi învăţa lecţiile istoriei noastre. Pentru că acest tratat, aşa cum a menţionat autorul, prin care s-a realizat politica expansionistă a URSS asupra pământultui nostru nu este doar un subiect pentru discuţii academice. El se află în centrul luptei politice în Europa Centrală şi de Sud-Est, face parte din lupta diplomatică contemporană ce se desfăşoară în sistemul dreptului internaţional. Poziţia fermă a istoricilor şi informaţiile aduse au demonstrat, îndeosebi pentru tânăra generaţie, că Pactul Stalin-Hitler, în urma căruia imperiul sovetic a ocupat prin forţă teritoriile româneşti Basarabia, nordul Bucovinei şi Tinutul Herţa, rămâne actual şi soliciţâ stringent din partea elitei politice o condamnare de facto şi fără ecivoc a consecinţelor acestuia, aşa cum s-a produs în Tările Baltice şi în Polonia. Prin genericul expoziţiei “Impactul unui act lipsit de temei juridic” biblioteca şi-a promovat colecţiile şi a demonstrat că dispune de importante resurse informaţonale la această temă, îndemnănd cititorii să le studieze. Simpozionul ”Sfatul Ţării-organul reprezentativ al Basarabiei: 92 de ani de la constituire” a evocat un eveniment important din istorie-cel al creării unui parlament al Basarabiei, componenţa, rolul şi importanţa sa în Unirea Basarabiei cu Patria istorică-România. La manifestare a fost prezent I. Negrei, viceprim-ministru al R. Moldova, alături de istorici şi cercetători de la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, Asociaţia Istoricilor, Academia de Administraţie Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, Facultatea de istorie a USM, ULIM, Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie, precum şi elevi de la Liceele " V. Alecsandri", "N. Iorga". Comunicările susţinute de dr. hab., membru de onoare al Academiei Române A. Moşanu, dr. în filologie S. Isac, dr. în politologie O. Tărîţă, dr. în drept M. Taşcă, dr. în istorie: S. Cojocaru, I. Varta, V. Popovschi, M. Danilov, L. Coadă, G. Palade, D. Eţco, cercet. şt.T. Varta, doctoranda S. Scutaru, prof. D. Buga, elevii L. Danico şi Ş. Boloca au luat în dezbatere un spectru larg de probleme şi consideraţii pe marginea statutului politico-juridic al Sfatului Ţării, a clerului basarabean în contextul evenimentelor din anii 1917-1918, problemele limbii şi legea inviolabilităţii, invocănd şi deputaţii Sfatului Ţării, publicistica lui I. Inculeţ, P. Halippa, soarta lui I. Tudose, V. Bârcă, a intelectualilor din Vechiul Regat, a reprezentanţilor Zemstvei, a ziarului Şfatul Ţării, precum şi subiectul: Deputaţii Sfatului Ţării în tematica şcolară. Ca un argument în plus la aceste afirmaţii a fost lansarea de carte Istoria Ilustrată a României apărută la Grupul Editorial Litera de o ţinută grafică excepţională. Enciclopediea de 608 pagini cuprinde istoria statului român din cele mai vechi timpuri până în prezent cu1,4 mii de imagini ale evenimentelor, portretele personalităţilor, hârţi, unele din ele inedite, editată într-un tiraj de 4 mii exz. Autorii volumului sunt cercetători ştiinţifici ai tinerii generaţii de istorici din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, având drept coordonatori pe renumiţii savanţi Ioan-Aurel Pop şi Ion Bolovan. Prezentatorii A. Vidraşcu, S. Musteaţă, V. Constantinov, I. Caşu, I. Varta, P. Balan, V. Pogolşa, I. Pop, I Dumitru, consilier diplomatic al Ambasadei României, au relevat importanţă reflectarii veridice a istoriei Basarabiei în acest volum, observănd unele mici lacune ca denumirea localităţilor pe hărţi, prezentarea eronată a prestaţiei lumii slave în armura bizantină, că volumul a incus exterminarea evreilor, dar nu şi a ţiganilor, cum ar fi trebuit, regretând faptul că începând cu sec.XIX, Basarabia lipseşte în acest volum. Publicul numeros prezent la manifestare P. Lucinschi, V. Cozma, I.Negrei, I.Hadârcă, C. Fusu, O. Bodrug, I.Ungureanu, N.Dabija, P. Soltan, V. Matei, D.Dragnev, I. Buga, G. Negru, V. Şoimaru prin îndelungi dezbateri au opinat asupra problemelor controversate privind etnogeneza poporului român, aspecte de formare, de continuitate, interferenţele cu poporul slav, identitatea limbii române ş.a. Publicul a rămas surprins de expunerea sintetizată a istoriei noastre de către acad. Ioan-Aureliu Pop care a menţionat: avem o soartă specială ca popor, referundu-se la faptul că suntem singurul popor romanic de credinţă ortodoxă, contestat ca formare, am avut alfabetul chirilic, confesional suntem orientaţi spre Bizanţ, am suportat regimul comunist, avem o identitate târziu formulată, lumea medievală ne-a făcut mai puţin spectaculoşi, avem o istorie mai puţin cunoscută. Formaţi la cultura bizantină, cu limba slavonă în cărţile sfinte, rămânem puţin dezorientaţi. Toate popoarele au nevoie de mituri. De la D. Cantemir mulţi au înţeles ce înseamnă românitatea. Nu există metropolă şi colonie, existâ o Ţară şi este una singură- România. Patria este o Biserică unde venim cu daruri de suflet şi ofrande, nu să cerem, ci să luăm de la ea. Să ne criticăm, să ne bucurăm de succese, să ne întristăm la greutăţi. Cu regret , noi, românii nu ştim să ne facem cunoscuţi. Aceasta formidabilă carte , care este o podoabă a spiritului, ne va ajuta, ea este o alternativă a unor istorii străine de neamul nostru românesc. Tot în cadrul acestei acţiuni a fost prezentată şi cartea Marea istorie ilustrată a lumii, care reprezintă istoria noastră în context mondial. Manifestarea a decurs în spiritul reconcilierii, avănd la bază principiul adevărului ştiinţific, al relevării faptelor exclusiv în funcţie de surse, de izvoare, pentru a evita ororile. Impactul manifestării asupra publicului a fost precum un examen de conştiinţă.Trecutul este complicat, urmaşii nu poartă vina înaintaşilor şi nu-s responsabili de faptele lor. Dar este un motiv pentru a ne asuma atât împlinirile, cât şi ororile, de la infrângeri pe câmpul de luptă, până la xenofobie şi rasism-o confirmare a convingerii că trecutul trebuie cunoscut şi asumat, deoarece oferă o chee a înţelegerii prezentului. Lansarea cărţii “Spovedaniile Basarabiei” de Ion Stafi apărută în a patra ediţie la Editura Panfilius, Iaşi a avut printre invitaţi profesori de istorie şi elevi de la şcoala generală din Vaslui, Huşi, Stănileşti,(România) din partea cărora au vorbit B. Petronel, Ş. Plugaru, exprimându-şi solidaritatea cu patroţii moldoveni de la răsărit de Prut, care luptă pentru supraveţuirea şi dăinuirea neamului românesc în Basarabia şi Transnistria. Evenimentele descrise în carte( Eliberarea de sub ocupaţia ţaristă, Problemele Moldovei postsovietice, Conflictul armat din 1992, Mitul despre unionismul românesc, Cine sînt”Patrioţii Basarabiei”, Modovenismul şi Politicianismul, Fenomenul minciunii în RM) au trezit opinii contrversate în răndul publicului prezent: participanţi la războiul de la Nistru, deţinuţi politici, membri ai Frontilui Popular, ai cenaclului “Vatra” din Tighina, ai Muzeului Memoria Neamului, studenţi de la diverse facultăţi ai Colegiului Politehnic, ghidaţi de profesorul I. Bucătaru, Organizaţia Tiineretului Liberal Democrat. Vorbitorii (Ş. Burov, P. Tarhun, M. Moroşanu, D. Ceban, T. Rotaru, A. Vîlcu) au omagiat luptătorii antisovetici, adevăraţii eroi: G. Vîrtosu, D. Popa, F. Lupaşcu, evocând radiograma războiului şi faptele lor de luptă şi sacrificiu, dar au respins acuzaţiile autorului adresate adevăraţilor luptători pentru cauza naţională.Organizată de ICOMOS Moldova, Asociaţia Istoricilor, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, Centrul de Cercetări Arheologice, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Uniunea Artiştilor Plastici, experţi din cadrul OVG-urilor, cu participarea reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Primăriei, Conferinţa ştiinţifică ”Ocrotirea patrimoniului cultural al municipiului Chişinău: Biserica Măzărache, monument medieval” a pus în discuţie probleme vizând patrimoniul cultural, îmbunătăţirea cadrului normativ, protejarea zonei istorice a oraşului, restaurarea monumentelor şi edificiilor de cult, crearea “Meridianilui zero”, care să includă Cetăţuia Dacică, cimiterele, monumentele istorice. Atât reprezentanţii Primăriei: L . Carp, A. Corduneanu, cât şi numeroşi arhitecţi, arheologi, istorici, preoţi, printre care: S. Ciocanu, I. Tentiuc, S. Musteaţă, M. Ursu, E. Bâzgu, N. Zaporojan, G. Burciu, A. Levinschi, T. Nesterov, I. Ştefăniţă, C. Rezneac, G. Postică, S. Tabac, V. Malaneţchi, E. Brihuneţ, O. Moşin, Z. Toia, au înaintat o rezoluţie, privind promovarea, conservarea, strategia de protecţie a patrimonuiului cultural şi crearea unui grup social de iniţiativă, care să sensibilizeze opinia publică asupra întregii palete urbanistice. Comunicările susţinute au oferit informaţii noi şi utile referitor la “Legislaţia privind protegarea monumentelor din municipiul Chişinău”, “Siturile arheologice din Chişinău între legislaţie şi debandadă”, “Harta arheologică a Chişinăului şi problema centrului istoric al oraşului”, “Simbolistica teritorială ca element de promovare a identităţii oraşului Chişinău”, precum şi “Problema bisericilor demolate din Chişinău” cu referire la “Biserica Măzărache unicul monument medieval din Chişinău: istorie şi actualitate”, “Biserica Măzărache în contextul cercetării cimitirelor istorice ale oraşului Chişinău”, care este în posesia bisericii lipoveniceşti şi solicită o rezolvare administrativă imediată din partea autorităţilor locale. Manifestarea a avut un impact deosebit asupra publicului prezent. Abordând problema ocrotirii patrimoniului istoric al Chişinăului, biblioteca, alături de parteneri, şi- a asumat sarcina socială de a fi un furnizor de informaţii, răspunzând intereselor întregii comunităţi în mijlocul căreia activează referitor la protejarea monumentelor arheologice, a cimitirelor istorice a simbolisticii heraldice şi reţelei stradale din centrul istoric, bisericilor demolate ale Chişinăului, oferind fiecărui participant posibilitatea de a se implica, de a veni cu idei şi propuneri concrete, de a fi factor decizional în privinţa destinului de viitor al patrimoniului nostru cultural şi istoric. O politică reprobată de istorie este dezacordul cu acele acţiuni care se abat de la normele de conduită general-umane, care sfidează bunul simţ, care dovedesc inconsecvenţă, infedilitate faţă de principiile de etică şi morală, săvârşind acte potrivnice firii omeneşti, pactizând în mod interesat cu duşmanii, îşi vind tara, neamul, prietenii, memoria. Este vorba de fenomenul trădării, un flagel cumplit şi groaznicvic, o calamitate socială care distruge principiile unei cooperări şi reconcilieri în plan mondial şi care este caracteristic mai multor ţări şi popoare. Lupta pentru sănătatea morală, împotriva fenomenului trădării este o problemă globală, foarte insistent studiaţă de mulţi savanţi ai lumii. Din perpectiva abordării unor subiecte de răsunet internaţional şi adeziunii istoricilor moldoveni la cercetările ce se produc în plan european privind o tema de actualitate consemnăm desfăşurarea la bibliotecă a Conferinţei ştiinţifice cu genericul Fenomenul “trădării” în istoria Europei de Sud-Est, care a avut o abordare pluridisciplinară. În cadrul celor două ateliere de dezbateri Asociaţia istoricilor şi Asociaţia naţională a tinerilor istorici din Moldova au tratat fenomenul trădării pornind de la sensul denotativ şi conotativ, din perspectiva istorică, reflectat în cronografia românescă, în istoria medievală, în Ţara Moldovei începând cu secolul xiv, semiotica trădării în limbaj şi imagine: Macarie, Eftimie şi Azarie prin comunicările susţinute de A. Barbăneagră, I. Eremia, V. Constantinov, V. Pâslariuc, E. Cartalean. Între loialitate şi separatism, fenomenul trădării a analizat deasemenea Problema Basarabiei şi reţelele de informaţii externe ale Imperiului Rus, convertirea religioasă, intelectualii din Basarabia în serviciile secrete, trădători sau apărători ai cauzei basarabiei la Conferinţa de pace de la Paris, trădările din timpurile deportărilor staliniste, expuse în bază de documente de arhivă de istoricii A. Guşco, I. Gumenâi, G. Negru, S. Musteaţă,S. Suveică. Un interes deosebit au avut comunicările: Analiza psihologică a actului trădării: cazul unui Iuda din istoria noastră(I. Negură), Trădarea de Patrie în dreptul penal contemporan (R.Dumitru), Transfugi literari şi politici.Scriitori moldoveni între viaţa literară şi angajament politic în epoca stalinistă(studiu de caz,P.Negură) invocănd fapte reprobabile şi infracţiunile comise de consângenii noştri. La eveniment au participat politicieni, jurişti, psihologi, sociologi, istorici, alături de un public numeros foarte receptiv la subiectul tratat la conferinţă, fiind alarmaţi de viciul monstruos al trădării unde ni se înfăţişează tabloul dramatic al unei Moldove în care umilinţa, oscilaţiile, trădarea mai persistă şi azi în viaţa politică. Exemplul personalităţilor în procesul de educaţie prin studierea şi aprecierea personalităţilor de mare valoare ale neamului nostru, începănd cu strămoşii Burebista, Decebal şi continuând cu Alexandru cel Bun, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Alexandru Ioan Cuza a fost pentru bibliotecă o invocare permanentă în cadrul tuturor manifestărilor consacrate aniversării întemeierii Statului Moldovenesc. Un exemplu de conştientizare a apartenenţei la comunitatea naţională, al respectului pentru valorile general-umane şi naţionale, al interesului pentru calitatea vieţii sociale, pentru ecilibru moral şi patriotism a fost dezbaterea asupra operei lui M. Sadoveanu “Viaţa lui Ştefan cel Mare” prin evocarea vieţii, razboaelor purtate, izbănzilor, faptelor, legendelor lui Ştefan cel Mare- un adevărat fenomen în istoria Moldovei medievale. La discuţie, pe lângă elevi şi studenţi de la divere instituţii de învăţământ, au participat reprezentanţi ai editurii Prut Internaţional I. Negrei, V. Romanciuc, care prin comentariul lui I. Ciocanu în postfaţă acestei cărţi au dezvăluit farmecul şi actualitatea operei sadoveniene. Pentru dezvoltarea unei conştiinţe naţionale un rol important îl are cultivarea dragostei de neam, întărirea sentimentului mândriei şi demnităţii naţionale, promovat prin recitalul muzical “Ţara mea” susţinut de Daria Radu, care a interpretat melodii tulburătoare din creaţia personală, amplificând sentimentele de patriotism şi prin versurile lui G. Vieru, V. Romanciuc, N. Dabija, L. Lari, A. Păunescu.

