luni, 28 iunie 2010

SPECIALISTUL ÎN INFORMARE ŞI DOCUMENTARE – MODEL DE COMPORTAMENT: UN PUNCT DE VEDERE CONCEPTUAL

Tatiana COŞERI
 
Etica specialistului în informare şi documentare este un subiect discutat în comunitatea biblioteconomică. În biblioteci se organizează acţiuni de instruire, se discută şi se lecturează publicaţiile ce abordează aspectele comportamentale. Dar aceste discuţii parcă nu au o finalitate sau nu sunt înglobate într-un cadru reglementar bine definit şi cu o aplicabilitate majoră.
 
Societatea cunoaşterii se bazează pe patru piloni: educaţie – cultură – cercetare – inovare. Aceşti piloni pot fi consideraţi ca rigori pentru asigurarea calităţii şi pentru implementarea managementului cunoaşterii. Bibliotecarul este o busolă în mecanismul de producere, stocare şi difuzare a ideilor, informaţiilor care generează schimbări radicale în dezvoltarea omenirii.
 
Masa rotundă „Educaţia profesională şi etica specialistului de bibliotecă: probleme şi soluţii” a fost organizată într-un parteneriat benefic între Catedra de Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională, USM; Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM şi Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat la 25 iunie 2010 şi dedicat celor 50 de ani ai învăţămîntului biblioteconomic. Interesul faţă de subiect a fost major, ceea ce a demonstrat prezenţa bibliotecarilor în spaţiile Departamentului Infromaţional Biblioteconomic din toate tipurile de biblioteci.
 
Discuţiile au abordat următoarele aspecte:
 
  • educaţia profesională: deschidere pentru etică şi deontologie;
  • Codul Etic al Bibliotecarului: practici naţionale şi internaţionale;
  • etica managerului de bibliotecă în activităţile de personal;
  • responsabilităţile etico-profesionale ale personalului bibliotecii;
  • etica comunicării în spaţiul profesional.
 Alături de comunicările axate pe subiectele menţionate au fost un şir de intervenţii, propuneri. Ca impact al discuţiilor din cadrul mesei rotunde am ajuns la următoarele concluzii:
  1.  bibliotecarul trebuie să aibă un angajament instituţional, profesional şi social;
  2. acţiunile omului sunt ghidate de aptitudini şi deprinderi;
  3. valorile sunt ansamblul calităţilor care fac un lucru bun. Instituţiile infodocumentare ar fi bine să le promoveze;
  4. munca este coordonată de comportament şi se bazează pe norme, valori şi idealuri;
  5. comportamentul poate fi orientat şi direcţionat în funcţie de idealuri. Exemple: tendinţa de a fi lideri în domeniu, de a oferi servicii şi produse calitative, de a promova în anul X o prioritate;
  6. orientările comportamentale se disting prin două aspecte: motivaţional şi valoric;
  7. normele sociale sunt un alt standard al conduitei umane;
  8. omul se caracterizează prin tripla acţiune: intelectuală, expesivă şi morală;
  9. regulile de conduită al personalului de bibliotecă trebuie împărtăşite de toată echipa şi să devină nişte valori;
  10. implementarea standardelor ocupaţionale care au la bază asigurarea funcţionării clare între pregătirea viitorului specialist şi cerinţele reale ale locului de muncă. Aceste documente oferă repere de ordin calitativ privind îndeplinirea corespunzătoare a activităţilor specifice locului de muncă;
  11. promovarea standardelor ocupaţionale pentru a îmbunătăţi imaginea profesiei, pentru asigurarea formării profesionale;
  12. Codul Etic al Bibliotecarului trebuie să fie un standard de excelenţă, semnat de fiecare filială a ABRM, de fiecare angajat şi menţionat ca obligatoriu în fundamentul juridic al bibliotecii. El trebuie să fie nu numai un suport pentru bibliotecari, ci să asigure transparenţa corespunzătoare în relaţiile cu utilizatorii, fondatorii, donatorii şi cu comunitatea. Codul respezintă documentul ce asigură credibilitate, responsabilitate profesională;
  13. practicile colegilor noştri demonstrează că Codul Etic al Bibliotecarului trebuie să vizeze etica relaţiilor cu utilizatorii, cu partenerii, cu fondatorii, cu societatea civilă;
 Concluziile date sunt opinii proprii generate de tendinţele internaţionale. Consider că noi trebuie să utilizăm mediile soiciale pentru discuţii şi opinii. În aşa mod vom ajuta grupul de lucru, constituit la această masă rotundă, să elaboreze un nou Cod Etic al Bibliotecarului. Colaborarea va asigura atingerea rezultatelor scontate.
 

«VIAŢA MEA E DIN CUVINTE...» CU IANOŞ ŢURCANU

Cristina MAMAISCAIA
director interimar
Filiala «Maramureş»

Pe strada Grenoble din Cişinău, într-un sector liniştit şi îngrijit, cu oameni dornici de a se informa, Filiala «Maramureş» a Bibliotecii Municipale.«B.P. Hasdeu» şi-a redeschis uşile pentru toţi cititorii la 1 septembrie 2009.

Născut într-o frumoasă zonă a Moldovei: Bălţi, comuna Pelenia, Ianoş Ţurcanu a venit la noi pentru a vorbi de la suflet la suflet cu cei mici. De ce cu cei mici? Pentru că începînd cu 1 iunie Biblioteca «Maramureş» desfăşoară Programul «Lecturile verii» cu genericul «Cartea nu are vacanţă», avînd drept scop cultivarea în rândul copiilor a plăcerii de a citi şi conştientizarea de către aceştia a importanţei pe care o are lectura în construirea şi desăvîrşirea personalităţii lor. Programul se desfăşoară în parteneriat cu instituţiile de învăţămînt primar şi gimnazial şi centrele specializate pentru copii din sector. Astfel, copiii taberei de vară a Liceului «Nicolae Sulac» au solicitat organizarea unei întîlniri cu marele scriitor Ianoş Ţurcanu. De ce cu el? Copii răspund «...ne place poezia lui. Citind înveţi a fi vesel, glumeţ, te atrage şi te fascinează prin frumuseţea sa...».

Am fost receptivi şi la data de 22 iunie l-am invitat la o discuţie, cu genericul «Viaţa mea e din cuvinte...», la care au participat 37 de copii.

Discuţia scriitorului cu copiii a decurs energic şi distractiv. Domnul Ianoş Ţurcanu răspundea la întrebările copiilor ca la un chestionar bine structurat cu umor şi multă dăruire de sine. Vom menţiona cîteva mostre de întrebări — răspunsuri:

Care este satul unde v-aţi născut?

Rs: Cel mai frumos loc din Moldova, Pelenia.

Soră sau frate aveţi?

Rs: Frate, Victor — cel mai drag frate, inginer. Tot timpul umblam după el şi m-a învăţat să citesc de la 5 ani.

Cum aţi început să scrieţi?

Rs: Am început mai des să citesc; prima poezie am publicat-o în clasa a IV-a.

Personajele din poezii sunt reale sau imaginare?

Rs: Cînd încep a scrie ceva nou, mi se întîmplă ceva straniu. De obicei mă întorc în copilărie şi amintirile ce-mi apar le pun pe hîrtie. Ca rezultat poeziile sunt cu personaje imaginare şi subiecte din viaţă. Deci, poezia apare din viaţă.

Cine face desenele din cărţi?

Rs: Desenele sunt ale pictorilor care ştiu să citească foarte bine, unele caricaturi sunt şi ale mele. Cărţile pentru copii trebuie să fie cu desene profesioniste.

De ce aţi ales profesia de scriitor?

Rs: Prima mea profesie este medicina, care o iubesc foarte mult, dar am ales profesia de scriitor, ceea ce înseamnă o muncă enormă, nopţi nedormite, căutări de sine. Nu am vrut să alerg după doi iepuri, căci ştiţi voi ce se întîmplă... De ce poet? Pentrucă este o profesie a vocaţiei, ca şi cea a pictorilor, muzicienilor. Nici un institut nu poate să te facă poet.

Care este cea mai bună carte a dumneavoastră?

Rs: Cea care urmează să apară.

Ce iubiţi mai mult din viaţă?

Rs: Libertatea şi cărţile. Îmi place viaţa în general, familia, prietenii. Îmi place să călătoresc, îmi place pescuitul pe mare sau pe rîurile din munte.

Prieteni aveţi?

Rs: Da, sunt acei din copilărie. Le numesc cele mai încîntătoare prietenii. Dacă te dezici de unul, ai impresia că te dezici de sufletul tău.

În continuare copiii l-au rugat să le citească cîteva din multele sale poezii. Iată cîteva titluri din cele citite: «Doi lei», «Ploaia», «O girafă supărată», iar pentru faptul că au dat dovadă de educaţie şi disciplină le-a mai citit: «Şoricelul educat», «Orice limbă e frumoasă» ş.a.

La final scriitorul i-a sfătuit pe copii să citească mai mult, să înveţe a «ciripi frumos în limba română», pentrucă a vorbi frumos înseamnă demnitate.

Plăcut surprins a fost domnul Ţurcanu cînd un copil s-a apropiat de el şi l-a întrebat: «De ce toţi poeţii sunt morţi, dar dumneavoastră?..». Ca răspuns a făcut o pauză şi la final i-a promis copilului că o să cerceteze şi că, întrebarea fiind cam filosofică, personal o să-i aducă răspunsul. A urmat o rugăminte din partea aceluiaşi copil ca să fie ascultat în timp ce va recita una din poeziile scrise de el şi să i se spună dacă poate deveni şi el poet.

Prezenţa personalităţii domnului Ţurcanu, ne aduce încredere, optimism, dragoste, creaţie. De aceea am ajuns la concluzia că urmează să mai organizăm astfel de întîlniri chiar şi cu copiii claselor mai mari.

În urma întîlnirii au fost înregistraţi 30 de utilizatori noi, şi putem ferm menţiona că copiii au rămas profund impresionaţi de tot ce se petrece în Biblioteca «Maramureş» şi după cum ne-au mărturilist şi ei, vor vizita această bibliotecă de cîte ori vor avea posibilitatea, iar domnul Ianoş Ţurcanu este întodeauna binevenit la noi.

Vă invităm la Biblioteca «Maramureş»!

vineri, 25 iunie 2010

PROMOVAREA IDENTITĂŢII BIBLIOTECII MUNICIPALE „B.P. HASDEU”

Genoveva SCOBIOALĂ

Promovarea identităţii BM constă într-un complex de activităţi prin care se urmăreşte cunoaşterea percepţiei bibliotecii, fidelizarea utilizatorilor, menţinerea unei imagini pozitive a instituţiei la nivelul comunităţii locale, edificarea încrederii utilizatorilor în valoarea şi diversitatea colecţiilor, în optimizarea şi adaptarea serviciilor la necesităţile reale ale comunităţii. Experimentând mai multe modalităţi de a se face cunoscută, BM va insista pe atragerea unor noi segmente de piaţă, pe rolul integrator de a fi a tuturor. BM va promova şi crea un sistem de identitate ce va conferi mai multă consistenţă identităţii vizuale, va transmite unitatea reţelei BM, contribuind la personalizarea şi diferenţierea de alte instituţii similare prin logo-ul înregistrat, care va fi motorul comunicării interne şi externe, imaginea ei distinctă.

Biblioteca Municipală " B.P. Hasdeu" din Chişinău este prima bibliotecă din Republica Moldova care şi-a elaborat şi înregistrat logo-ul corporativ la AGEPI. Acesta reprezintă elementul principal al identităţii Bibliotecii Municipale, care creează comunicare vizuală, memorabilitate şi impune respect.

Elemente componente ale logo-ului: Simbolul grafic (reprezintă forma stilizată a unei cărţi); Numele bibliotecii (Biblioteca Municipală B.P. HASDEU); Sloganul (Calea ta spre cunoaştere).

Scopul: reflectarea profilului şi a personalităţii BM, pătrunderea în memoria comunităţii, adaptarea utilizatorului, formarea fidelităţii şi recunoaşterii, consolidarea şi promovarea imaginii.

Pentru aplicarea corectă a brandului de către cele 31 filiale, BM a elaborat Manualul de identitate, care furnizează un număr de elemente ce formează baza sistemului vizual de identitate. El prevede reguli de bază pentru administrarea identităţii, o cerinţă necesară şi obligatorie pentru toate structurile componente în promovarea unei imagini distincte. Or, o imagine favorabilă în ochii utilizatorului înseamnă coerenţă în activitate şi diversitate în oferte – produse, servicii, facilităţi, spaţii, comportament.

Toate elementele logo-ului, utilizate constant şi sistematic, în combinaţie sau separat, oferă indicii despre BM, o reprezintă în mod coerent şi distinct, îi evidenţiază unicitatea. Logo-ul se aplică pe suporturi tradiţionale şi electronice în variantă oficială (pe documente instituţionale – foi cu antet, contracte, cărţi de vizită), precum şi elemente separate (în deosebi pe materialele promoţionale inscripţionale). Manualul mai furnizează o serie de mostre ale sistemului de identitate, precum şi aspecte tipografice, cromatice şi de stil.

Implementarea şi folosirea permanentă a logo-ului pe toate materialele elaborate şi emise de BM va consolida imaginea şi va contribui la realizarea obiectivelor de informare, de promovare şi transparenţă.

VIZITĂ DE DOCUMENTARE LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „OCTAVIAN GOGA” CLUJ


Parascovia ONCIU,
Director, Filiala „Transilvania”

 

  Colaborarea dintre biblioteci este un beneficiu pentru angajaţii ei. Stagiile, schimbul de experienţă îmbogăţesc cunoştinţele angajaţilor, fac munca mai productivă. De 19 ani Biblioteca Publică „Transilvania” este ctitorită cu drag şi dăruire de către Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, România. Invitaţia Doamnei Sorina Stanca, directoarea Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca de a participa la Conferinţa Naţională cu tema „Digitizarea – o prioritate pentru instituţiile culturale în secolul 21?” am acceptat-o cu plăcere.
 
Biblioteca Judeţeana „Octavian Goga” este coordonator al proiectului Europeana Local pentru România şi a organizat această conferinţă de diseminare.Evenimentul a fost organizat cu spriginul Bibliotecii Naţionale a României, al Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) şi s-a bucurat de participarea reprezentanţilor consorţiului Europeana Local din Anglia, precum şi cei ai portalului Europeana.
 
Conferinţa Naţională a avut loc în data de 16 iunie 2010, la sediul central al BJ „Octavian Goga” din Cluj-Napoca. Pentru partenerii proectului s-a organizat o întâlnire a echpei tehnice în data de 15 iunie 2010.
 
Conferinţa Naţională a avut un program bine structurat cu comunicari interesante şi utile:
  •  Proiectul Europeana Local în România. Sorina Stanca, Coordonator proiect, director, BJ Octavian Goga Cluj
  •  Europeana: de la idee la un serviciu sustenabil. Lizzy Komen, Europeana Projects Liaison Officer
  •  Prezentarea BN Digitale Moldavica. Diana Lupuşor, BN. Republica Moldova
  •  Biblioteca digitală Naţională din perspectiva Comisiei pentru digitizarea patrimoniului cultural scris. Luminiţa Gruia, BN a României
  •  Valorificarea colecţiilor de publicaţii ale BNR, prin digitizare,în cadrul proiectelor internaţionale. Adriana Dumitran, BN a României
 Digitizarea este o prioritate a Comisiei Europene pentru secolul XXI. În anul 2007 în România s-a efectuat un studiu privind digitizarea, prezervarea digitală şi accesibilitatea on-line a resurselor bibliotecilor (BNR). Concluziile studiului au remarcat recuperarea rezultatelor proiectelor anterioare, integrarea lor într-un sistem unitar în cadrul Bibliotecii Digitale Naţionale. Proiectul de digitizare trebuie sa se desfaşoare după un plan bine stabilit la nivel local şi naţional. Au fost inventariate documentele digitizate în sistemul Naţional de biblioteci, au fost înfiinţate comisiile, s-a elaborat Ghidul de digitizare – Pilonul tematic „Biblioteci”, versiune 01/30.10.2009
 
Proiectul este finanţat de Comisia Europeană prin programul eContentplus-Best Practice NetWorks – Reţele de bune practici.
 
Participă la acest proiect 12 parteneri furnizori de conţinut: 9 biblioteci judeţene, Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Cluj, Centru Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Cluj, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
 
Angajamentele la acest proiect a fost integrarea a 26 de colecţii în Europeana cu cca 13 314 documente digitale fiind structurate colecţiile locale dupa tipuri:
 
  • Manuscrise;
  • Cărţi şi colecţiide istorie locală;
  • Monografii;
  • Periodice vechi;
  • Imagini;
  • Documente audio;
  •  Documente video.
 Activităţi EuropeanaLocal implicare română va fi :
  •  Imagini din Cjujul vechi;
  • Corespondenţă;
  •  Fotografii cu personalităţi clujene;
  • Documente de arhivă;
  • Fonoteca;
  • Video;
  • Arhivele statului.
  
Prin proiectul Europena Local se va face accesul la conţinutul local sau regional prin biblioteca digitală europeană, ajutor pentru regiuni să implimenteze infrastructura şi standardele Europeane.
 
În a doua jumatate a zilei s-a organizat o Masă rotundă cu tema „Digitizarea, agregarea conţinutului şi accesul la materialul digitizat”. Au fost dizbateri între specialişti informaticieni, directori de instituţii culturale şi reprezentanţii Europeana (Biblioteca Digitală Europeană). Discuţiile toate au fost în jurul subiectului, metodelor de lucru, căile corecte de implimentare, obstacolele întâlnite pentru a nu repeta greşelile.
 
Multe biblioteci Judeţene şi Municipale au participat la proiectul European Biblionet, un proiect interesant de automatizare a bibliotecilor.
 
Directoarea BJ „Octavian Goga” Cluj Sorina Stanca a reuşit să finiseze lucrările de construcţie a sediului bibliotecii şi să deschdă pentru public uşile în tot spaţiul. Impresionante sunt cele trei săli de lectură, trei spaţii de lectură cu o capacitate de 107 locuri, ambiant plăcut, personal specializat şi un bogat fond de documente cu acces liber la raft. Aceste Săli sunt: sala de lectură universală Victor Hugo, sala de literatură română Ion Agârbiceanu, sala de carte de ştiinţă David Prodan.
 
Secţia pentru copii Ludoteca are o activitate extrem de interesantă. Recent s-a derulat un concurs de postere, Citim pentru mileniul III participanţi fiind colectivele preşcolare din Cluj. Concursul a fost apreciat de un juriu competent. Copiii participanţi şi-au dat frâu liber imaginaţiilor şi au folosit diferite tehnici de desen, modelare şi imaginaţie în desen. Holul bibliotecii era arhiplin de lucrările copiilor.
 