vineri, 22 ianuarie 2010

GÂNDURI DIN GÂNDURI: HORA CELOR 33 DE POEME, 33 DE CHEI A SUFLETULUI UNEI ADOLESCENTE






Crina POPESCU

Pe pânzele albe ale lunii Gerar, pe colinele înzăpezite a sectorului Botanica din capitală, pe bulevardul visului istoric – Dacia, în casa lui Eminescu, o tânără floare şi-a redeschis petalele artei – Crina Popescu. Anume azi – 22 ianuarie, la făclia românismului, tânăra autoare şi-a lansat a treia oară placheta de versuri “Gânduri din gânduri”. “A fost visul meu din totdeauna”, mărturisea Crina cu fiori de emoţii în ochi. Un vis care s-a împletit în hora celor 33 de poeme, 33 de chei a sufletului unei adolescente deloc obişnuite din Teleneşti. Azi, prietenii Crinei s-au adunat la o şezătoare a slovei lirice, alături de tânăra poetă au fost prietenii de la Semnal Junior în frunte cu dna Zina Izbaş, scriitorii Marcela Mardare şi Mircea Mămăligă, colaboratorii Centrului Academic Eminescu, Natalia Croitor, vocea lirică a Artei, colegii de clasă precum şi tinerii consilieri ai Consiliului Local al Copiilor şi Tinerilor din care face parte şi autorea poeziilor. Seara de suflet a fost presărată cu smaralde multicolore la adresa tinerei poetese şi îmbibate cu dragostea prietenilor şi colegilor. Dna Zina Izbaş a menţionat puritatea şi frumuseţea ,,Gândurilor din gânduri” a Crinei şi fineţe cu care au fost aşternute pe coala albă şi rumenă de hârtie, la rândul său, dna Marcela Mardare s-a referit la necesitatea editării unei noi ediţii, căci Crina a publicat cele 33 de poezii dintr-un total de 500 scrise pe hârtiile de maculator. Colegii şi prietenii Crinei de la Semnal Junior, sau alăturat ,,fierbintelor îmbrăţişări” către creaţia tinerei autoare, amintindu-şi cele două lansări anterioare, una în satul natal – Verejeni, alta la Filiala „Ovidius”. O melodicitate deosebită a fost consfinţită de Natalia Croitor şi strunele de aur a chitarei, cernând cu aurul muzical atmosfera din sală.

Stimaţi Consilieri şi Prieteni ai Gândurilor Mele
Cu lira spre închinăciune aplec către gândul celor care au născut urme pe poteca Centrului Academic Mihai Eminescu, prin dorinţa de a se încălzi la flacăra cugetului meu, ce dăinuie-n filele cărţii ,,Gânduri din Gânduri”. Prezenţa voastră i-a conferit cea mai puternică dorinţă de mulţumire din partea autorului, ce sunt exprimate în aceste coloane de spuse.
În lanţul literelor unite adună-n rânduri mulţumirea către Centrul Academic Eminescu, Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a municipiului Chişinău. Deasemenea, membrilor Consiliului Local al Copiilor şi Tinerilor, care cunoscîâdu-ne poate de un timp lipsit de duritate, am reuşit să aprindem făclia unei prietenii colegiale ce dăinuie-n fapte sublime şi care una din despletirile acestor acţiuni, a fost confirmată de asistarea călduroasă la acest eveniment plin de importanţă pentru mine. Să ni se lumineze fruntea cu mândrie prin a spune că facem parte din Casa Educaţiei Municipale ce brăzdează-n sufletele noastre cu scânteia înţelepciunii…
Un gând către sufletul meu. Un gând către voi. Un gând către tine…
Vă mulţumesc din suflet!!!


Din extazul unei sincere simpatii, a voastră, Crina Popescu.




sâmbătă, 16 ianuarie 2010

CU DRAG DE EMINESCU

Larisa UNGUREANU,
Filiala  „Târgovişte”

La 15 ianuarie curent, de ziua naşterii Poetului Naţional, Mihai Eminescu, la Filiala ‘’Târgovişte”, s-a desfăşurat Ora de lectrură, întitulată Poezia eminesciană. Participanţi: elevii claselor VII de la Liceul “Dante Alighieri”, însoţiţi de diriginta, dna Ţurcanu şi bibliotecara Liceului, dna Ciobanu. Elevii, dar şi întreaga asistenţă, au fost felicitaţi din partea filialei cu ocazia jubileului de 160 ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, accentuându-se semnificaţia acestei zile, cât şi faptul că din informaţiile parvenite în acea zi din mass-media lecţiile în mai multe şcoli şi licee au început cu recitaluri din creaţia lui Eminescu. Elevii de la “Dante Alighieri” au confirmat că şi la ei în liceu au avut loc asemenea recitaluri. Dat fiind că elevii au venit cu un program pregătit, moderatoarea Orei de lectură a fost în continuare eleva Daniela. Prima comunicare a fost chiar a ei, eleva dând citire mai multor aprecieri despre creaţia lui Mihai Eminescu şi făcând trimitere la Titu Maiorescu şi Tudor Vianu, după care a recitat poezia “Atât de fragedă…”. A făcut şi un comentariu propriu, analizând structura poeziei, metaforele, comparaţiile. A prezentat audienţei şi un poster la temă. Adriana şi Victoria au prezentat un poster cu fotografia lui Eminescu, alte imagini care ilustreaza opera poetului, un Luceafăr, imaginea lui Eminescu în formă de copac - după binecunoscnuta operă a pictorului David, mai multe citate din Vlahuţă, Eliade care au apreciat înalt opera poetului. Au prezentat şi un recital al poeziei “Pe lângă plopii fără soţ” şi un comentariu propriu al poeziei. Eugenia a prezentat un proeict despre biografia lui Mihai Eminescu. Natalia, Livia, Tatiana au prezentat proiecte, comentând poezia de dragoste a lui Eminescu, au vorbit despre muza lui Eminescu, Veronica Micle, au analizat poezii în care a fost invocată despre copilăria “Unde eşti copilărie Cu pădurea ta cu tot?” , “lacul cu nuferi”: “Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încrcă”. Cristina a prezentat un proiect despre “poetul total”, demonstrând un poster în froma de stea cu titlul: “Al meu nume o să-l poarte secolii din gură-n gură” Un grup de elevi a pregătit o victorina cu tema: Viaţa şi creaţia lui Mihai Eminescu. Au participat activ toţi elevii prezenţi la Ora de lectruă – unii cu recitaluri, alţii cu scurte comentarii, o parte din elevi au îcercat să definească pentru sine importanţa lui Mihai Eminescu, comparându-l cu “un soare care-i încălzeşte pe toţi”, “binecuvântare cerească pentru naţiunea română”, “un râu al cărui apă e limpede şi curată”, viaţa lui a fost “un ideal la care trebuie să tindem cu toţii”. Natalia Rusu a citit la sfârşitul Orei de lectrură propria poezie întitulată “Odă lui Eminescu”. O tu, Luceafărul de sus, Eternă călăuză. În lumea sfinţilor te-ai dus Iar versul ne-a rămas pe buză.. Tu eşti mireasma de cais Şi via cea cu struguri. Ca tine noi vom fi în vis Căci suntem ramura cu muguri… Iubita şi-ai găsit-o-n poezii Râvnind la ea mereu, Iar tu-ai continuat să fii Al liricii magnific zeu. Şi viaţa ta pe-o filă tu ai scris, Fiind condus de muză. Şi criticii destul n-au zis. Eterna călăuză!
Elevilor li s-au recomandat să facă excursii la baştina poetului, Ipoteşti, unde poate fi văzuta pădurea, atât de mult cântată în poezii, cât şi “lacul cu nuferi” care există cu adevărat în mijlocul codrului. La fel, şi “plopii fără soţ” care l-au inspirit pe Eminescu, mai pot fi văzuţi şi în prezent la Iaşi. Elevii au transmis în dar filialei “Târgovişte” două postere realizate de ei.