Din componenţa bibliotecii mai face parte şi împrumutul pentru adulţi, secţia de artă foarte impresionantă, Centrul de Informare Comunitară, Referinţe şi bibliografii, centrul American Corner Cluj-Napoca, Seviciul de bibliotecă mobilă, un serviciu, care la noi s-a practicat. Indicatorii de performanţă ai BJ „Octavian Goga” Cluj sunt: utilizatori activi 22 300 (13%) din populaţia legală a municipiului Cluj-Napoca, documente împrumutate 474 046, vizite 308 702 şi un personal de 97 unităţi. Colecţiile constituie 764 519 documente. Din componenţa bibliotecii mai fac parte şi patru filiale: Traian Brad, Zorilor, Colecţii speciale, Bibliosan.

Joi 17 iunie programul segurului a continuat prin vizita de documentare la BJ Bihor "Gheorghe Şincai". O bibliotecă mare cu tradiţii şi care pe parcursul anilor a fost găzduită de mai multe sedii. Din anul 1973 Biblioteca Municipală Oradea, devine bibliotecă Judeţeană, din 1991 i se atribuie numele de Gheorghe Şincai, în toamna anului 2007 după multe litigii de cedare a sediului vechi se propune alt sediu într-o cazarmă, care este reparată reamenajată, cu un spaţiu generos de 5000 metri patraţi, cu dotări noi din cele mai moderne cu următoarele servicii: Serviciul de dezvoltare, Evidenţa, Prelucrarea Colecţiilor, Compartiment informatizare, Centrul de Informare Comunitară, Secţia Împrumut pentru adulţi, Secţia Împrumut pentru copii, Sală de lectură şi depozit general, Colecţii speciale, Birou metodic, Carte veche, Depozit legal Judeţean, Laborator conservare. Indicatorii de performanţă sunt: utilizatori- 3 991, vizite per zi 538, documente împrumutate pe parcursul anului 170 946. Colectivul este condus de Dna Ligia-Antonia Mirişan, o doamnă foarte energică, competentă şi cu simţul umorului. Oraşul Oradea ne-a impresionat mult prin clădirile istorice, verdeaţă şi flori. Vineri 18 iunie ne-am deplasat în oraşul Turda, am vizitat Bilioteca Municipală "Teodor Murăşau". Fondul de carte este aproximativ de 100 000 volume şi este grupat: Fondul de împrumut, fondul de referinţă, fondul Turda, fondul documentar, fondul de ziare şi reviste. Deşi biblioteca este amplasată într-o cladire mică veche, se simte bine lucrul colegilor şi utilitatea bibliotecii. Vizitând aceste biblioteci am fost impresionaţi de forfota utilizatorilor şi numărul mare de utilizatori în încintă. Vara e în toi, sălile sunt pline cu public. Călătoria nu s-a oprit aici, am mers spre ocna de sare, care se află în preajma Turzii. Uniunea Europeană a investit bani şi sala a fost reamenajată. Cincisprezece ani în urmă am vizitat salina, dar nu se compară ce e în prezent. Modernizată, luminată, confortabilă şi impresionantă prin adâncime.
 
Tot sejurul am avut parte de atenţia şi binevoinţa Sorinei Stanca şi Tatianei Costiuc, care au organizat programul. Vineri seara am pornit spre Chişinău cu colega Elena Butucel, discutând despre cele văzute şi auzite. Paradisul Transilvaniei este prin blândeţea oamenilor săi, binevoinţa, atenţia şi ospitalitatea lor, modul de prezentare a locurilor istorice a ţinutului şi tot cea ce fac pentru al promova.
 
 
 
 
 
 
 

miercuri, 23 iunie 2010

MAI FREAMĂTĂ MĂIASTRA LIRĂ, MAI CÂNTĂ EMINESCU-N NOI...

Elena VULPE, director,
Filiala “O.Ghibu


Sub auspiciile mileniului trei, luminând în timp şi spaţiu, Eminescu continuă să anime şi să agite spiritele, fiind o permanenţă constantă în istoria şi cultura neamului nostru. Un argument în acest sens a fost demonstrat prin manifestarea comemorativă din 15 iunie curent, care a întrunit mai mulţi admiratori ai Luceafărului, mai întâi pe Aleea Clasicilor, apoi sub umbra Arborelui Eminescu de Aurel David, ce străjuieşte spaţiul mirific al poetului din incinta Bibliotecii “O. Ghibu”. Împodobit cu jerbe de flori şi cununi împletite din flori de tei, chipul Poetului îndrăgit a palpitat în unison cu aspiraţiile unei generaţii, care, sub flamura eminesciană, are (şi în acest secol grăbit) opera sa pe rol de “biblie lucrătoare”, aşa cum menţiona sugestiv acad. M. Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Cei prezenţi la Eminesciana 2010 au avut parte de un splendid Recital poetic-muzical cu genericul “Eminescu-el-însuşi”, eliberat de clişee, de superlative, de euforia aniversară, receptat ca scriitor cu o operă vie, raportată la modul de înţelegere şi pătrundere individuală a fiecărui participant. Elevii de la liceele "M. Eliade" şi "Prometeu" au recitat versuri, poezii, ode, scrisori, selectate pe potriva sensibilităţii lor, maturii au intonat cântece şi romanţe cunoscute de toţi şi atât de dragi inimii (Mai am un singur dor, De ce nu-mi vii, Pe lângă plopii fără soţ , La steaua, O, mamă, dulce mamă, Floare albastră, La umbra nucului bătrân). Scriitori, interpreţi, profesori, editori, jurnalişti şi bibliotecari, între care C.Partole, M.Mardare, V.Postolache, M.Saharneanu, M.Mocanu ş.a, au făcut comentarii şi referinţe privind exegeza operei eminesciene, expuse în sinteza unei expoziţii din bibliografia eminesciană, contextualizând statutul şi imaginea poetului nepereche.

A fost o manifestare de omagiu, dar şi de relaxare morală, în care Eminescu a fost prezent, menţinând treaz interesul pentru opera sa, motivând gustul pentru lectură şi re-apropiere de text. Publicul a remarcat faptul că într-o societate arhimediatică şi bulversată Eminescu, cel care ne-a salvat şi proiectat în eternitate, mai interesează, fiind un revelator al fiinţei. Evident, generaţia actuală receptează un “nou Eminescu”şi-l înţelege altfel. Pentru unii provoacă exaltări, pentru alţii diminuări, rangul de Poet Naţional şi povara Mitului demonstrează că testul Eminescu rămâne a fi o obsesie şi o piatră de încercare în ascensiunea spirituală a fiecăruia, care doreşte să parcurgă o cale atât de lungă spre devenire. Aşa cum remarca N. Iorga, pe Eminescu nu-l putem măsura prin cuvânt, ci cu mirare. Această mirare şi admiraţie a publicului a fost justificată atât prin prezenţă, cât şi prin împrumutul bogat de publicaţii, care presupune în egală măsură efortul iniţierii şi cunoaşterii creaţiei eminesciene pentru fiecare din participanti, fiind astfel pătrunşi de datoria de a urca spre înănlţimea şi profunzimea universului eminescian.

Acţiunea omagială de la Ghibu a fost o manifestare de revigorare a celui mai important mit românesc, care fascinează şi deschide porţile spiritului prin reverberaţii de splendidă şi măiastră liră. Mascota manifestării a întruchipat simbolul unei crenguţe cu flori de tei, amintind de afirmaţia lui L. Blaga că Eminescu este marele copac, din care toţi ne tragem.

„DE NOI NATURA TAINA NU-ŞI ASCUNDE...”

Silvia TIMOFTI,
şef filială, Filiala „A. Donici”


„Nu, nu ascund, măicuţă glie,


Că drag mi-e duhul tău lumesc...”

/F. Tiutcev,

traducere de Igor Creţu/

Aşa denumire a avut victorina cu tematica ecologică organizată în Biblioteca „A. Donici” cu prilejul Zilei Mondiale a Mediului pe 4 iunie anul curent.

Educaţia ecologică a tinerei generaţii este una din direcţiile din activitatea noastră, deoarece problemele ecologiei sunt actuale acum ca niciodată. De aceea, în cadrul victorinei, s-a făcut şi prezentarea publicaţiei „Cartea roşie a Republicii Moldova”, editată în Chişinău la editura „Ştiinţa” în 2002, o publicaţie mult întrebată atît de elevi, cît şi de pedagogi.

Este o ediţie informativă despre flora şi fauna Moldovei care este pe cale de dispariţie, cu o calitate excelentă a hîrtiei, cu ilustraţii colorate şi o bună calitate a tiparului. Conţine informaţie amplă despre sute de specii de plante, ciuperci şi animale. Dar a fost solicitată de elevi numai pentru a-şi pregăti temele pentru acasă. Ne-am pus scopul să atragem atenţia elevilor asupra acestei cărţi nu doar ca sursă pentru a-şi pregăti temele, ci şi ca o publicaţie, care te face să înţelegi şi să simţi natura, să o iubeşti cu toată varietatea şi bogăţia ei, excepţia şi originalitatea a fiecărui fir de iarbă, fluture, pasăre, broscuţă – tot ceea ce răsuflă, înfloreşte, zboară şi trăieşte alături de noi.

Pentru victorină a fost elaborat un set de întrebări şi însărcinări pentru copii cu tematica ecologică, în total peste 40. Iată unele din ele:


Alege varianta corectă.