vineri, 15 ianuarie 2010

FLASH MOB PE ALEEA CLASICILOR



Tamara Malaneţchi,

Biblioteca "Alba Iulia"


Astăzi, 15 ianuarie 2010, se rotungesc 160 de ani de când poporul nostru a fost binecuvântat: toată lumea aduce un binemeritat omagiu marelui nostru poet Mihai Eminescu. Cu acest prilej, filialele BM "B.P. Hasdeu" din sectorul Buiucani: "Alba Iulia", "O. Ghibu" şi V. Bielinski au organizat un Flash mob pe Aleea clasicilor, invitând reprezentaţi de la liceele "Spiru Haret", "Onisifor Ghibu" şi "Principesa Natalia Dadiani".Clasa a V-a "D" de la liceul "Spiru Haret", diriguiţi de dna E.Tamazlâcaru ("Alba Iulia") s-au luat de mâini în jurul bustului lui Eminescu şi mergând în cerc, au recitat un fragment din poemul "Luceafărul". Invitaţii de la celelalte licee au susţinut un recital de poezie din opera scriitorului. S-au rostit cuvinte frumoase, de apreciere şi recunoştinţă pentru faptul că l-am avut pe Mihai Eminescu. Cei prezenţi s-au felicitat reciproc cu sărbătoarea. Reprezentanţii filialelor au distribuit tuturor celor prezenţi cât şi trecătorilor fluturaşi cu informaţii, cu invitaţie la bibliotecă. S-au preconizat noi contacte, activităţi în comun. Ninsoarea continua, totul în jur era acoperit de zăpadă. O curăţenie tihnită a pus stăpânire pe Aleea Clasicilor, cât şi în sufletele oamenilor.

AVEM NEVOIE MEREU DE EMINESCU...

Claudia PARTOLE

Mi-e milă şi-i compătimesc pe acei care cred că au terminat de citit toate cărţile: pe acei care consideră că nu mai sunt pe lume pentru ei lucruri necunoscute şi nici învăţători al căror sfat ar fi bine să-l asculte. Într-o bună zi aceştia ajung săraci şi pustiiţi...
Nu pot să-i înţeleg nici pe acei care cred că nu mai au nevoie de EMINESCU. Aşa cred ei cu gândul şi dorinţa de a stăpâni averile acestei lumi. Sufletul lor, însă, tânjeşte după Eminescu! În sufletul lor este El...
Acel care nu are nevoie de protejarea nimănui, aparţinând Eternităţii. Or, aceasta, nu le permite muritorilor să-i ştirbească nimic din ce-i aparţine...
Nimeni în neamul nostru dintre acei care ne călăuzesc prin Cuvânt n-au spus atâta Adevăr! Nimeni până, dar şi după trecerea-i prin lume (şi prin neamul care ne are!), n-a răspuns la atâtea întrebări şi cu toate astea – a fost şi umilit, şi biciuit de ai săi, asemeni lui Iisus...
De 160 de ani încoace ne-am făcut mai bogaţi şi mai luminoşi la chip, fără să ştim, fără să realizăm schimbarea noastră la faţă.
Cred că atât cât ne va avea El şi îl vom păstra Noi – prin suflet pe El, vom fi un Neam de viţă nobilă aici pe pământ...
Centrul Cultural EMINESCU de aici, din acest spaţiu pus la încercarea uitării, este asemeni unui memoristic, unei celule a memoriei care nu permite atrofierea creierului. De 10 ani, de când activează acest Centru, există şi încrederea că Luceafărul veghează şi memoria Basarabiei...
Iar eu, când simt că mă doboară morile de vânt, ascult confesiunea eminesciană venită printr-o Glosă, iar atunci când sfidez involuntar trecerea Timpului, aud o şoapta dragă:
Cu mâine zilele-ţi adaogi,/ Cu ieri viaţa ta o scazi,/ Având cu toate astea-n faţă,/ De-a purure ziua de azi...”

BASM [DESPRE NAŞTEREA LUI MIHAI EMINESCU]


Geo BOGZA

Pe vremea când Dumnezeu şi Sfântul Petru umblau pe pământ sub chipul unor moşnegi gârbovi sprijiniţi în toiag şi cu sandale rupte, se întâmpla să bată pe la uşile oamenilor la căderea nopţii iar de multe ori erau izgoniţi. Odată i-a prins noaptea pe câmp şi odată cu ea o ploaie care le-a udat veşmintele şi i-a umplut de noroi. Şi tot rătăcind ei, numai într-un târziu au ajuns la marginea unui sat, abia au îndrăznit să bată cu toiagul în prima poartă. Câinii mari s-au repezit să-i sfâşie, dar numaidecât s-a auzit un glas bărbătesc, întrebând cine bate. Şi au răspuns:- Oameni buni!Atunci omul, potolind câinii, i-a poftit în casă unde nevasta şi copiii abia se treziseră din somn. El a început să dea porunci, dar cu blândeţe. - Mario, ia mai pune nişte vreascuri pe foc! Tudore, dă fuga la fântână după o doniţă cu apă proaspătă! Ileano, ia vezi tu de o oală cu lapte! Şi le-au dat să se spele şi să se şteargă cu ştergare albe şi i-au ospătat şi i-au pus sî doarmă într-o odaie care mirosea a gutui şi busuioc.A doua zi dimineaţă, iar le-au dat să se spele, i-au ospătat, le-au pus şi în traistă nişte mere cum nu mai văzuseră şi le-au urat drum bun. Cum au ieşit din sat, Sfântul Petru a început să se roage la Dumnezeu.:- Doamne, fă ceva pentru oamenii aceştia, că tare ne-au primit frumos! - Ce-ai vrea să fac, Sfinte Petre, că ai văzut că nu erau nevoiaşi. - Fă ceva, fă să-şi vadă măcar o dată sufletul.- Să-şi vadă sufletul, spui, Sfinte Petre? - Da, Doamne, să-şi poată vedea sufletul, aşa cum vedem noi plopul acela, de acolo.- Bine, Sfinte Petre, a spus Dumnezeu, privind gânditor satul din vale.Iar după o vreme, din neamul acela de oameni s-a născut Mihai Eminescu.
(selecţie Centrul Academic Internaţional Eminescu)

ARTOTERAPIA-SPLENDOARE CROMATICĂ ŞI IMAGINE REVELATORIE

Elena VULPE, director, Filiala «O. Ghibu»

Utilizarea limbajului plastic în bibliotecă se prezintă ca o modalitate suplimentară, emotivă şi eficientă de interacţiune asupra lectorului prin fascinaţia cuvântului, splendoarea cromatică şi imaginea revelatorie, care amplifică procesul de recepţie a mesajului informaţional, nuanţându-l, făcându-l mai actual, mai viu şi mai lesne de asimilat. La confluenţa dintre cuvânt şi imagine se produce o atmosferă de armonie, de echilibru spiritual, care relaxează, revigorează, inspiră cititorul. Contactul direct, intim cu valorile de artă, care se produce la o singură ridicare a ochilor de pe carte, provoacă cititorului emoţii, impresii, trăiri pozitive ce subscriu toate laolaltă stării de confort psihologic atât de necesar omului de studiu. Acest confort comportă prin esenţa sa acţiuni terapeutice atât asupra creierului obosit de efortul lecturii, cât şi asupra atmosferei localului, căreia prezenţa operelor de artă îi conferă linişte, calm, concentrare. În plus, acest program acţionează asupra publicului întocmai ca şi binecunoscuta disciplină terapia prin artă, aplicată cu succes în medicină, psihologie, pedagogie şi, mai nou, în culturologie. Propus vizitatorilor de către BP «O. Ghibu», acest program, aidoma unei panorame ce-şi schimbă mereu stilul şi autorii (pictură, grafică, sculptură, postere, stampe, medalii, timbre, goblenuri, icoane pe sticlă, tapiţerie, ceramică, broderii, design vestimentar), a fost amplificat de toate filialele, trezind un viu interes în rândul cititorilor care nu-şi mai pot închipui astăzi sălile de bibliotecă fără acea «vrajă a culorii», care coboară din imagini şi farmecă spiritele. Iniţiat de bibliotecă în cadrul Salonului de Arte Frumoase (preşedinte Gheorghe Oprea) Programul constituie o formă de activitate ce completează spectrul multilateral al serviciilor pentru cititori cu unul nou - expoziţiile de artă plastică, organizate în sălile de bibliotecă ca o alternativă la muzee şi galerii de profil, care propun consumatorului de informaţii o vibrantă întâlnire cu arta autentică şi cultivarea gustului estetic. Scopul programului este promovarea artei plastice naţionale şi universale, cunoaşterea genurilor şi tehnicilor de interpretare ale artiştilor consacraţi cât şi a tinerilor creatori, astfel instituţia bibliotecară reprezintând o pistă de lansare pentru aceştia, simultan contribuind la formarea unui gust estetic rafinat de contemplare şi percepţie a artei de către vizitatori. Salonul de Arte Frumoase, instituit în cadrul bibliotecii, este deja un deliciu estetic pentru publicul chişinăuian. Sistematic el îşi deschide uşile cu noi lucrări marcate de rafinament, eleganţă şi modernism, oferind iubitorilor de artă o informaţie amplă despre fenomenul plastic atât de la noi cât şi de peste hotare. Expoziţiile personale şi de grup, lansările de albume de artă, concursurile de creaţie, valorificarea fondului de referinţă în domeniu al bibliotecii, mesele rotunde, dezbaterile pe marginea problemelor actuale ale artei contemporane constituie doar o parte din obiectivele programului, la care s-ar mai adăuga: crearea unei pinacoteci a bibliotecii şi promovarea imaginii instituţiei prin mediatizare. În cadrul Programului au fost organizate expoziţii ale celor mai valoroşi artişti plastici cu prezentarea lucrărilor de diferite genuri, tehnici şi stiluri de realizare. Artiştii plastici precum: M. Grecu, M. Grati, G. Sainciuc, G. Vrabie, M. Petric, A. Mudrea, E. Bontea, T. Zbârnea, A. Rurac, G. Jalbă, V. Cobzac, E. Zavtur, A. Sârbu, V. Dohotaru, I. Matei, I. Daghi, A. Danilişin, G. Oprea, I. Zderciuc, E. Lazarev, N. Răileanu, V. Maslov, A. Colâbneac, V. Frumusachi, V. Didâc, V. Mungiu, A. Oprea, V. Brâncoveanu, T. Catarga, I. Morărescu, T. Botin, V. Vârdosu, V. Guţu, M. Mireanu, C. Naconecnâi, A. Mocanu, C. Postolachi ş.a s-au bucurat de aprecierea şi admiraţia vizitatorilor bibliotecii. De regulă, vernisajele au fost însoţite de evaluări competente la care au participat doctori în studiul artelor, experţi în domeniu, criticii de artă, cum ar fi: C.Ciobanu, C.Spânu, S. Bobernaga, T. Stăvilă, T. Braga, E. Barbas, L. Toma, L. Hâncu, S. Macovei ş.a. Multe din pânzele plasticienilor expuşi au fost procurate de către admiratori, adeseori aceste lucrări sunt expuse şi în alte ţări la invitaţia oaspeţilor de peste hotare, care nu arareori vizitează biblioteca cu ocazia vernisajelor de pictură. Salonul de Arte Frumoase a avut şi numeroase colaborări internaţionale, care au adus în atenţia publicului realizări plastice din Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, Rusia, România, avându-i ca reprezentanţi pe artiştii plastici T.Buzu, M. Verlan, G. Mardare, L. Botar, B. Paczowski, L. Furdui, L. Buzdugan, S. D Cojocaru, V. Sandu, regretatul P. Pătruţ ş.a. Salonul de Arte Frumoase a avut o strânsă colaborare cu: Uniunea Artiştilor Plastici, Muzeul Naţional de Arte Plastice, Galeria «Brâncuşi» precum şi cu prestigioase instituţii de profil: AMTAP, Colegiul de Artă Plastică «A. Plămădeală», Liceul de Arte Plastice «I. Vieru», Liceul «O. Ghibu», Liceul de Creativitate şi Invetică «Prometeu», Centrul Naţional de Creaţie a copiilor ş i tineretului «Mireasma culorii», Asociaţia ARTIStudio ş.a. Activitatea Salonului de Arte Frumoase a fost larg apreciată de către public, mass-media, biblioteca s-a învrednicit cu Diploma de Excelenţă a Uniunii Artiştilor Plastici pentru colaborarea susţinută şi promovarea valorilor artei plastice naţional. Deşi bibliotecile nu dispun de spaţii destinate special expunerii operelor de artă, sălile de lectură suplinesc aceste funcţii, creând o ambianţă estetică, adeseori mai intimă, mai reconfortantă decât cea din galeriile de artă. Pentru o mai bună prestanţă a programului, sânt invitaţi experţi în domeniu, consultanţi, critici de artă de la cele mai prestigioase instituţii în domeniu:Uniunea Artiştilor Plastici, Muzeul Naţional de Arte Plastice, Galeria «Brâncuşi» etc. Activitatea Salonului în anul 2009 a avut mai multe colaborări şi participări merituoase. Eminescu este o probă de foc pe care n-o epuizăm niciodată. Ea se manifestă cu aceeaşi intensitate şi în arta plastică, aşa cum a demonstrat-o cunoscutul plastician M. Mireanu în vernisajul inspirat de Singurătate, Venere şi Madona, sau având ca Înger de pază acelaşi inepuizabil Dor de Eminescu in creaţiile sale de o rară sensibilitate şi viziune artistică. M. Mireanu a expus şi căteva Portrete Voievodale executate în ulei şi în tehnică mixtă: Icoana neamului, triptic cu referire la domnia lui Ştefan cel Mare, tripticul Epoca Fanarioţilor, Legendă s.a. Întălnirea cu Eminescu este o mare şansă şi pentru tinerii creatori. În cadrul vernisajului Eminescu în forme şi culori adolescentine o nouă generaţie de tineri iniţiaţi în artă şi-au demonstrat capacitătile interpretative şi adeziunea la valorile eminesciene ce le promovează prin vocaţie, artă şi creaţie de la Colegiile de artă plasică I. Vieru, A. Plămădeală, LT O. Ghibu. Cele mai frumoase pagini din creaţia eminesciană: Cărări de stea, Aud preludiu, Vis de iubire, Codri de aramă, Crăiasa din poveşti, O, rămâi, Luceafărul, Pădurea de argint, Teiul lui Eminescu, ş.a. au fost interpretate atăt de nuanţat prin prisma individualităţii şi a capacităţii de improvizaţie artistică a fiecărui participant , încât profesorii V. Cobzac, G Oprea, E. Sâtnic, G. Jalbă, au apreciat la justă valoare atăt tehnicile, policromia, căt şi motivele inspirate din opera unui geniu ce pătrunde nemărginirea peste secole. Toate motivele explarate de aceşti tineri creatori codrul, marea, luna, lacul, dealul,steua capătă în viziunea lor o particulară domnească demnitate aproare sacrală. Vernisajul „Din patrimoniul Muzeului de Arte Plastice” , care a inclus creaţii ale pictorilor G. Oprea, G. Vrabie, V. Cobzac a trezit gustul şi admiraţia pentru arta plastică autohtonă celor ahtiaţi de ea, de astă dată, studenţilor, liceenilor şi specialiştilor de la Colegiul de Arte Plastice A. Plămădeală, Liceul M. Eliade. Pictorul Gheorghe Vrabie, care a executat Stema oraşului Chişinău, a vorbit despre istoricul ei, menţionând că la baza actualei Steme este pusă varianta din 1921 cu modificări nu prea mari. O curiozitate a trezit istoria devizei Chişinăului de la devizele: Curaj şi luptă, Toţi în unul, Unirea face puterea, Nimic fără Dumnezeu până la actuala Stemă a Chişinăului, care spre regret nu este blazonată cu eşarfă şi deviza respectivă adoptată şi aprobată in 1991: Virtus Romana Rediviva (Virtutea romană renăscută). Aceluiaşi efort comun de educare a generaţiei tinere prin raportarea la virtuţile morale şi artistice ale lumii moderne, în cadrul Anului Creativităţii şi Inovaţiei instituit de ONU ca prioritate internaţională, i s-a circumscris şi Concursul de Creaţie al Tinerei Generaţii “Ars Adolescentina”, etapa Artă Plastică Plai frumos ca din poveste. Moderatorul manifestării, jurnalista Zina Izbaş, a precizat scopul acestei acţiuni culturale de promovare şi susţinere a tinerilor artişti plastici din întreaga republică. Membrii juriului – alcătuit din specialişti în domeniu, doctori în studiul artelor – prezidat de Ghenadie Jalbă, preşedintele UAP, şi Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Arte Plastice din Republica Moldova, care au evaluat lucrările parvenite pe adresa concursului, au anunţat laureaţii ce reprezintă diferite zone geografice: Chişinău, Bălţi, Făleşti, Hânceşti, Ialoveni, Tiraspol etc. Gala laureaţilor tinerelor talente „Ars Adolescentina” a menţionat cu diplome şi premii ale IPNA Compania “Teleradio-Moldova” (câte 150 lei) şase tineri plasticieni; diplome şi premii de carte din partea Institutului “Fraţii Golescu” (România) au primit zece elevi şi liceeni; laureaţi ai Centrului media pentru tineri au devenit douăzeci de plasticieni ce bat la porţile afirmării; de premii ale Muzeului Naţional de Arte Plastice şi ale Bibliotecii Municipale ”B.P.Hasdeu” au beneficiat zece tineri. Prin genericul acestei gale “Plai frumos ca din poveste”, miracolul creativităţii poposeşte astfel pe meleagul nostru, emanând prin tablouri o armonie de culori, mesaje inedite, expresive şi neobişnuite prin maniera individuală a fiecărui creator tânăr. În context, IPNA Compania “Teleradio-Moldova” a decernat Diploma de Merit BP “O. Ghibu” pentru contribuţia deosebită la organizarea şi susţinerea, prin intermediul Salonului de Arte Frumoase, a Concursului de Creaţie al Tinerei Generaţii “Ars Adolescentina”. Gala din anul curent a continuat cu un recital poetic şi muzical susţinut de elevii şi studenţii de la instituţiile de profil. În finalul evenimentului moderatorul a oferit cuvântul proaspeţilor câştigători ai concursului, profesorilor îndrumători şi părinţilor, care au mulţumit organizatorilor pentru minunata şansă de a se manifesta plenar. Evenimentul a fost transmis în direct la Radio Naţional. Spirit creator, inteligenţă şi inspiraţie au demonstrat tinerii creatori în devenire, relevând un mediu artistic de înaltă calitate în cadrulVernisajului de pictură prin lansarea grupului de creaţie “11+1= tineri creatori “ discipoli ai profesorului V. Cobzac, care reprezintă aripa tânără creatoare. Un atelier deja cu tradiţii de lansare în cadrul Salonului de Arte al bibliotecii la care şi-au demonstrat pe lângă patosul muncii, zestrea nativă, educaţia estetică şi efortul considerabil de a-şi cultiva o personalitate creatoare următorii participanţi: O. Bugan, T. Burlac, D. Ajder, A. Cauş, R. Ramona, N. Chiriţa, A. Orlov, I. Galaţchi, M. Ungureanu, I. Prodan, T. Tecuci. Cele peste 100 de tablouri expuse remarcă în viziunea unor exegezi: P. Turuta, G. Jalbă, G. Oprea, un repertoriu imagistic de expresie tradiţională şi avangardistă ce reprezintă o multitudine de teme, viziuni, şi factori creativi cum ar fi sensibilitatea faţă de problemele vieţii, flexibilitatea spontană sau aptitudinea de a gândi abstract, originalitatea. Vernisajul de pictură: “Artă şi imagine în creaţia tinerilor” la care au participat tineri de la Liceul de Arte Plastice I. Vieru şi Colegiul A. Plămădeală, Tehnologic, AMTAP au relevat aceeaşi aspiraţie spre perfecţieune, pasiune şi talentul tinerilor prin lucrările expuse: Plaiul meu e ca o floare, Casa străbunilor, Aratul de toamnă, Dimineaţa Liliacul,Spiritul timpului, Triptic-fantezie, Natura statică, Inspiraţieş.a. Publicul şi specialiştii au rămas impresionaţi flexibilitatea gândirii, originalitatea, de receptivitatea şi sensibilitatea faţă de nou, curiozitatea mereu treză, dorinţa de a experimenta noi teme şi tehnici de interpretare care sunt trăsături specifice ale gândirii creatoare.Concurs ul “Prietenii durabile” organizat între tinerii artişti plastici care are deja o tradiţie de revocare a regretatului Călin Postolachi, prin care s-a pus începutul unei frumoase tradiţii – cea a susţinerii tinerilor ce păşesc pe calea creaţiei la a VI –a ediţie, a întrunit 37 de lucrări, aparţinând tinerilor plsticieni din R. Moldova ( I. Vieru, A. Plămădeală, Colegiul Naţional de Comerţ, Colegiul Tehnologic, O. Ghibu, AMTAP, din Nisporeni, Hânceşti, Ialoveni). Cei mai talentaţi au fost premiaţi cu diplome şi premii băneşti şi au avut parte de un emoţionant dialog despre vocaţie, artă, demonstrând faptul că creaţia este o rafinată formă de expresie a tinerilor. De Ziua internaţională a familiei, tinerii, mulţi dintre ei cu dizabilităţi, de laAsociaţiile Motivaţia şi Vicon, au descoperit la bibliotecă o lume miraculoasă, prin efectele terapeutice ale fotografiei, desenului animat şi arta cinematografică, participând la vernisajul Familia mea-un Proiect finanţat de Fundaţia Soros-Moldova, Fundaţia Terre des Hommes, Agenţiile Suedeză şi Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare Internaţională în Moldova. Fiind o componentă a unui vast proiect iniţiat de Asociaţia ARTIStudio , acţiunea şi-a propus scopul să promoveze drepturile copiilor, în special dreptul la familie, fiind cunoscute procesele de migraţie şi abandon al copiilor râmaşi fără supravegherea familie, părinţii fiind în căutarea unor munci grele pentru a-i întreţine. Cu titlu de beneficiari ai acestui vast proiect, tinerii cu dizabilităţi şi-au adus contribuţia la realizarea unor Filme cu desene animate: Căntecul puişorului de melc şi Puişorii pe versurile lui G. Vieru, Tăpuşele pe versurile lui I. Hadârcă şi filmul Americano-moldovano, proiectate pentru publicul din sală, precum si a expoziţiei de fotografii dedicate familiei. Alături de tinerii cu dizabilităţi- P. Vrabie, F. Dumitru, fraţii Hiznicenco, T.Potacevscaia, D. Frunză, V. Moscal şi-au dat concursul şi alti tineri din municipiul Chişinău, toţi având un scop comun: să însuşească arta desenului animat şi a fotografiei, să-şi dezvolte imaginaţia, să se integreze şi să comunice nestingerit ca într-o familie. Cei care i-au îndrumat în această activitate au fost L. Cobzac-Glinca-directorul ARTIStudio, I. Mereacre- director executiv al Asociaţiei Motivaţia, specialiştii în arta filmuluiV. Glinca, V. Druc, D. Olărescu, I. Bolboceanu, M. Poiată- membri ai Uniunii Cineaştilor,care alături de I. Hadârcă, G. Jalbă, reprezentanţi ai Direcţiei Municipale pentru Protecţia Copilului au menţionat efortul şi ideea nobilă, creatoare care trebuie permanentizată şi susţinută şi prin alte proiecte, pentru ca tinerii cu dizabulităţi să nu fie complexaţi, să simtă aceste Tăpuşele ale mediului şi grija semenilor- adevărate legi ale conveţuirii armoniose şi comportamentului civilizat. Federaţia din Moldova a Asociaţiei Minorităţile Naţionale, Centrul Universităţii Mondiale Spirituale, prin reprezentanţii E. Ursu, M. Gusca, L. Doga, V. Popovici, M. Şalaru, V. Patraşcu, T. Şafrovalova, M. Ghiras s-au întrunit la vernisajul de postere Sergiu Sumcă «India: flori şi chipuri». Fotografiile expuse reprezintă scene veridice ale frumuseţii plaiului şi crâmpee din viaţa şi tradiţiile seculare, momente arhitecturale, istorice şi culturale ale poporului indian, care au stârnit curiozitatea şi admiraţia publicului numeros, S. Sumcă dezvăluind aspecte psihologice şi relaţii interumane specifice meleagului străvechi indian, care a constituit o cunoaştere mai bună a obiceiurilor altor popoare ce contribuie la înoirea spiritului.