1. Buburuzele au un rol bine lămurit şi sunt utile în natură:

a) asigurînd polenizarea florilor

b) larvele lor mîncînd păduchii de frunze, care atacă culturile de fructe şi de legume

c) stimulînd producţia de nectar a florilor

2.Cînd îşi pierde cerbul coarnele:

a) niciodată

b) de mai multe ori în viaţă

c) în fiecare primăvară

3. Bufniţele au ochii mari şi ficşi. Pentru a privi într-o parte, ele îşi întorc capul cu:

a) 90 grade

b) 180 grade

c) 360 grade

4. Ariciul face parte din familia:

a) erbivorelor

b) insectivorelor

c) frugivorelor

5. Soarele răsare la:

a) vest

b) est

c) sud

6. Lumea animală se mai numeşte:

a) floră

b) terariu

c) faună

„A iubi – înseamnă a şti”. Aflînd multe despre plaiul tău natal, nu poţi rămîne indiferent faţă de frumuseţea naturii pe care o are. A trezi această dragoste faţă de natura ţării noastre a şi fost scopul victorinei.

Participanţii în victorină au învăţat a utiliza aparatul informativ a „Cărţii Roşii”, au luat cunoştinţă cu alte surse editoriale ce conţin articole cu tematica naturii, ca de exemplu revista „Natura”, altfel nu ar putea răspunde la întrebările victorinei. De asemenea, li s-au propus însărcinări de tip creativ, luînd în consideraţie că copiii sunt deja în vacanţa de vară şi au mai mult timp liber la dispoziţie. De exemplu, li s-a propus să facă o compoziţie din materiale naturale: seminţe, flori, con de pin sau brad etc., sau să găsească castani cu floare roz (această însărcinare a fost dată mai înainte, în timpul înfloririi castanilor). Şi desigur, ca în orice concurs au fost premiaţi cu diplome cei mai activi şi ingenioşi.

Tinerii naturalişti cu plăcere au participat în această victorină, demonstrînd cunoştinţele acumulate despre natura Moldovei, recitau poezii şi interpretau cîntece despre flori şi păsări, prezentau desenele proprii.

La sfîrşit copiilor li s-a adresat un cuvînt de mulţumire pentru participare şi pentru ajutorul acordat naturii, o parte din care deja e înscrisă în Cartea Roşie. Aceste plante, păsări, animale ne cer ajutorul nostru şi aceşti copii care au participat în victorină, sperăm vor depune efort pentru ocrotirea şi înflorirea lor în continuare.

marți, 22 iunie 2010

IZVOR NESECAT AL INSPIRAŢIEI


Inna SÂTARI,
bibliotecar, Filiala „Maramureş”

Cât de mult nu ar avansa era vitezelor şi a calculatoarelor, sufletul oricărui copil crede în ceva extranatural, în acel ceva care mai există doar în lumea basmelor.

Această minunată ocazie de a deschide pentru copii splendorile lumii imaginare, care rămâne intactă în pofida oricărei schimbări, adică lumea basmelor, a oferit-o scriitoarea pentru copii Lidia Hlib.

Pe parcursul a mai multor ani în incinta Liceului Teoretic cu profil de Arte „Nicolae Sulac” îşi desfăşoară activitatea, în perioada vacanţei de vară, tabăra cu sejur de zi „Făguraş”, unde se odihnesc elevii claselor primare. Anul acesta Biblioteca „Maramureş” în colaborare cu tabăra a decis să organizăm o întâlnire cu doamna Lidia Hlib, în cadrul Programului „Lecturile verii”. Scriitoarea având multe poveşti interesante, fermecătoare, deschizându-le copiilor acea lume, care poate exista doar în basme.

La data de 21 iunie, Lidia Hlib a oferit copiilor o parte din desaga sa cu poveşti. Întâlnirea fiind organizată într-o sală de clasă, au participat 40 de copii, dar impresiile cu care au ieşit puteau să-i înaripeze pe mai mulţi copii.

Creaâia scriitoarei păstreză acea calitate a basmelor, unde poţi vorbi cu animalele, florile, unde poţi zbura spre nori, ceea ce aşteaptă întotdeauna copiii. Au ascultat-o cu sufletul la gură, privind în acea sală de clasă aveai impresia că nici nu clipesc, doar aşteaptă îngăduitor, când fiecare din ei va mai putea adresa încă o întrebare pentru a afla ceva nou despre dumneaei, despre izvorul nesecat al inspiraţiei sale, de unde apar şi cum se fac aşa poveşti.

Totul a decurs perfect, chiar minunat, nu în zadar scriitorii au acel har de a aprinde scânteia în sufletele copiilor, numai sclipirile din ochii lor cât de multe puteau spune. O fetiţă la sfîrşit s-a apropiat de scriitoare şi a exclamat "Prima dată văd o scriitoare adevărată cum arată!”. Noi suntem bucuroşi de faptul că-i putem face pe copii să descopere lumea, existenţa umană.

Fiecare din ei au plecat cu impresii puternice, împărtăşindu-le părinţilor. Ei iradiau de fericire.

Asisistând la această întâlnire, chiar şi cei maturi şi-au dat seama că au cunoscut încă din copilărie poveşti ale scriitoerei, precum este povestea „Apa vie”, căci buneii şi părinţii au grijă să selecteze pentru copiii lor cele mai bune poveşti. Nu în zadar în mâinile celor care sunt maturi copiii sunt asemeni marionetelor, care peste ani te copleşesc prin ceea ce a ajuns datorită efortului depus, datorită muncii cu pasiune. Fiecare din noi care are o profesie deosebită cum ar fi profesor, bibliotecar, scriitor lasă o amprentă profundă în aceste sufleţele de copil pentru care lumea poveştilor este încă anturajul preferat .

Indiferent de secol, poate chiar mileniu, intacte rămân poveştile, căci ele seamănă în sufletele copiilor acel grăunte de bunătate, de indulgenţă, mărinimie şi înţelepciune .

Pentru întâlnirea care a avut loc mulţumim mult doamnei Lidia Hlib, care a sacrificat din preţiosul său timp şi a venit la noi cu magnificile sale poveşti.

Ce nu s-ar întâmpla, oricum, pentru a avea o copilărie integră poveştile rămân în vogă .



luni, 21 iunie 2010

PĂPUŞARII DE LA „ALBA IULIA'' – FAVORIŢII TABEREI DE LECTURĂ


Eugenia PLĂMĂDEALĂ,
şef oficiu, Filiala „Alba Iulia”


Ce-a de 11-a ediţie a Taberei de lectură şi agrement de la Biblioteca „Alba Iulia” este în plină forfotă: lecturi individuale şi în grup, prezentări de carte şi de expoziţii tematice, întâlniri cu scriitori, flash-moburi literare dedicate lui Mihai Eminescu, Petru Cărare, Grigore Vieru sau Ion Hadârcă, concursuri literare şi de desen şi altele. Dar păpuşile au devenit tema zilei. În fiecare zi, după amiază cîte 2-3 copii vin în faţa spectatorilor în sala improvizată din curtea bibliotecii pentru a-şi prezenta mini-spectacolele pregătite în ajun, întrecîndu-se unii pe alţii în prezentare, imaginaţie, inspiraţie, ingeniozitate. Aici predomină păpuşile: cele adunate în bibliotecă dar şi foarte multe aduse de fiecare dintre păpuşari de acasă. Unii mai şmecheri confecţionează singuri măşti şi prezintă eroi din poveşti sau povestioare.

De obicei, se înscenează şi se prezintă mini-spectacole în baza cărţuliei Grăuncioare de lumină de I. Hadârcă, Fata Babei şi Fata Moşneagului de Ion Creangă, Micul Prinţ de A. Saint Exupery, Degeţica de H. Ch. Andersen, dar şi creaţii proprii ale copiilor, de exemplu Micul Vrăjitor, Super Superstiţii, Chiţ, Chiţ şi cei trei muşchetari, Scooby-Doo pe lună, Scooby-Doo şi cartea magică, Scooby-Doo în Irlanda, Surioarele mele în căutarea comorii – toate inspirate din lecturi.

Copiii îşi pregătesc din timp măştile, păpuşile şi multe alte accesorii de care au nevoie într-un adevărat spectacol adevărat.

Înscenările reprezintă şi momente din ocupaţiile zilnice ale copiilor în taberă: lecturi, recitaluri, jocuri cognitive, voluntariat la bibliotecă etc. Păpuşile-eroi sunt şi bibliotecari, şi copii leneşi, neascultători, dar şi copii talentaţi, iubitori de carte etc. Într-un spectacol cu păpuşi binele învinge totdeaunarăul. Printre cei mai activi actori şi regizori de teatru voi menţiona pe Fiştic Cristofor, Cracan Sanda, Voloceai Valentina, Oleinic Vasile, Nicuţă Daniel, Munteanu Mădălina, Scutari Daniela, Morari Adrian, Siluan Văscăuţan.

Aceşti copii talentaţi, care ne uimesc zilnic cu spectacole lor din ce în ce mai interesante şi incitante ar putea deveni în viitor „stele” ale unui teatru profesionist. Noi, bibliotecarii rămînem uimiţi de dorinţa lor aprigă de a se manifesta, anume ca actori de teatru cu păpuşi.

Personal, urmăresc cu atenţie jocurile copiilor şi mă minunez de imaginaţia, spiritul lor de iniţiativă, curajul de a concura şi de a se manifesta în orice activitate. Iar lectura, spre mirarea multor cititori care ne trec pragul, este pe primul plan. Dimineaţa, când se adună, se aranjează pe covor sau la masă şi citesc din propria iniţiativă de parca ai impresia că de abea au aşteptat să vină dimineaţa ca să-şi continuie „munca”. Copii din Tabăra bibliotecii sunt foarte diferiţi ca vârstă şi ca nivel de dezvoltare, dar toţi împreună constituie un grup bine organizat, curios de a cunoaşte lumea din jur, de a învăţa şi a demonstra copiilor de la taberele de vară care vin în vizită la bibliotecă, cât de buni şi de ştiutori sunt. Sîntem ferm convinşi că toate ocupaţiile copiilor care frecventează tabăra de lectură a bibliotecii, inclusiv teatrul, dezvoltă personalitatea fiecăruia dintre ei.

CORNOVENII REVIN MEREU LA BAŞTINĂ

Valeriu RAŢĂ,
bibliotecar

E miez de iunie, e caniculă, dar ea a fost învinsă de cei care s-au prezentat la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” să se întîlnească cu doi veri drepţi – prof. univ. dr. Zamfira Mihail de la  Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române şi  prof. univ. dr. Dimitrie Ursu de la Universitatea de Stat din Odesa. În drum spre comuna Cornova din preajma Unghenilor, sat de unde li se trage obîrşia, au făcut un popas la Chişinău ca să ţină în localul străjuit de sabia şi crucea lui Ştefan cal Mare şi Sfînt o conferinţă omagială intitulată Revenirea la rădăcini. Dna dr. conf. univ. Lidia Kulikovski, director general al BM „B.P. Hasdeu”, gazdă şi moderatoare a manifestării, prezentînd oaspeţii veniţi – unul din Vest, iar altul din Est – a spus că asistăm la o frumoasă reîntoarcere acasă, în Basarabia, a consîngenilor noştri, plecaţi de la baştină nu din propria voinţă. Zamfira Mihail s-a născut pe 15 iunie 1937, la Chişinău, e cercetător ştiinţific în domeniul lingvisticii comparate şi al slavisticii, etnolog, bibliolog, doctor în filologie, profesor universitar. Sub îndrumarea tatălui ei, Paul Mihail (originar din Cornova), preot, teolog şi istoric, se specializează în cercetarea culturii vechi româneşti. E cercetător ştiinţific la faimosul Institut de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (fondat de Nicolae Iorga), predă la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, apoi e profesor universitar, şefa Catedrei de filologie la Universitatea „Spiru Haret” din capitala României. A scris peste 400 de articole, studii, lucrări monografice. Din 2007 e Cetăţean de Onoare al comunei Cornova, Ungheni. Dimitrie (Dinu) Ursu s-a născut pe 22 mai 1935, în comuna Cornova, pe atunci judeţul Orhei. Tatăl, Pavel Ursu, se trăgea dintr-o veche dinastie de răzeşi; mama, Nadejda, era sora cunoscutului cărturar Paul Mihail. După 1945 pe Dinu soarta l-a purtat prin Basarabia, Ucraina, Rusia. În 1958 absolveşte Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Odesa, iar în 1965 face studii de doctorat la Catedra de istorie modernă şi contemporană a aceleiaşi universităţi. Ulterior se specializează în africanistică, aceasta constituind obiectul viitoarei teze de doctor habilitat. O perioadă lucrează ca şef al Catedrei de istorie modernă şi contemporană a Universităţii Naţionale „Taurida” din Simferopol, iar din 2005 revine la Universitatea de Stat din Odesa.

Dr. în economie Vasile Şoimaru, şi el de viţă cornoveană, a mărturisit unele momente din viaţa celor doi protagonişti, a vorbit despre legăturile pe care le întreţine permanent cu ei. Pe cînd jurnalistul şi omul de litere Vlad Pohilă s-a referit, în special, asupra volumului 155 de cărţi într-o carte de prof. univ. dr. Zamfira Mihail, apărut recent la Editura „Prometeu” (director: Raisa Sochircă) din Chişinău, şi care se lansa, spre aprecierea publicului cititor, la această întrunire de suflet. Munca la carte nu a fost chiar atît de simplă, dar datorită spiritului mobilizator al dlui V. Şoimaru o vedem scoasă la lumină. E o culegere excelentă de articole apărute pe parcursul a cinci decenii în diverse publicaţii de prestigiu din ţară şi din străinătate (Mitropolia Moldovei şi Sucevei, Revue des études sud-est européennes, Analele Universităţii „Spiru Haret”. Seria Filologie. Limba şi Literatura Română ş.a.).  Orice filă este pătrunsă de spiritualitate românească, stilul e distins, delicat, frazele sînt construite cu o corectitudine maximă, încît lectura te absoarbe de la prima pînă la ultima pagină. Z. Mihail recenzează studii, tratate, dicţionare ale lingviştilor şi filologilor români şi din străinătate, pune în discuţie problemele relaţiilor interetnice, nu a uitat să descrie nici situaţia limbii şi literaturii române din Basarabia. E „un volum dens”, de sinteză, cu valoare enciclopedică, în care persistă ideea de continuitate, de veşnicie. „Se vede că protagonista noastră a fost ajutată şi susţinută în munca sa de Preabunul nostru Mîntuitor,” a conchis Vl. Pohilă.

Dimitrie Ursu în prelegerea sa Mihai Eminescu la Odesa (în baza materialelor inedite din arhivele oraşului Odesa) a adus la cunoştinţa ascultătorilor din sală unele momente din viaţa şi activitatea celui mai mare poet român, dar, mai ales, din perioada tratamentului la liman, la Kuialnik, la medicul-curant Felician Iahimowicz.  D. Ursu îl vede pe Mihai Eminescu ca fondator al limbii şi literaturii române moderne, ca profet (proroc – a prevăzut unele fapte, evenimente ce s-au adeverit) şi ca martir, care are afinităţi cu marii scriitori G.G. Byron, A. Puşkin, T. Şevcenko. Dar pentru profesorul universitar de la Odesa poetul român e, în primul rînd, un geniu incontestabil, un filozof cu un spectru larg de interese (de la spiritualitatea popoarelor antice şi moderne din Occident pînă la cultura indiană) şi, mai ales, e un gînditor politic, care a criticat fără cruţare societatea în care a trăit şi a indicat calea ieşirii românilor din impas, din sărăcie şi alte suferinţe ce s-au lăsat pe umerii lor. Oaspetele îşi aduce adesea aminte cum mama lui, pe cînd el era încă un puşti, îngîna romanţe pe versurile lui Eminescu. Au urmat ani grei de pribegie pe meleaguri străine, dar iată că în ultimii ani dumnealui se reîntoarce la Eminescu, la istoria poporului român, la limba română, pe care a uitat-o, dar nu de tot – se reîntoarce „ca cititor şi ca istoric”. Prof. dr. D. Ursu a mai indicat pentru cercetătorii creaţiei şi vieţii autorului Luceafărului şi Scrisorilor locurile unde pot, după toate probabilităţile, să se mai afle în prezent încă nedescoperite documente, materiale despre poet la Iaşi, Kiev, Sankt Petersburg, Moscova. De mult folos pentru cititorii BM „B.P. Hasdeu” vor fi cărţile şi publicaţiile periodice tipărite la Odesa şi dăruite cu multă amabilitate de către savant bibliotecii.

Poetul, prozatorul şi publicistul Nicolae Dabija a remarcat că Zamfira Mihail e cea mai de seamă cunoscătoare a literaturii vechi româneşti, iar Dimitrie Ursu e un mare cîştig spiritual al nostru, al românilor din Basarabia. „Bun venit acasă, în naţiune!”, iată adresarea autorului Temei de acasă către domnul profesor de la Odesa. Actriţa Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” Ninela Caranfil s-a destăinuit că, ascultând prin cîte greutăţi trec conaţionalii noştri fiind departe de baştină, au podidit-o lacrimile. De aceea, ca să ne transfere în universul miraculos al poeziei, actriţa a recitat, pornită din inimă, cunoscută de toată lumea romanţa De ce nu-mi vii. „Simt cum se construieşte un pod durabil între sufletele noastre... Vreau să avem credinţă în izbîndă...”, cu aceste cuvinte a venit în fata ascultătorilor octogenarul Constantin Bobeică, pedagog prin vocaţie, publicist şi patriot care înţelege bine lucrurile, căci a avut de suferit şi el nişte ani de deportare în gulagurile siberiene.

În luarea sa de cuvînt Zamfira Mihail, povestind „aventura cărţii” sale, a reiterat că volumul proaspăt apărut e un fel de raport al activităţii ei de peste o jumătate de secol, la proiectul dat i-a avut drept coordonatori pe L. Kulikovski, Vl. Pohilă şi V. Şoimaru. Lui V. Şoimaru îi aparţine şi imaginea de pe copertă (rîul de munte Ceremuş), precum şi unele fotografii de la diverse evenimente culturale sau pur şi simplu întîlniri prieteneşti, amiabile. Cartea „are greutate”, e scrisă pe nota 10, cuprinde o arie geografică foarte variată, plus la asta include un bogat instrumentar bibliografic (Bibliografia lucrărilor tipărite şi a referinţelor la ele, Repere biografice, Iconografie) – e concluzia dnei L. Kulikovski. Tot dumneaei în prefaţa cărţii scrie: „Prezenta carte a dnei dr. prof. univ. Zamfira Mihail poate fi comparată cu un stejar secular dacă îi analizăm conţinutul, care impresionează prin vastitatea abordărilor, adîncimea cronologică a subiectelor cercetate, diversitatea valorilor culturale, literare, lingvistice prezente în volum. Dacă însă ne gîndim la conceptul volumului, ne dăm seama că este o carte despre cărţi, este o enormă forţă de zidire, de creare a memoriei.”