CLUBUL VÂRSTA A TREIA - RESPECTUL TĂU ŞI AL NOSTRU

Elena VULPE,
director, Filiala “O. Ghibu”
Avănd o experienţă îndelungată de activitate cu oamenii în etate, biblioteca dispune de frumoase tradiţii de interacţiune cu această categorie de vârstă, organizănd o serie de servicii speciale. Clubul activează precum o facultate a senectuţii înţelepte, unde bătrânii gasesc remediu împotriva singurătăţii, răspuns la multe întrebări ce-i frământă, comunică şi se integrează într-un spaţiu social, participând la manifestările organizate de bibliotecă, la activitatea de voluntariat, îşi serbează zilele de naştere, merg la concerte, primesc asistenţă în depistarea surselor infomaţionale, sevicii la domiciliu şi poşta electronică, liste de recomandări pentru lecturi, multiplicarea actelor legislative de care au nevoie, organizează manifestări ş.a. Pentru ei biblioteca a organizat expoziţiile Lecturi pentru desfătarea senectuţii înţelepte, Cu dragoste pentru vârsta a treia, Oamenii în etate - capitalul cel mai de preţ al omenirii, Personalităţi longevive, Dezvoltarea memoriei, Plante medicinale în tratarea bolilor, stimulând astfel acesul la informaţie şi lectură. Una din aceste manifestări a fost serata consacrată Zilei Internaţionale a oamenilor în etate cu genericul Protecţia socială a oamenilor în etate prin care membrii clibului au fost antrenaţi într-un dialog asupra evenimentelor anului, vizând legislaţia internaţională şi naţională asupra drepturilor bătrânilor şi respectarea lor, în special al dreptului la o viaţă decentă, la îndemnizaţi, pensii şi transport, dreptul la alegeri, dreptul la sănătate şi familie. Laitmotvul aceste serate festive a fost demonstrarea respectului şi atitudinii binevoitoare faţă de problemele cu care se confruntă oamenii de vărsta a treia, ei fiind invitaţi să participe la un Sondaj- expres de atitudine Prjudecăţi şi steriotipuri cu privire la vârste: bătrînii. Răspunsurile au exprimat gândurile şi convingerile pe care o au oamenii în etate asupra propriei imagini. Spunând bătrân înţelegem laolaltă trăsături bune şi trăsături rele: nepuntincioşi şi amărâţi, ranchinoşi şi zgârciţi, riduri şi păr alb, boală şi ramolire, cicăleală şi veşminte demodate, dar bătrânul are şi prestanţă, înţelepciune, experienţă de viaţă, sunt oameni înţelepţi şi sfătoşi, au rigoare şi spirit, curaj de a înfrunta vicisitudinile vieţii, model de experienţă de viaţă. Concluiile au fost optimiste, bătrânii nu trebuie judecaţi dintr- o singură prspectivă, înainte de a formula un punct de vedere în privinţa vârsnicilor şi neputincioşilor trebuie să reflectăm la motivele care îi fac demni de respectul nostru, ei nu poartă nici o vină pentru starea în care se află,avănd suferinţe fizice, toţi vom deveni bătrâni, însă au un plus prin aniii de viaţă pe care i-au trăit, acumulând experienţe şi valori, fără ei fără ajutorul lor mai pţin ar fi posibil să obţii în viaţă. Bătrânii sunt o investiţie de suflet şi minte pentru generaţiile care vin ridicând moralul celor prezenţi. Astfel bătrănii sunt în prejma biblotecii, li se întreabă păsurile, sunt ascultaţi, vizualizaţi, li se cere sfatul şi se încearcă a-i cunoaşte mai bine, surprinşi de profunzimea subiectelor care îi interesează şi rigoare spiritului. Manifestarea a fost susţinuţiă de prietenii biblioteciiAsociaţia Femeilor pentru Pace în Lume, care a sponsorizat o masă de sărbătoare, oferind şi pachete cu alimente şi produse, medicamente, dulciuri pentru bătrânii cei mai nevoiaşi. Bibliotecarii şi voluntarii s-au implicat în transportarea pachetelor la domiciliu şi a cărţilor solicitate prin telefon celor care se află în imposibilitatea fizică de a frecventa biblioteca. Masa rotundă «60 de ani de la deportările din 5-6 iulie 1949», organizată în colaborare cu Asociaţiei Istoricilor a întrunit o asistenţă numeroasă: foşti deportaţi şi deţinuţi politici, istorici, studenţi, profesori, rude ale victimelor staliniste. Referatele prezentate de dr. în istorie Gh. Palade, I. Caşu, E. Postică, au pus in discuţie probleme vizând preliminariile, efectele şi consecinţele, importanţa surselor orale, necesitatatea şi semnificaţia comemorării victimelor regimului totalitar comunist.Ele au constituit adevărate lecţii de istorie, care prin documente de arhivă au demonstrat cu lux de amănunte că anii postbelici au fost pentru RSSM ani de martiraj, pentru că erau deportaţi, arestaţi, maltrataţi, asasinaţi, înfometaţi şi deznaţionalizaţi românii basarabeni cu scopul de a fi puse în practică odioasele idei staliniste privind crearea «omului nou». În cadrul dezbaterilor au luat cuvântul acad. A. Moşanu, D. Dragnev, membru corespondent al AŞM, dr. hab, prof. univ. A. Petrencu, dr. în istorie S. Suveică, dr.conf.univ N. Ciubotaru, şi foşti deportaţi O altă activitate a fost Lansarea de film În memoria victimelor regimului stalinist din Basarabia, elaborat de către Viorica Olaru-Cemârtan, licenţiată a Facultăţii de Istorie a USM, şi prezentat pentru prima dată la conferinţa istorică de la Leipzig, Germania. Filmul este bazat pe documente de arhivă de ultima oră, iar partea de noutate o constituie mărturiile celor deportaţi în iulie1949: M. Jomir, Şt.Ciobanu, M. Spânu, N. Pasca, care descriu chinurile prin care au trecut, batjocuriţi şi dezmoşteniţi pe nedrept de către maşina diabolică şi antiumană a stalinismului. Această arhivă vizuală a fost întrejită prin vocea şi emoţiile participanţilor la eveniment, care au menţionat, că starea acelui moment e şi starea noastă, a celor ce trăim în singura ţară comunistă din Europa(A. Petrencu), că asemenea filme trebuie demonstrate în cadrul lecţiilor de istorie în şcoli (Şt. Burov), că trebuie creat un Centru de Istorie Vizuală(A. Moraru). Filmul a trecut cu succes proba confrunţării cu publicul, precum o realizare cu valoare de pionerat , aşa cum au calificat-o participanţii la dezbateri: istoricii E: Postică, A. Gruşco, prof. A. Crijanovschi şi cei 15 studenţi din Germania, aflati la o şcoală de vară desfăşurată în R. Moldova. Lansarea cărţii “Spovedaniile Basarabiei” de Ion Stafi apărută la Editura Panfilius, Iaşi a avut printre invitaţi profesori de istorie şi elevi de la şcoala generală din Vaslui, Huşi, Stănileşti,(România) din partea cărora au vorbit B. Petronel, Ş. Plugaru, exprimându-şi solidaritatea cu patroţii moldoveni de la răsărit de Prut, care luptă pentru supraveţuirea şi dăinuirea neamului românesc în Basarabia şi Transnistria. Evenimentele descrise în carte( Eliberarea de sub ocupaţia ţaristă, Problemele Moldovei postsovietice, Conflictul armat din 1992, Mitul despre unionismul românesc, Cine sînt”Patrioţii Basarabiei”, Modovenismul şi Politicianismul, Fenomenul minciunii în RM) au trezit opinii contrversate în răndul publicului prezent: participanţi la războiul de la Nistru, deţinuţi politici, membri ai Frontilui Popular, ai cenaclului “Vatra” din Tighina, ai Muzeului Memoria Neamului, studenţi de la diverse facultăţi ai Colegiului Politehnic, ghidaţi de profesorul I. Bucătaru, Organizaţia Tiineretului Liberal Democrat. Vorbitorii (Ş. Burov, P. Tarhun, M. Moroşanu, D. Ceban, T. Rotaru, A. Vîlcu) au omagiat luptătorii antisovetici, adevăraţii eroi: G. Vîrtosu, D. Popa, F. Lupaşcu, evocând radiograma războiului şi faptele lor de luptă şi sacrificiu, dar au respins acuzaţiile autorului adresate adevăraţilor luptători pentru cauza naţională.Tot în acest context au fost prezentate cărţile Scapă de singuratate, renunţă la prejudecăţi de H. Brrown şi Mereu politeţea de T. Cosma prin care oamenii în etate s-au înarmat cu metode practice şi experienţe utile, necesare pentru viaţă, au depistat o sreie de prejudecăţi prin generalizarea experenţei dobăndite, nominalizand unele din ele impuse în mod automat sau obţinute prin educaţie, mediu social, tradiţii şi mituri, evidenţiind steriotipuri false şi cele ce trebuie de urmat, apreciind politeţea ca un ansamblu de reguli de comportament în spiritul bunei creşteri. Orele de lectură a volumelor S. Ene Cum să ne învingem teama şi Ch. Cungi Cum putem scăpa de stres prezentate elevilor de la LT S. Haret şi Gh. Asachi au înarmat tinerii cu metode teoretice şi practice de reacţie fiziologică la teamă şi stres, analizând cauzele şi efectele, emoţiile şi gîndurile, cum să depăşim dificultăţile pentru o mai bună igienă a vieţii. O sărbătoare, cea mai aşteptată, care ne intoarce la starea copilărie, a magiei colindelor, răvăşind sufletele oamenilor în etate a fost serata de Crăciun Sfinţenia iubirii preacurate la care au fost expuse tainele sfintei slujbe, boteaza,rugăciuni creştine, căntarea cântărilor, imnuri de laudă ale ingerilor care vestesc Naşterea Domnului, din vieţile S finţilor Vasile, Petru, Andrei, Gheorge, Lazăr, Ecaterina, Olga şi alţi martiri, viaţa cărora este un model pentru noi. Cu un program de cele mai frumoase cântece de stea şi colinde, în faţa bătrânilor au evaluat elevii de la LT M.Eliade(M. Ceban, C. Sibov, M. Munteanu, I. Bobernagă, L, Chiosa, M. Răilean , A. Bulgăr), care au demonstrat cunoaşterea vieţilor sfinţilor şi a tradiţiilor strămoşeşti, bucurând inimile bâtrânilor cu lumina cântării preacurate.