Parohul Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Chişinău Petru Buburuz, magistru în teologie, consilier administrativ şi bisericesc al Mitropoliei Basarabiei, s-a referit la relaţiile de rudenie a protagoniştilor, scoţînd în evidenţă figura eminentă a lui Paul Mihail, care era, după părerea lui, un model de a ţine legătura prin corespondenţă, de a împărtăşi părerile privind evenimentele desfăşurate în ţară, iar fiica lui – Zamfira Mihail – a moştenit toate aceste calităţi, avînd o mare dragoste de ştiinţă.

Nu pot ascunde bucuria şi admiraţia faţă de cele petrecute pe 18 iunie 2010 în Sala de lectură a BM „B.P. Hasdeu”. Cei prezenţi – profesori, ziarişti, scriitori, oameni de ştiinţă, de artă şi cultură, bibliotecari, studenţi şi elevi, cetăţeni din Cornova, Ungheni, Iaşi, Bucureşti, Odesa – au fost pe parcursul a circa trei ore cu cugetul în unire, au fost cu aceeaşi simţire de Ţară, de Neam, de baştină. Basarabia îşi vindecă rănile – la vatră se reîntorc feciorii şi fiicele ei. Sufletele oamenilor – cîndva expulzaţi de la rădăcini, de la izvoare în toate direcţiile celor patru puncte cardinale – în sfîrşit se apropie, se contopesc şi apare speranţa reîntregirii netăgăduite a Neamului. Facă duşmanii ce o vrea – sîngele apă nu se face.

A doua zi după această întrunire Dimitrie Ursu, Zamfira Mihail,  împreună cu Vasile Şoimaru, au fost oaspeţii comunei Cornova, unde au înmînat celor mai buni absolvenţi ai Gimnaziului „Paul Mihail” din localitate premii de excelenţă (pe anul 2010), premii ce poartă acelaşi nume al ilustrului lor consătean.

joi, 17 iunie 2010

VINO ŞI TU ÎN LUMEA COPILĂRIEI ALĂTURI DE NOI


Cristina BALANUŢĂ, bibliotecar, Filiala“Transilvania”

Toate anotimpurile au parfumul lor, însă vara....vara are un parfum aparte, deoarece în acest anotimp se începe vacanţa mare, deci şi bucuria copilaşilor. În acest anotimp copiii se distrează care şi cum, însă la Biblioteca „Transilvania” copiii se distrează deosebit.

A V-a ediţie a Taberei de vară a Bibliotecii „Transilvania” şi-a deschis uşile pentru copiii din cartier în perioada de 07.06.2010-02.07.10.

Tabăra de vară este o formă de activitate mai puţin tradiţională, dar care din an în an se extinde şi devine tot mai atractivă, bucurându-se de o popularitate în rândurile copiilor.

Aici ei au ocazia să savureze cu plăcere clipele vacanţei, citesc cele mai interesante cărţulii, merg în excursie la alte biblioteci, pictează, modelează, fac creaţii proprii, se întâlnesc cu scriitorii şi multe, multe alte activităţi interesante.

Vara este anotimpul aşteptat cu sufletul la gură de toţi copii, de la cei mai mici până la proprii lor părinţi. În aşteptarea verii se nasc iluzii şi speranţe, farmecele şi frumuseţile ei le regăsim ilustrate în multe opere literare şi în multe creaţii proprii.

În colaborare cu Şcoala primară „Gr.Vieru” la 16.06.10 a fost organizată o întâlnire de suflet cu scriitoarea Claudia Partole, unde copiii de la tabăra au avut ocazia să o cunoască în persoană.

Scriitoarea Claudia Partole la 14 iunie 2010 a împlinit o vârstă frumoasă, vârsta de 55 ani. Fiind încă în valul urărilor de sănătate, întâlnirea a fost una plină de emoţii pozitive şi momente frumoase. Copiii noştri au avut ocazia să descopere personalitatea acestei scriitoare prin mulţimea de întrebări ce i-au fost adresate de către copii, dar şi prin recitarea propriilor poezii de către scriitoare. La această întîlnire Claudia Partole a prezentat recenta sa carte, care se intitulează „Copilul din colivie”, apărută la editura Universul în anul 2010, începând cu un răscolitor discurs „...Rareori am fost alături de Micul Prinţ atunci cînd mă aştepta. Găsem tot felul de pretexte nejustificate. Şi într-o bună zi, a plecat, aşa precum promisese. Exact cum mi s-a întâmplat şi mie şi altora - cândva, când mai eram în lumea cea nepereche. O lume din care ieşind nu mai poţi să revii, căci n-a fost să revină nimeni niciodată.” Acestea fiind spuse de scriitoare, copii au rămas copleşiţi dar şi-au adus aminte, că şi ei au capacitatea de a compune, de a transpune în poezie ceea ce simt şi ceea ce apreciază zi de zi astfel, uimind-o nespus de mult pe Claudia Partole prin recitalul creaţiilor proprii.

Popa Ana-Maria de la Liceul Teoretic „M. Berezovschi”, dar şi membră a Taberei de la Bibluioteca „Transilvania”, a impresionat prin talenul său oratoric pe toţi cei adunaţi la acestă întâlnire, ca într-un final scriitoarea să susţină cu mândrie, că „se afla la o întâlnire nu cu copii ci cu adevăraţi poeţi”.

„Creaţia Claudiei Partole... te îndeamnă să te priveşti atent  în oglinda sufletului , să te înţelegi pe tine, ca să poţi apoi pricepe mai uşor gesturi, vorbe, situaţii...".

Lumea aceasta a amintirilor din copilărie, a vorbelor şi a jocurilor ce a expus-o sctuiitoarea a făcut ca drumul spre căsuţa noastră de poveşti să fie unul de meditaţie. Picii noştri simţindu-se ca după un vis frumos transpus în realitate.





"GENIO NON MUORE”

Aliona VIRLAN
" T. Arghezi "Arti Biblioteca

Ogni anno nel mese di ciresar, "Tudor Arghezi" Arti Biblioteca, egli rende omaggio al poeta immortale - Mihai Eminescu, proprio quest'anno a 121 anni da quando il poeta non è più con noi, ma egli rimase poesia, biblioteca ha tenuto una festa sul tema

"...Quando morirò, bambino, dalla testa a piangere io non...".
Chi conosce il suo lavoro e coloro che solo ora conoscono l'opera di Eminescu, studenti del primo anno presso l'Istituto Militare "Alexandru cel Bun", diretto da Signora Ludmila, abbiamo avviato le soglie familiare che ha studiato l'opera Eminescu e che si può trasformare qualcosa di bello e interessante, che è opera di Mihai Eminescu.

Attività contro la musica di sottofondo, Eminescu è stato recitato, cantato di inviti: Vlad Pohilă, scrittore che ci ha detto "Mihai Eminescu è la stella polare del popolo romeno", il poeta Nina Slutu, "Eminescu è un coronamento ... è invitatto alla lettura, scrittore e cantante Dragostiţa Bujor abbiamo goduto di un recital di poezia con parole di una canzone da Eminescu interpretazione, il poeta Nicolae Balcescu, interpreta e cant-autore Natalia Croitoru non possono abbiamo giocato alcune canzoni alla chitarra su testi poeta "Patto "," Lo so a volte nel bel mezzo della notte ", ecc e l'attrice Paulina Zavtoni ci ha fatto sentire più vicino al poeta attraverso considerando la poesia.

Anche in questo lavoro è stato presentato il libro "Il tempo ripido", autore Nina Slutu, recitò a noi le tre poesie che ha dedicato al Mihai Eminescu.
Mi si dice d'accordo con Tudor Arghezi "E 'vero che la letteratura Eminescu territorio desolato su una superficie di trenta piazza dopo di lui", anzi, il poeta non era, non è, né mai sarà.
Opera su un letto, recitare, cantare o quando andremo nella nostra anima e personalità come inviti libreria più sa e figli e nipoti che è stato ed è Eminescu.
Io non so come a non voler cantare la poesia Eminescu come la poesia "Desiderio", " Collina di salto", "Strano accanto a pioppi", ecc.

“GENIUL N-ARE MOARTE”

Aliona VÎRLAN,
Şef filială, Biblioteca de Arte “T. Arghezi”
 
An de an în luna lui cireşar, Biblioteca de Arte “Tudor Argehezi” îl omagiază pe poetul nemuritor - Mihai Eminescu, la fel şi în acest an la cei 121 de ani de când poetul nu mai este printre noi, însă el şi poezia au rămas, biblioteca a organizat o serată cu genericul “...Când voi muri, iubito, la creştet să nu-mi plângi...”.

Cei care îi cunosc opera şi cei care abia acum fac cunoştinţă cu opera lui Eminescu, studenţii anului I la Institutul Militar “Alexandru cel Bun” în frunte cu dna Ludmila, ne-au păşit pragul pentru a cunoşte personalităţi care au studiat opera eminesciană şi de la care pot lua şi ei la rândul lor ceva frumos şi interesant, ceea ce este opera lui Mihai Eminescu.

Activitatea s-a desfăşurat pe fundalul muzicii, Eminescu a fost recitat, a fost cântat de către invitaţii: scriitorul Vlad Zbârciog care ne-a spus “Mihai Eminescu este steaua călăuzitoare a neamului românesc”, poeta Nina Slutu, “Eminescu este o încununare..., este îndemnul spre lectură”, scriitoarea şi interpreta Drăgostiţa Bujor ne-a bucurat cu un recital poetic cu interpretarea melodiilor pe versurile lui Eminescu, poetul Nicolae Bălcescu, cant-autoarea Nătăliţa Croitoru ne-a interpretat la chitară câteva cântece pe versurile poetului “Legământ”, “Ştiu cîndva la miez de noapte”. Actriţa Paulina Zavtoni ne-a făcut să ne simţim mai aproape de poet printr-un recital de poezie.