CLUBUL „CHEMAŢI A ÎNFRUNTA DESTINUL” SAU NEVOIA DE A PERPETUA UMANUL, CARE NE ÎNOBILEAZĂ FIREA

Elena VULPE,
director, Filiala “O. Ghibu”
Valabilitatea unor norme comune de conduită în peisajul social al zilelor noastre în conformitate cu marile cuceriri ale spiritului uman ne pun în faţa unor situaţii reale contrastante, care denotă uneori pericolul alienării omului modern şi care solicită măsuri de contracarare pe măsură. Aplicând legea lui Murphy, că universul, cu o excepţie nesemnificativă, este alcătuit din alţii, biblioteca şi-a propus scopul de integrare şi socializare a persoanelor cu dizabilităţi prin crearea clubulu Chemaţi a înfrunta destinul, creănd un spaţiu adecvat comunicării cu aceste persoane speciale. Expoziţiile: Şanse egale persoanelor cu dizabilităţi- o problemă a intregii societăţi, Toleranţa- bază pentru armonie, înţelegere şi respect reciproc, Strigăte de durere a unei boli incurabile- SIDA , Consacrarea principiilor libertăţii şi demităţii umane au scopul de a promova documentele din fondul bibliotecii, dar şi a atenţiona asupra acestor amendamente umane, a sensibilizeaza comunitatea spre o altă cale de conveţuire. Manifestările organizate cu acestă categorie de public sunt practicate din dorinţa bibliotecii de a cultiva deprinderi bune, care le vor ajuta să se adapteze uşor, fără sincope şi ezitări, la viaţa colectivităţii civilizate.Precum un imperativ social alAnului internaţional al reconcilierii a fost mesajul mesei rotunde organizate de bibliotecă în parteneriat cu Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, cu Asociaţiile Motivaţia şi Vicon, cu genericul Toţi diferiţi, toţi egali- un amendament social de integrare a persoanelor cu dizabilităţi. Manifestarea s-a desfăşurat în cadrul clubului Chemaţi a înfrun ta destinul la care au participat reprezentanţi de la aceste organizaţii, precum şi copii cu dizabilităţi de la Asociaţiile Motivaţia. ŞiVicon. Masa rotundă a avut forma unor dezbateri aprinse privind copiii cu dizabilităţi, aspecte de dezvoltare şi comportament, atutudinea societăţii faţa de această categorie, drepturile lor sociale. Vorbitorii Eugenia Ursu, Veronica Căpătici, Igor Mereacre au menţionat faptul că trebuie să fim toleranţi faţă de persoanele cu nevoi speciale, care nu au nici o vină pentru starea în care se află şi care se confruntă cu mari necazuri, chiar dacă din modestie nu le arată: suferinţe fizice şi psihice de care pot scăpa doar cu ajutorul semenilor. Ce putem face pentru ei- s-au intrebat participanţii.Din cauza crizei nici Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului nu-şi poate onora obligaţiile, subvenţiile fiind limitate în ajutorarea acestor copii, dar aspectul reprezintă o problemă de sănătate publică, dar şi de educaţie a lumii contemporane. Nu toţi suntem pregâtiţi să fim toleranţi şi să facem loc acestor oameni speciali între noi. Fiind ascultaţi cu interes, tinerii cu dizabilităţi V. Moscal, D. Frunză, P. Vrabie, D. Focşa au remarcat că, din păcate, suntem încă martori la scene în care discriminarea, remarca sau porecla jignitoare lovesc fără mila în aceşti egali ai noştri, provocându-le multă suferinţă. Sensibilitatea lor ultraajitaţă le provoacă ruşine, izolare, timididitate sau revoltă agresivă. Elevii de la Şcoala polivalentă profesională nr.8 prezenţi şi ei la manifestare împreună cu prof. N. Telembici au povestit că şi în unele şcoli dăm mereu peste glumeţi răutăcioşi care găsesc amuzant să-şi provoace colegii, dar ei ştiu să le dee riposta cuvenită, iar dirigintele le este un model de comportament corect. Tinerii cu dizabilităţi au plecat de la bibliotecă încărcaţi cu multă energie pozitivă şi optimizm, pentru că au găsit în preajma ei mulţi prieteni care au încercat să le cunoască păsurile, să-i asculte, să le zâmbească nu din milă ci din dragoste şi respect. Deaceea n-au întârziat să revină din nou la o altă acţiune culturală, găsind aici un spaţiu precoce terapiei sufletelor lor zbuciumate şi afecţiunilor de suflet. De Ziua internaţională a familiei, tinerii, mulţi dintre ei cu dizabilităţi, de laAsociaţiile Motivaţia şi Vicon, au descoperit la bibliotecă o lume miraculoasă, prin efectele terapeutice ale fotografiei, desenului animat şi arta cinematografică, participând la vernisajul Familia mea-un Proiect finanţat de Fundaţia Soros-Moldova, Fundaţia Terre des Hommes, Agenţiile Suedeză şi Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare Internaţională în Moldova. Fiind o componentă a unui vast proiect iniţiat de Asociaţia ARTIStudio , acţiunea şi-a propus scopul să promoveze drepturile copiilor, în special dreptul la familie, fiind cunoscute procesele de migraţie şi abandon al copiilor râmaşi fără supravegherea familie, părinţii fiind în căutarea unor munci grele pentru a-i întreţine. Cu titlu de beneficiari ai acestui vast proiect, tinerii cu dizabilităţi şi-au adus contribuţia la realizarea unor Filme cu desene animate: Căntecul puişorului de melc şi Puişorii pe versurile lui G. Vieru, Tăpuşele pe versurile lui I. Hadârcă şi filmul Americano-moldovano, proiectate pentru publicul din sală, precum si a expoziţiei de fotografii dedicate familiei. Alături de tinerii cu dizabilităţi- P. Vrabie, F. Dumitru, fraţii Hiznicenco, T.Potacevscaia, D. Frunză, V. Moscal şi-au dat concursul şi alti tineri din municipiul Chişinău, toţi având un scop comun: să însuşească arta desenului animat şi a fotografiei, să-şi dezvolte imaginaţia, să se integreze şi să comunice nestingerit ca într-o familie. Cei care i-au îndrumat în această activitate au fost L. Cobzac-Glinca-directorul ARTIStudio, I. Mereacre- director executiv al Asociaţiei Motivaţia, specialiştii în arta filmuluiV. Glinca, V. Druc, D. Olărescu, I. Bolboceanu, M. Poiată- membri ai Uniunii Cineaştilor,care alături de I. Hadârcă, G. Jalbă, reprezentanţi ai Direcţiei Municipale pentru Protecţia Copilului au menţionat efortul şi ideea nobilă, creatoare care trebuie permanentizată şi susţinută şi prin alte proiecte, pentru ca tinerii cu dizabulităţi să nu fie complexaţi, să simtă aceste Tăpuşele ale mediului şi grija semenilor- adevărate legi ale conveţuirii armoniose şi comportamentului civilizat.

INCURSIUNE ÎN TAINELE ASTROLOGIEI

Elena VULPE,
director, Filiala “O. Ghibu”
În cadrul Anului Astronomiei biblioteca şi-a propus reflectarea unei ramuri ale acestei ştiinţe Astrologia. Deşi până odinioară nu se făcea deosebirea dintre astronomie şi astrologie – toţi cei care se ocupau de acest subiect se numeau astrologi. În perioada contemporană astronomia se ocupă cu studiul complet obiectiv al cerului, iar astrologia demistifică o artă străveche şi explică utilizarea sa ca instrument psihologic modern al zilelor noastre, menit să ne ofere o mai bună cunoaştere de sine. În cadrul manifestărilor consacrate acestei priorităţi , biblioteca şi-a axat programul pe dezbaterile prin care astrologia îşi revendică statutul contra unei pseudoştiinţe. Masa rotundă “Secretele astrologiei, zodiile şi personalitatea” a venit să răspundă interesului deosebit al omului modern, în deosebi al tinerilor, pentru acestă ştiinţă care reflectă asupra tainei venirii omului pe pământ şi deschide calea sufletului întru desăvârşire pentru a avea o carieră de succe s şi o viaţă prosperă. Ea fost consacrată secretelor astrologiei, a cheii cum să câştigi jocul cu destinul care permit fiecăruia să-şi descopere cu uşurinţă trăsăturile de caracter, personalitatea , capacităţile, punctele forte şi slabe ale omului, relaţiile de dragoste, profesie, bani, familie, prieteni prin diverse instrumente astrologice, semne zodiacale, semne solare, situaţia planetelor, casele, elementele focului, pământului, aerului, apei, interpretările horoscoapelor ş.a. O altă Serata “Astre şi destin: Horoscop-semne zodiacale” la care au participat astrologul S. Sumcă, medicii: T. Ciorici, L. Ponomareov, V. Tarălungă, psihologul M. Gusca, jurnalistul N. Becciu, care prin alocuţiunile lor au opinat împreună cu cititorii asupra astrologiei ca ştiinţă şi artă, cum influenţează poziţia şi mişcarea planetelor asupra evenimentelor ce se produc pe Terra şi asupra destinului ficăruia în momentul naşterii. Un interes deosebit au avut relatările privind cunoaşterea individului ca prototip cosmic, care ne ajută să înţelegem propriul tipar individual, să trăim experienţa împlinirii personale. În cadrul altei manifestări “Serata magiei albe - Să-ţi ghicesc în palmă” participanţii au fost surprinşi de incursiunile în fenomenologia paranormală, în identitatea astrală a visurilor, ghicitul destinlui, prin descoperirea unui domeniu care stă la limita cunoaşterii – chiromanţia. Prin participarea celor care stăpânesc deja noţiuni în domeniul chiromanţiei (V. Buzilă, S. Popescu, L. Handrabura), publicul a aflat metode de ghicire în palmă prin forma mâinii, liniile palmelor, caracteristicile degetului mare, învâţând a citi în palmă şi aflând multe amănunte în ceea ce priveşte sănătatea, banii, călătoriile, cariera potrivită fiecăruia, precum şi compatibilităţile cuplurilor. Ora de lectură T. Romanciuc, “Horoscop astrologic” la care a participat M. Mardare şi L. Romanciuc, soţia regretatului autor în faţa unui public predispus a-şi cunoaşte zodia conform planetei guvernatoare a semnelor şi elementelor, a culorii, a metalului, a florii, a arborelui, a talismanului, sau a cifrelor ce-i aduc noroc şi verbul ce-i este caracteristic, deteminându-şi horoscopului floral şi astrologic. O altă manifestare a pus în discuţie- dezbatere cartea semnată de A. Moroc, K. Razumovskaia, Magia cifrelor, prin care cititorii au aflat informaţii utile despre numere, corelaţia dintre numere şi sănătate, înţelesul tainic, numărul ca măsură a vieţii, numărul numelui, numere de viitor şi ghicitul prin numere, reprezentat prin ecuaţii matematice abstracte ce servesc a defini procesele fizice ce au loc în natură şi tainele universului scrise în limbaj codificat. Publicul a fost impresionat, găsindu-şi expresia personalităţii în magia cifrelor, convingându-se de afirmaţia lui Pitagoracă „Numerele guvernează lumea”.