Tot în cadrul acestei activităţi a fost prezentată cartea “Timp abrupt”, autoarea Nina Slutu, care ne-a recitat cele trei poezii ce le-a dedicat lui M. Eminescu.

Sunt de acord cu spusa lui Tudor Arghezi “Este adevărat că Eminescu a pustiit teritoriu literaturii pe o suprafaţă de treizeci de ani pătraţi după el”, într-adevăr ca el, poetul, nu a fost, nu este şi nici nu va fi vreodată.

Opera pe care o citim, recităm, cântăm nu ne va dispărea nici când din sufletele noastre şi cât vor mai fi aşa personalităţi ca invitaţii bibliotecii vor cunoşte şi copii şi nepoţii noştri cine a fost şi este Eminescu.

Nu ştiu cum să nu doreşti să cânţi poezia eminesciană cum ar fi poeziile “Dorinţa”, “Sara pe deal”, “Pe lângă plopii fără soţ” ş.a.

marți, 15 iunie 2010

ÎN LUMEA VISELOR CU VLADISLAVA VACULIN

Eugenia PLĂMĂDEALĂ, şef oficiu, Filiala „Alba Iulia”

Filiala “Alba Iulia” găzduieşte o expoziţie personală de pictură şi lucrări floristice, autor Vladislava Vaculin, studentă la Colegiul Tehnologic din Chişinău.

Floristica pentru Vladislava este o pasiune, o pasiune specială, îmbinată cu tehnica modernă care poate fi folosită zi de zi. În lucrările expuse sunt prezente elemente marine, seminţe şi petale uscate din flori, crenguţe, rame, flori decorative, lumânări, nasturi.

Mai confecţionează broderii cusute pe carton şi felicitări pentru diferite ocazii: zile de naştere, Sărbători Pascale, Dragobete etc. Vladislava Vaculin doreşte să studieze această artă mai amănunţit, să-şi perfecţioneze tehnica, diversitatea şi calitatea lucrărilor în domeniul floristicii.

La deschiderea vernisajului, aprilie curent, au fost invitaţi elevi din clasele a IX-a, a X-a de la Liceul ''Ginta Latină'', colegi de clasă ai autoarei, rude, prieteni, studenţi, bibliotecari. Un grup de fete de la colegiu au improvizat o excepţională prezentare de vestimentaţie, şi acestea lucrări efectuate de Vladislava: rochii şi costume de seară, rochiţe de vară pentru fetiţe. Publicul care a participat la inaugurarea expoziţiei a rămas foarte impresionat de lucrările confecţionate manual, dar şi de cele pictorale.

Pe parcursul lunii mai expoziţia a fost vizitată şi discutată de către mai mulţi copii, elevi, studenţi şi cadre didactice împreună cu bibliotecarii de la Biblioteca „Alba Iulia”.

De exemplu, grupuri de copiii de la grădiniţele nr 164, 183, 185, elevi din diverse clase de la liceele „Liviu Deleanu”, „Petru Rareş”, „Onisifor Ghibu”, Liceul Municipal cu profil sportiv, Şcoala rusă nr. 47 au rămas impresionaţi, uimiţi şi încântaţi de lucrările floristice expuse şi de tehnica manuală utilizată. În discuţii asupra expoziţiei copiii au dat dovadă de o imaginaţie aparte: asemănând lucrările cu diverse obiecte pe care Vladislava nu şi le-a închipuit. De exemplu, într-un obiect au întrevăzut o inimă plină de dragoste, pace şi fericire, o inimă plină de puritate, ca „petalele de trandafir”... O altă lucrare au asemănat-o cu treptele vieţii. Pentru a fi om bun, omul are nevoie să treacă nişte trepte, multă voinţă pentru a putea urca aceste trepte... O căciulă pentru Moş Crăciun, un pom de Crăciun, un suport pentru lumânări şi alte descoperiri au făcut vizitatorii expoziţiei printre lucrările efectuate de Vladislava pentru, cu totul, altă destinaţie.

Cu ocazia Săptămânii Uşilor Deschise la Filiala „Ovidius” au fost expuse lucrări similare cu cele efectuate de Vladislava, doar diferite prin tehnică de realizare. Atunci, ne-a venit ideea să o invităm pe autoarea expoziţiei de la Filiala „Ovidius”, Nina Bejan, cu o mini expoziţie la filiala noastră, organizând concomitent şi o întâlnire a autoarelor expoziţiilor, pentru a se cunoaşte şi a se documenta reciproc în domeniul artei respective, dar şi pentru a se întâlni cu publicul mai mic de 16 ani, care în urma vizitelor întreprinse la expoziţia Vladislavei, aveau multe semne de întrebare. Astfel, întâlnirea propriu-zisă a avut loc: Nina Bejan, voluntară la biblioteca ''Ovidius'' şi-a prezentat mini-expoziţia de lucrări artistice din biser în prezenţa Vladislavei şi a unui grup de elevi din clasele a III-a – a VI de la Liceul „O. Ghibu”.

Fetele nu doar s-au cunoscut şi au discutat despre pasiuni dar au dialogat cu elevii prezenţi în sală, au răspuns la întrebări, au ascultat opiniile, propunerile, sugestiile acestora.

Impresiile şi dezbaterile asupra expoziţiilor au încurajat şi încântat autoarele lucrărilor, care au promis să mai vină la întâlniri şi discuţii cu elevii şi chiar să organizeze un master – class pentru doritori.

Noi mulţumim mult fetelor pentru aceste expoziţii, pentru lucrările care uimesc vizitatorii bibliotecii, pentru întâlnirile şi discuţiile interesante cu aceştea, dorindu-le succese mari, prieteni fideli, apreciere justă, susţinători ai arte pe care o profesează şi mult, mult noroc!

OAMENII - BRANDUL BIBLIOTECII MUNICIPALE „B.P. HASDEU": ELENA CEBOTARI

Venită de prin părţile Anenilor-Noi, a luat cu asalt spaţiul hasdeunian al capitalei, cucerindu-şi colegii prin harnicia şi dărnicia profesională, dar şi prin simplitatea sa firească. A visat la aşa ceva? Care-i preţul visului? Pacea! - daţi-i omului speranţa, arătaţi-i că se poate, şi îi schimbaţi viaţa! În cinci ani, din director al bibliotecii raionale a păşit în directotaratul BP “L. Rebreanu”, şi, pe bune dreptate, s-a meritat! Sinceră, valoroasă, a atins punctele esenţiale profesionale, după o muncă asiduă asupra cunoştinţelor: dorind să ştie cât mai multe în domeniu, a început să aplice teoria în practică, astfel, deschizând căile afacerilor biblioteconomice şi descoperind vocaţia sa managerială!

În aprilie, anul curent, de Ziua profesională a bibliotecarului, Ministerul Culturii a apreciat-o cu Diplomă de Excelenţă în domeniu! Atunci când a fost anunţata, sala a radiat-o, iar colega ei,  Irina Tutun, a tresărit de bucurie, aplauzând-o din răsputeri, cu lacrimi de mândrie.

Cum atingi echilibrul, mulţumirea? Elena Cebotari crede în gândurile oamenilor; doar ca uneori ei sunt prea duri, ar trebui să fie mai întelegători şi să nu judece prea tare. Dacă greşim, să iertăm, şi să trecem mai departe, să ne facem viaţa mai bună, deoarece, merităm! Doar omul decide, cât merită şi cât de valoros este! Elena işi propune să consemneze gânduri de bilanţ şi gaâduri de viitor, printr-un şirag de actţuni culturale; are ea multe planuri, pe care le va reda cu acurateţe şi cu un mare simţ al realităţii, ulterior, să atingă esenţa pe care o exprimă simplu, concret, accesibil, într-un dialog de la suflet la suflet. Impresionant ramâne designul şi imobilul bibliotecii, în care e o placere să lecturezi, chiar să te odihneşti. Cititorii sunt dornici să cunoască mai des peisajul literar inspirat de liniştea şi frumuseţea spaţiului, să mai răsfoiască paginile electronice. Opera şi meritul, pe bună dreptate, i se atribuie în mare parte Elenei Cebotari, iar un adevărat "tur de forţă", a însemnat şi o bună cooperare cu fundatia Rebreanu din Romania, ceea ce a constituit siguranţa funcţionării Filialei "L. Rebreanu" în cadrul BM “B.P. Hasdeu” din Chişinău.

Elena Cebotari se inspiră din ceea ce se întâmplă în jurul ei, desigur, datorită meseriei, dar şi condiţiei sale de cetăţean care se preocupă de ceea ce se întâmplă în societate şi în lumea în care trăieşte. Iubeşte familia, nepoţeii dragi. Adoră grădinăritul; are o gradină plina cu flori şi verdeaţă – un veritabil dendropark! Ce este mai frumos decât să vezi cum o sămânţă pe care ai pus-o cu mâinile tale în pământ rodeşte sau cum un copacel plantat de tine se înalţă cu fiecare an ce trece? La fiecare primăvara Elena lucrează pământul în grădină, plantează cu grijă, şi se bucură pe deplin de roade, odihnindu-se cu familia şi prietenii la “iarba verde”.