APA - ELIXIRUL VIEŢII

Elena VULPE,
direcor, Filiala „O. Ghibu”
Ecologia este o nuă filosofie a umanităţii.Bătălia pentru apă, pentru resursele acvatice este în atenţia forurilor internaţionale. Acest rol primordial al apei vine din analiza bilanţului global între resursele şi necesarul de apă, care depăşeşte cu mult stocul disponibil al resurselor lor. Biblioteca s-a incadrat în sensibilizarea acestor probleme de maximă importanţă pentru destinul Terrei, organizănd activităţi prin care a relevat importanţa unor măsuri de conservare şi o mai bună gospodărire a elexirului vieţii, acţiuni vitale de care depinde hrănirea populaţie globului, producerea bunurilor materiale, însăşi viaţa pe pământ. Astfel masa rotundă : ”Farmacia Sante - sănătate din carte” a inclus prezentarea documentelor, publicaţiilor şi revistelor pe care le deţine biblioteca în fondurile sale referitor la problema apei. Atenţionănd asupra faptului, ca apa este de fapt bătălia pentru viaţă, fiind o problemă globală a omenirii, totuşi , în majoritatea statelor se cunoaşte uimitor de puţin despre cantităţile de apă utilizate pe glob. Există o concurenţă crescăndă care îşi dispută o catitate de apă limitată şi preţul tot mai ridicat. Participanţii la manifestare (Colegiile de Ecologie şi Comerţ) au menţionat că strategiile tradiţionale de aprovizionare cu apă reclamă o nouă abordare în privinţa gospodăririi resurselor de apă, accentuând asupra faptului, că apa reprezintă o componentă esenţială a tuturor indeletnicirilor umane. O altă masă rotundă “Unda verde apei albastre, remediu şi tratament cu apă” la care au paricipat reprezentanţi de la Mişcarea ecologistă şi Revista Apelor, a expus unele proiecte şi strategii dedicate protecţiei şi utilizării raţionale a resurselor acvatice, activitatea Agenţiei Apele Moldovei, rezultatele şi opiniile experţilor străini despre apele Moldovei, elaborate în urma implementării Proiectului Internaţional “Pavează” calea spre schimbare, care au contribuit la reducerea poluării, implementarea sistemelor de standarde de calitate a apelor, elaborarea legislaţie în domeniu, degradarea călităţii apelor de suprafaţă a râurilor mici: Bîc, Răut, afluenţi ai Nistrului. În final au fost recomandate remedii de tratament cu apă şi plante acvatice: troscotul de apă şi broscăriţa, care au calităţi curative folosite în medicina populară , cât şi în cea modernă naturistă. Masa rotundă“Cea mai bună băutură este apa de izvor” cu recomandările specialiştilor (V. Ţarălungă, S. Madan) organizate în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie N. Testimiţeanu a pus în dezbatere impactul apei, standartele calităţii, distribuţia apei în reţele, perderi de consum tehnologic de apă, apeductul subteran şi avarii, procentul achitărilor pentru apă, volumul apelor uzate, conţinutul de nitraţi în sursele de apă. Ora de lectură asupra cărţii Oceanul planetar de D. Stephens la care au participat elevii de la LT Mineva a constituit o serie de întrebări şi răspunsuri pe care le propune autorul. Lectura cărţii le-a oferit elevilor informaţii utile privind suprafaţa terrei acoperită de apă, care este cel mai adânc ocean, de ce este marea ălbastră, cum trăiesc peştii. Cele peste 70 de răspunsuri pe care le-au aflat elevii în paginile unei cărţi bogat ilustrate şi colorate le-a de zvăluit o minunată lume a naturii.

FORŢA IDEALULUI CREATOR

Elena VULPE,
Director, Filiala „O. Ghibu”
Creativitatea este o mare resursă socială, o adevărată avuţie a oamenilor şi naţiunilor, constiuind progres în plan social.Astăzi creativitatea este asumată ca o valoare în funcţie de care se apreciază nivelul de dezvoltare a unei ţări. Manifestările organizate în cadrul bibliotecii au promovat conceptul de creativitate sub mai multe aspecte definind conceptele creaţiei şi creativităţii, mentalitatea creativă din perspectiva psihosociologică, a personalităţilor creatoare, a factorilor şi proceselor de creaţie, a modului propriu de a gândi şi de a simţi al unui individ sau colectivităţi. Manifestările organizate au tratat mentalitatea creativă ca ansamblu de idei, concepţii, reprezentări, credinţe, prejudecăţi, convingeri proprii indivizilor creatori cât şi colectivităţii în ansamblu. Un aspect deosebit este reprezentarea creaţiei ca o temă de cercetare ştiinţifică şi o preocupare a factorilor sociali interesaţi să valorifice această avuţie naţională. Conferinţa “Forumul al IV-lea al intelectualităţii ştiinţifice şi de creaţie din ţările -membre CSI”, compartimentul arte plastice, arhitectură şi desing, La licrările forumului au luat parte pictori, arhitecţi, designeri, critici de artă, profesori de la instituţiile de profil din Azerbaijean, Armenia, Belarus, Uzbekistan, Ucraina, printre ei M. Fatculin- preşedintele Confederaţiei internaţionale a Uniunii artiştilor din ţările- membre CSI, S. Rustambekov, M. Borozna, K. Akilov ş.a. R. Moldova a fost reprezentată de M. Şlapac, T. Zbârnea, G. Jalbă, M. Şeremet, Gr. Bosenco, M Eremcinc,, T. Comendant, D. Peicev, A. Colâbneac, M. Tăruş, T. Stăvilă. Problemele şi temele de disciţie au fost actualitatea iniţierii unor proecte comune, orientate spre educarea tinerilor pictori, arhitecţi, designeri în spiritul valorilor umanismului, toleranţei, inaltelor norme etico- morale şi ale unui mod activ de viaţă, precum şi crearea unor noi instrumente, metode şi modele de interacţiune a Academiilor naţionale, promovarea shimbului de experienţe între profesori eminenţi, între instituţiile de artă, înfiinţarea unei reviste de artă şi instituirea unor premii - manifestări, care impulsionează procesele democratice de stabilitate şi dezvoltare armonioasă, al relaţiilor de vecinătate între popoare, interferenţelor în plan educaţional, artistic , cultural. Evoluţia societăţilor a fost întotdeauna dependentă de un număr de persoane creative, de imaginea pe care acestea au avut-o asupra viitorului. Cu siguranţă avem nevoie de imagini noi, pozitive asupra viitorului lumii, asupra identităţii noastre. Importanţa modelului în structurarea personalităţii adolescentului, în prezenţa potenţialităţii creative, oferă un model, indiferent de nivelul său de claritate, permite depăşirea obstacolelor şi interdicţiilor ce se ivesc în viaţă. Perseverenţa în urmărirea scopurilor propuse, implică autocunoaştere, înţelegere, dezvoltare şi exploatare a propriilor calităţi. Declanşarea forţelor nebănuite ale spiritului, dezvoltarea unei mentalităţi creative se poate realiza prin studierea şi aprecierea unor personalităţi de mare valoare ale culturii, a unor modele. Acest obiectiv l-a urmărit simpozionul “M. Eliade: Mitul creaţiei i nclus în programul Zilelor M. Eliade alături de Concursul de eseuri “Aventura spirituală” şi Recitalul poetic “Excepţionalul flux creator eliadesc”. În cadrul festivităţilor, elevii din mai multe licee ce poartă numele “Mircea Eliade” (Chişinău şi Nisporeni), “Toader Bubuioc(Bubuieci), “Nicolae Iorga, “Alexandru Ion Cuza”, “Minerva” şi Gh. Asachi” din Chişinău au descoperit piatra filosofală a unei personalităţi plurivalente atras de filosofie, istorie a religiilor, de spiitualitatea Orientului, de mit şi sacralitate, descoperind pecetea geniului creator prin lecturi, recitaluri, compuneri şi eseuri proprii, elevii au însuşit perfect lecţia lui M.Eliade, cea de a crde că viaţa nu are decât un singur sens: creaţia pe toate planurile, prin toate substanţele. Comunicările susţinute de A. Gabura, A. Cozmescu, I. Tribuşan, R. Goraş, O. Stratiev: Sapiens creativus, Eterna nevoie de poveste şi absolut, Gândirea simbolică în opera lui Eliade, Sacrul şi profanul, M. Eliade Politica şi politicieni, Arhiva electronică a biografului american M. Ricketts au relevat faptul că opera magistrală a lui Eliade participă la metamorfoza vremurilor şi dăinuie prin ideile mari, contribuind la renovarea lumii şi deschide spiritului o altă definiţie a omului modern din perspectiva sacrului. În cadrul mesei rotunde “Carieră, Succes, Creaţie şi Performanţe” au fost prezentate mai multe comunicări prezentate de tineri profesionişti de la ANTIM, Centrul “Motivaţia” care au pus în discuţie următoarele teme Destinul creator, Aveţi puterea de a zbura, Practici de succes spre orientarea în carieră, Sânteţi programaţi pentru succes prin care au fost dezvăluite experienţe personale prin care au cunoscut succesul pentru a convinge cât mai mulţi tineri de la LT Prometeu, S. Haret prezenţi la manifestare, că stă în puterea lor să-şi învingă teama de eşec şi să-şi realizeze visele. Abordând problematica din perspectiva psihologică a mentalităţii creative corelate cu studiul influenţelor sociale şi culturale şi cu rezultatele obţinute deunele personalităţi ce pot deveni modele, se pot face anumite predicţii în legătură cu manifestarea creativă, ştiinţifică, literară, artistică a persoanelor cu aptitudini. Aceluiaşi efort comun de educare a generaţiei tinere prin raportarea la virtuţile morale şi artistice ale lumii moderne, în cadrul Anului Creativităţii şi Inovaţiei instituit de ONU ca prioritate internaţională, i s-a circumscris şi Concursul de Creaţie al Tinerei Generaţii “Ars Adolescentina”, etapa Artă Plastică Plai frumos ca din poveste. Moderatorul manifestării, jurnalista Zina Izbaş, a precizat scopul acestei acţiuni culturale de promovare şi susţinere a tinerilor artişti plastici din întreaga republică. Membrii juriului – alcătuit din specialişti în domeniu, doctori în studiul artelor – prezidat de Ghenadie Jalbă, preşedintele UAP, şi Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Arte Plastice din Republica Moldova, care au evaluat lucrările parvenite pe adresa concursului, au anunţat laureaţii ce reprezintă diferite zone geografice: Chişinău, Bălţi, Făleşti, Hânceşti, Ialoveni, Tiraspol etc. Gala laureaţilor tinerelor talente „Ars Adolescentina” a menţionat cu diplome şi premii ale IPNA Compania “Teleradio-Moldova” (câte 150 lei) şase tineri plasticieni; diplome şi premii de carte din partea Institutului “Fraţii Golescu” (România) au primit zece elevi şi liceeni; laureaţi ai Centrului media pentru tineri au devenit douăzeci de plasticieni ce bat la porţile afirmării; de premii ale Muzeului Naţional de Arte Plastice şi ale Bibliotecii Municipale ”B.P.Hasdeu” au beneficiat zece tineri. Prin genericul acestei gale “Plai frumos ca din poveste”, miracolul creativităţii poposeşte astfel pe meleagul nostru, emanând prin tablouri o armonie de culori, mesaje inedite, expresive şi neobişnuite prin maniera individuală a fiecărui creator tânăr. În context, IPNA Compania “Teleradio-Moldova” a decernat Diploma de Merit BP “O. Ghibu” pentru contribuţia deosebită la organizarea şi susţinerea, prin intermediul Salonului de Arte Frumoase, a Concursului de Creaţie al Tinerei Generaţii “Ars Adolescentina”. Gala din anul curent a continuat cu un recital poetic şi muzical susţinut de elevii şi studenţii de la instituţiile de profil. În finalul evenimentului moderatorul a oferit cuvântul proaspeţilor câştigători ai concursului, profesorilor îndrumători şi părinţilor, care au mulţumit organizatorilor pentru minunata şansă de a se manifesta plenar. Evenimentul a fost transmis în direct la Radio Naţional. Întălnirea cu Eminescu este o mare şansă şi pentru tinerii creatori. În cadrul vernisajului Eminescu în forme şi culori adolescentine o nouă generaţie de tineri iniţiaţi în artă şi-au demonstrat capacitătile interpretative şi adeziunea la valorile eminesciene ce le promovează prin vocaţie, artă şi creaţie de la Colegiile de artă plasică I. Vieru, A. Plămădeală, LT O. Ghibu. Cele mai frumoase pagini din creaţia eminesciană: Cărări de stea, Aud preludiu, Vis de iubire, Codri de aramă, Crăiasa din poveşti, O, rămâi, Luceafărul, Pădurea de argint, Teiul lui Eminescu, ş.a. au fost interpretate atăt de nuanţat prin prisma individualităţii şi a capacităţii de improvizaţie artistică a fiecărui participant , încât profesorii V. Cobzac, G Oprea, E. Sâtnic, G. Jalbă, au apreciat la justă valoare atăt tehnicile, policromia, căt şi motivele inspirate din opera unui geniu ce pătrunde nemărginirea peste secole. Toate motivele explarate de aceşti tineri creatori codrul, marea, luna, lacul, dealul,steua capătă în viziunea lor o particulară domnească demnitate aproare sacrală. Poetul- cel care afirma trăîesc în revelaţii a avut parte de spectacolul Eninescu- tatăl nostru din cuvinte, recitalul Tot mai citesc Maiastra-ţi carte prin care cititorul înzestrat cu aripi a fost purtat intr-un neo- orizont spiritual purificat la extrem de opera, creaţia şi personalitatea magului călător în stele prin ipostazele eului eminescian: demiurgică, socratică şi erotică. Recitalurile de poiezie şi căntec au evidenţiat talente interpretative ale tinerilor de la LT Prometeu, M. Eliade, O. Ghibu, Şcoala Polivalentă Profesională nr. 8 care au declamat şi intonat romanţe şi muzică pe versurile lui M. Eminescu. Muzica naturii şi melodicitatea fonemică exceptională care se revarsă în univers şi renaşte în absolutul iubirii prin versul eminescian a constituit pentru cei prezenţi un moment liturgic, o extincţie iniţiatică la puritatea zorilor ontice -prin chemarea la izvoare, conştiinţa armoniei lumii -prin duhul codrului de-aramă, sau pe rugul florilor de tei, care s-a revărsat rânduri-rânduri, troenind infiorate, sufletul celor prezenţi la manifestare. Spirit creator, inteligenţă şi inspiraţie au demonstrat tinerii creatori în devenire, relevând un mediu artistic de înaltă calitate în cadrulVernisajului de pictură prin lansarea grupului de creaţie “11+1= tineri creatori “ discipoli ai profesorului V. Cobzac, care reprezintă aripa tânără creatoare. Un atelier deja cu tradiţii de lansare în cadrul Salonului de Arte al bibliotecii la care şi-au demonstrat pe lângă patosul muncii, zestrea nativă, educaţia estetică şi efortul considerabil de a-şi cultiva o personalitate creatoare următorii participanţi: O. Bugan, T. Burlac, D. Ajder, A. Cauş, R. Ramona, N. Chiriţa, A. Orlov, I. Galaţchi, M. Ungureanu, I. Prodan, T. Tecuci. Cele peste 100 de tablouri expuse remarcă în viziunea unor exegezi: P. Turuta, G. Jalbă, G. Oprea, un repertoriu imagistic de expresie tradiţională şi avangardistă ce reprezintă o multitudine de teme, viziuni, şi factori creativi cum ar fi sensibilitatea faţă de problemele vieţii, flexibilitatea spontană sau aptitudinea de a gândi abstract, originalitatea. Vernisajul de pictură: “Portrete adolescentine- Artă şi imagine în creaţia tinerilor” la care au participat tineri de la Liceul de Arte Plastice I. Vieru şi Colegiul A. Plămădeală, Tehnologic, AMTAP au relevat aceeaşi aspiraţie spre perfecţieune, pasiune şi talentul tinerilor prin lucrările expuse: Plaiul meu e ca o floare, Casa străbunilor, Aratul de toamnă, Dimineaţa Liliacul,Spiritul timpului, Triptic-fantezie, Natura statică, Inspiraţieş.a. Publicul şi specialiştii au rămas impresionaţi flexibilitatea gândirii, originalitatea, de receptivitatea şi sensibilitatea faţă de nou, curiozitatea mereu treză, dorinţa de a experimenta noi teme şi tehnici de interpretare care sunt trăsături specifice ale gândirii creatoare. Un interes deosebit a suscitat Discuţia cărţii “Femei celebre” de E. White , prilejuită de Ziua de 8 Martie, prin care generaţia tânără a formulat prototipul femeii moderne, axat pe personalităţi mondene, care au obţinut în viaţă notorietate, succes, împliniri, doar prin sacrificiu, voinţă, dar şi hazard. Istorisind povestea celor mai fermecătoare femei din istorie: Eva Peron, Greta Garbo, Coco Chanel, Angelina Jolie, Edith Piaf, Jacqueline Kennedy, participantele la manifestare (R. Brăduţanu, S. Sava, M. Saharneanu, S. Gamarţa, V. Cojocaru, L. Matei) au remarcat, că succesul lor este o provocare întru testarea farmecului feminin pentru a deveni atrăgătoare, iar manualul este plin de umor, ingenios şi instructiv. Un interes aparte acordă biblioteca în susţinerea şi promovarea tinerelor talente creatoare. În cadrul Clubului celor Tineri a avut loc lansarea cărţii Silaba sufletului, o carte de debut a A. Macari studentă la UASM care a lansat în premieră versuri de o profunzime emoţionantă şi stil imagistic propriu de interpretare. Colegii şi prietenii de la UASM- D. Ciunmac, A. Muscală, A. Musteaţă, I. Bivol, R. Bâcos, D. Matenco, A. Palii, V. Ciobanu şi-au exprimat admiraţia pentru versurile sincere şi profunde dezvăluind farmecul juvenil în reflectarea misterelor vieţii, splendoarei naturii, sentimentului înălţător al iubirii, care afirmă deja o maturitate poetică şi individualitatea artistică. Creaţia este un act individual sau colectiv prin care tinerii îşi manifestă aptitudinile, potenţialul creator participând la fapte de cultură. Astfel de evenimentul a fost recitalul poetic şi muzical “Sub bolţi de cântec şi de vers ne scriem tinereţea” susţinut de Ansamblul vocal “Prometeu”(conducător artistic- V. Adam) şi interpreţii T. Costriţchi, M. Gribincea, M. Mocanu, M. Sârbu, D. Postolachi ş.a. În preajma zilei de naşterea a avut loc o serată de evocare cu generiul G. Vieru -Ochiul de veghe al neamului prilejuită de trecerea în eternitate a poetului. Serata a avut ca obiective culturale plasarea irevocabilă a personalităţii lui G. Vieru în Panteonul sacru al spiritualităţii româneşti şi inaugurarea Cenaclului “G. Vieru”. Evenimentul a avut ca axă de rezistenţă încadrarea la toate nivelurile a elevilor de la L “M. Eliade”, ghidaţi de profesoara V. Postolachi care a căpătat şi statutul unei lecţii demonstrative la limba română, deoarece, alături de alţi invitaţi, au asistat 21 de profesori din RM veniţi la tradiţionalele cursuri de perfecţionare la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei însoţiţi de specialiştii M. Savin, L. Găină, alţi profesori M. Stamati de la UTM, V. Tcaci de la Scoala 152, A. Ralea de la LT “Hyperion”, I. Tăbârneac, I. Bzovaia de la Scoala 41 care au conturat personalitatatea pluridisciplinară a lui G. Vieru, întreaga creaţie poetică, tematica abordată, activitatea pe tărâm social, cultural, în plan naţional. În cadrul Cenaclului “G. Vieru” a avut loc microsimpozionul G. Vieru- coloana infinită a spiritului românesc în Basarabia comunicările au relevat personalitatea de Luptător neânfricat pentru libertatea şi drepturilor românilor, Susţinător al conştiinţei de neam şi al valorilor creştie universale, Omul de cultură şi educatorul G. Vieru, Iubirea faţă de limba română, Apărător al limbii, culturii şi istoriei naţionale, susţinute de pictorul V. Cobzac, actriţa N. Caranfil, directorul Muzeului “A. Mateevici” din Zaim – I. Găină, care au subliniat valenţele multiple ale “poetului pătimirii basarabene”, simbol al apărării identităţii sufletului românesc, prin cultură şi credinţă în faţa încercărilor vremurilor, care consacră o viaţă pusă în slujba idealurilor naţionale şi a iubirii de ţară, de istorie şi tradiţie: o lumânare care a ars până la sacrificiu, un mare noroc şi o mare şansă pentru noi. Desigur, pilonul emotiv şi creativ al manifestării l-au constituit elevii, tânăra generaţie pentru care Vieru a lăsat “Al străvechii slove bucium” care au parcurs drumul spre cetatea nemuririi poetului prin mai multe etape: demonstrarea Filmului “Nemurirea Poetului”, realizat de V. Cobzac, plăsmuirea unei scrisori adresate poetului, prin care tinerii au avut inspiraţia de a perpetua în timp tezaurul spiritual lăsat de scriitori drept testament. În cadrul serataei de creaţie consacrată lui G. Vieru fost organizat concursul de eseuri G. Vieru- un Manole al limbii române, inspirat în baza unui aforism de-al poetului şi o scrosoare plăsmuită şi adresată autorului, precum şi răspunsul la întrebările Prin ce ne place şi ce ne învaţă poezia lui G. Vieru. Impactul operei lui Vieru asupra tinerei generaţii a fost demonstrat prin eseurile pătrunse de curaj şi gânduri profunde citite de V. Maximenco, A. Grecu, R. Caras, V. Rotaru, V. Rusu. Prin logosul său divin, zămislit din adânci tăceri, postulate biblice şi rostuiri în istorie, ne înălţăm spre modelul artistului adevărat, venit parcă din altă lume spre a ne purifica fiinţa, asa cum au demonstrat elevii prin recitalul poetic Steaua de vineri susţinut de tinerii declamatori de la diverse licee, învingătorii căruia au fost G. Cernalev, V. Răilean, A. Albu, I. Moroz, E. Braghiş. Laureaţilor concursurilor li s-au îmânat Diploma “Grigore Vieru” lansată la 60 de ani ai poetului cu semnătura şi un autograf sugestiv al poetului: Toate zilele săptămânii curg şi se topesc în cântecul unui clopot duminical.