Anul acesta i-a adus Elenei şi omagiere frumoasă cu o implinire rotundă de ani! Să-i dorim un urcus fericit în trepte pe scara vieţii! Fie ca fiecare zi să-i deschidă poarta plină de succese, Dumnezeu să-i dea un curcubeu la fiecare furtună, zâmbete, sănătate, realizări şi împliniri!

Svetlana VIZITIU

luni, 14 iunie 2010

MASA ROTUNDĂ “DEPORTAREA: MEMORIE ŞI ACTUALITATE”

Elena VULPE, director , Filiala “O. Ghibu”



În şirul acţiunilor desfăşurate pentru prima dată după proclamarea independenţei R. Moldova în memoria victimelor represiunilor politice şi a deportărilor în masă, se înscrie şi manifestarea de la Biblioteca “O. Ghibu”, organizată pe data de 11 iunie de către Asociaţia naţională a tinerilor istorici din Moldova (ANTIM), care s-a constituit într-un important Forum de dezbateri publice privind deportările staliniste, momentele tragice, prin care au trecut foştii deportaţi, consecinţele de durată şi problemele cu care se confruntă ei până în prezent.

Masa rotundă cu genericul “Deportarea din 12-13 iunie 1941: memorie şi actualitate”a marcat un eveniment tulburător prin invocarea calvarului la care a fost supus poporul moldovenesc şi apelul la conştiinţă şi demnitate istorică, lansat de societatea civilă: martori ai deportărilor, politicieni, deputaţi, istorici, avocaţi, jurnalişti, cititori ai bibliotecii prezenţi la acţiunea de comemorare. Comunicările, discuţiile şi dezbaterile în cadrul mesei rotunde au adus în actualitate evenimentele ce s-au produs, invocând acea Noaptea cu bocete, care, acum 69 de ani, a cuprins de spaimă mii de basarabeni, scoşi cu forţa din case, urcaţi în vagoane pentru vite în trenul morţii şi deportaţi fără vină în Siberia şi Kazahstan. Valentina Sturza, preşedinte al Asociaţiei foştilor deportaţi, Teodosia Cosmin, Margareta Cemârtan, Anatol Corj, Vasile Munteanu, alţi foşti represaţi au reprodus cu mari emoţii clipele de groază trăite, munca forţată a deţinuţilor politici, coşmarul acelor zile cumplite. A fost o zi de pomină, de doliu şi nenorocire din istoria neamului, când, în miez de noapte, deschizând uşile cu patul armelor, au fost ridicate de la casele lor 29 839 de persoane(4 862 familii) din rândurile “elementelor social periculoase” din RSSM. Astfel erau motivate represiunile staliniste efectuate prin “eliberatori” în acţiunea “de curăţare” a Basarabiei de “suflarea românească”.

În baza documentelor de arhivă a istoricilor, precum şi a foştilor deportaţi prezenţi la eveniment, a fost dezvăluit întregul calvar, acea mare dramă şi infernul dantesc, prin care au trecut victimele regimului comunist, oameni nevinovaţi, care au fost separaţi de familii şi duşi în lagăre, supuşi unor represiuni inumane, mulţi din ei condamnaţi la moarte pentru “activitate antisovetică”.

Moderatorul manifestării, conf.univ.dr. Igor Caşu, vicepreşedinte al Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R.Moldova, a calificat deportările drept o crimă împotriva umanităţii, realizată de regimul comunist, pentru a ridica şi deporta pe toţi cei care au colaborat cu România: Deputaţi în Sfatul Ţării, reprezentanţi ai partidelor, clerul, elita naţional- politică, profesori, primari pentru actele naţionaliste ale elementelor social periculoase, provocând o frică totală şi distrugând mai ales clasa de mijloc a populaţiei. Invocând cele 250 mii de dosare ale victimelor represiunilor regimului sovietic, care continiă să fie secretizate de stat la Ministerul Afacerilor Interne(MAI) şi la Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), istoricul a pledat pentru a face accesul liber şi necesitatea transmiterii acestor dosare la Arhiva Naţională, iar, ulterior, crearea unui Institut de studiere a crimelor comunismului, care să le preia pentru restabilirea şi digitalizarea lor conform unui program special protejat de stat. Masa rotundă a continuat cu o comunicare susţinută de Viorica Olaru-Cemârtan, dr. în istorie, PNUD Moldova, care a dezvăluit dosare secrete privind primul val de deportări: exemple de dosare personale din arhiva MAI, copii ale sentinţelor de condamnare la deportare, documente care confirmau faptele pe baza unor denunţări, cartele de evidenţă în lagărul IvdelLag/NKVD, dosare de la locul aşezării speciale din Siberia şi Kazahstan. În baza acestor dosare secrete, au fost expuse pentru prima oară detalii privind operaţia criminală pusă la cale de Kremlin, dezvăluite mărturii zguduitoare despre genocidul asupra miilor de basarabeni deportaţi în siberii de gheaţă, înhămaţi în loc de cai la căruţă, siliţi să lucreze desculţi pe geruri de 45 grade, să doarmă în bordee, să mănânce viermi şi pisici. În acest context, Elena Şişcanu, conf.univ.dr., colaborator la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, a prezentat înregistrarea unei “spovedanii” uluitoare, făcută de Silvia Căldăraru, mărturie a unei deportate din Cotiujenii Mari,care argumentează imixtiunea statului sovietic în viaţa personală a fiecărui om, ororile deportărilor sub regimul bolşevic şi durerea care nu poate fi măsurată, propunând un moment de reculegere în memoria celor care nu s-au mai întors acasă.

Peste ani, această durere te cutremură, plânsetul celor suferinzi îngropaţi fără de cruci este strigător la ceruri, reconstituind calvarul gulagurilor de gheaţă. Condamnarea acestor crime împotriva umanităţii, comemorarea victimelor deportărilor, reabilitarea drepturilor politice, sociale şi civice este o datorie de conştiinţă a statului de drept, a legilor democratice. Ei au dreptul la despăgubiri de la guvern, la recuperarea averilor confiscate, a bunurilor naţionalizate în perioada sovietică. Aceste amendamente sociale au fost relevate în comunicarea susţinută de avocatul Alex Postică, director Promolex, care a evidenţiat aspectele juridice ale reabilitării şi repunerii în drepturi a persoanelor deportate, solicitând modificări ale legislaţiei, accesul la arhive, restituirea despăgubirilor, valoarea imobilelor, a pământului s.a. Pe aceeaşi axă tematică, s-a pronunţat şi avocatul Filipp Druţa, referindu-se la lipsa voinţei politice de întoarcere a bunurilor luate prin jaf, de reparare a prejudiciilor morale şi materiale, de protecţie a persoanelor reabilitate, lipsa înlesnirilor, a compensaţiilor, a prescripţiilor, aducând o critică a Legii cu privire la victimele represiunilor politice, care şi azi sunt etichetate drept “duşmani ai poporului”. Despre consecinţele represiunilor politice asupra victimelor deportărilor, efectele care afectează şi generaţiile următoare, supravieţuitori marcaţi de probleme de sănătate , patologii psihologice, frică, depresie, tensiune continuă, anxietate fizică, dezintegrare - a vorbit, într-un amplu studiu asupra familiei, Ludmila Popovici, director la Centrul de reabilitare a victimelor torturii “Memoria”, care a prezentat şi filmul “Destine spulberate”, propunând guvernării soluţii de a-şi asuma respectarea angajamentelor naţionale şi internaţionale ca stat democrat şi de a condamna comunismul, pentru a preveni acţiuni de agresiune, soldate cu victime omeneşti şi vieţi distruse în câteva generaţii. Un interes aparte au avut dezvăluirile făcute de Alexei Maşec, medic psihiatru la Costiujeni, prin comunicarea “Psihiatria politică şi criminală în RSS Moldovenească”, prezentând fişele personale ale celor internaţi la psihiatrie cu diagnosticul de nebuni, schizofrenie (comportare antisocială) şi demonstrând folosirea psihiatriei în scopuri politice, acţiuni pe care Moscova, ulterior, le-a recunoscut. În final, Ana- Maria Spânu, studentă la Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova (IRIM), prin alocuţiunea “Lustraţia-şansa de a ne salva memoria naţională”, a opinat asupra asumării trecutului comunist prin organizarea unui Institut al Memoriei Naţionale, care ar atenţiona societatea asupra dezastrului regimului comunist, pentru a nu admite reiterarea acestui trecut odios.

Impactul acestei manifestări a fost incomensurabil. Să evocăm şi să cinstim memoria deportaţilor nu doar cu prilejul unor date memorabile. Tragismul acelor evenimente au consecinţe până în prezent: câte vieţi distruse, câte destine mutilate. Problemele actuale ale foştilor deportaţi trebuie conştientizate de către întreaga societate civilă, tânăra generaţie trebuie să cunoască calvarul la care au fost supuşi înaintaşii lor, pentru a nu mai permite asemenea orori şi a-i ocroti pe cei care au fost răstigniţi pe cruce în numele unui prezent mai decent. Sperăm ca viitorul Muzeu şi Monument în memoria victimelor deportărilor sa fie simboluri vii, care să ne atenţioneze mereu, pentru a nu da uitării jertfa de sacrificiu şi marea dramă a neamului nostru. Manifestarea a fost amplu monitorizată de partenerii noştri fideli din mass-media în informaţii radio şi televizate, diverse interviuri, emisiuni şi reportaje la Jurnal TV, Publica, IPNA Compania “TeleRadio Moldova”, TV IMEDIA, Europa Liberă, Vocea Basarabiei pentru o informare mai largă a comunităţii asupra subiectului abordat, cu reverberaţii adânci în actualitate.