luni, 24 ianuarie 2011

REVERBERAŢIILE UNIRII

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"


În istoria noastră milenară, există evenimente importante, care definesc specificul unei epoci, dezvăluie trăsăturile unei întregi perioade istorice, care ne-au marcat existenţa. Un astfel de eveniment  - Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 - şi impactul lui pe scena politică europeană a vremii a fost comemorat la Filiala O. Ghibu. Cu acest prilej, Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova a organizat masa rotundă Ecoul internaţional al Unirii Principatelor Române, la care au participat istorici şi cercetători de la AŞM, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, profesori universitari şi doctori, studenţi de la USM, UPS, Universitatea din Tiraspol, cititori ai bibliotecii. Vorbitorii Ş. Musteaţă, I. Şarov, I. Caşu, V. Pâslariuc au caracterizat cauzele, factorii interni şi externi, actorii politici care au influenţat şansa realizării Unirii Principatelor. În cadrul comunicărilor, a fost menţionat contextul extern favorabil şi voinţa naţională fermă a poporului român, care a influenţat realizarea Unirii Principatelor - actul politic, care a pus baza României moderne şi a constituit o etapă importantă pe drumul unităţii naţionale. Această temă continuă să aibă multe ecouri, şi azi se discută problema realizării Unirii, dându-se prioritate când factorului intern, când celui extern. În acest context, lansarea volumului, semnat de Diana Dumitru Marea Britanie şi Unirea Principatelor Române, apărut recent în seria Monografii ANTIM, la Editura Pontos, a avut pentru cei interesaţi de această problemă un suport informaţional adecvat, bazat pe un inedit şi vast material documentar privind istoria unificării Principatelor Române, proces la care au participat şi principalele puteri europene, unde se analizează o serie de oscilaţii condradictorii ale politicii engleze. Autoarea a menţionat importanţa evenimentului şi răsunetul larg, pe care l-a avut în opinia diplomatică şi politică a vremii, de care depindea rezolvarea conflictului european şi redeschiderea problemei orientale, provocată de războiul Crimeii. Caracterizând actorii geopolitici, care au influenţat şansa Unirii Principatelor, D. Dumitru a specificat că interesul manifestat de puterile europene era dictat nu de opţiuni afective faţă de ideea Unirii, ci mai degrabă de interesele urmărite. Influienţaţi de situaţia politică şi de voinţa naţională fermă a românilor, actorii politicii europene, cu interese şi deosebiri de păreri, au fost determinaţi a se întruni în cabinetele diplomatice ale continentului, făcând obiectul acestor discuţii în cadrul Comisiei europene, a unor Conferinţe, Congrese şi Tratate în favoarea Unirii Principatelor. Asupra cărţii lansate s-au pronunţat dr. E. Certan, I. Varta A. Cuşco, menţionând calitatea, analiza substanţială şi lucidă, subiectul tratat în aspect global, inovaţiile metodologice ale unui studiu de pionierat în istoriografia românească, benefic şi pentru mediul anglofon. În final, istoricul S. Musteaţă, moderatorul manifestării, a subliniat că, în aspect internaţional, Unirea Principatelor a avut mai multe semnificaţii, ele exprimă protestul naţiunii române pentru neamestecul în treburile interne şi ale dominaţiei străine. În aspect intern, ziua de 24 ianuarie 1859 şi alegerea lui Alexandru I. Cuza ca singur domn al Principatelor Române a avut profunde semnificaţii naţionale - primul pas spre realizarea statului naţional român unitar. Publicul a conchis că, astăzi, ne lipseşte Unirea cea mică, pentru a fi uniţi în aspect naţional şi cu demnitate în plan european, manifestând energie, voinţă şi tact politic. În contextul actual al relaţiilor dintre România şi R. Moldova, doar în unele medii diplomatice, se vorbeşte despre faptul că România nu va fi o ţară cu adevărat europeană atât timp, cât va avea harta ruptă în mai multe bucăţi. Oricum, reverberaţiile Unirii sunt încă vii, ele sunt alimentate de conştiinţa unităţii de neam şi limbă a românilor din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Manifestarea consacrată Unirii se înscrie în agenda programului Dosarele istoriei, iniţiat de mai mulţi ani sub egida Filialei, care are scopul de revalorificare a istoriei milenare prin prisma prezentului, a continuităţii, evoluţiei şi experienţei istorice cu impact în actualitate.

vineri, 21 ianuarie 2011

ORIUNDE AR FI, REGIMUL COMUNIST GENEREAZĂ ATROCITĂŢI

Raia ROGAC

În primele zile de decembrie curent, la Biblioteca Publică „Onisifor Ghibu” din Chişinău a fost lansată o nouă carte despre crimele regimului comunist, care se intitulează Nouă comentarii despre Partidul Comunist, ediţie în limba română a ziarului The Epoch Times, lansare aliniată Zilei internaţionale a drepturilor omului.


Amintim în acest context că anterior, în vara-toamna anului 2010, la Filiala „O. Ghibu” au fost lansate în premieră volumele Asasinări în masă din RASSM în perioada marii epurări (1937-1938) de I. Varta, T. Varta şi I. Şarov, de asemenea Victimele terorii comuniste din Basarabia de Al. Moraru, De te voi uita, Basarabie de V. Graur ş.a., laitmotivul cărora îl constituie demascarea atrocităţilor comuniste, în special în perioada stalinistă, din Basarabia şi România. Astfel că la biblioteca noastră s-a format un public, în special din rândul profesorilor, studenţilor şi elevilor, de o sensibilitate aparte, dornic de a afla adevărul istoric în deplină măsură, necuprins încă integral în manuale.

Noul volum extinde cadrul deconspirării balaurului roşu, venind dintr-o realitate în care acesta este încă bine înscăunat, şi anume din China.

Cu prezentarea oaspetelui, în persoana lui Adrian Sturdza, redactor-şef al The Epoch Times România, care a tradus şi a pregătit pentru tipar în limba română cele Nouă comentarii despre Partidul Comunist, moderatoarea Tatiana Chiriac a dat start discuţiilor despre carte. Pentru a veni mai aproape de conţinutul cărţii vom remarca că chiar de pe copertă sunt atenţionaţi cititorii cu următoarea inscripţie: „O carte care i-a şocat pe toţi chinezii din lume. O carte care dezintegrează Partidul Comunist.”

Şocul continuă şi în plan internaţional. După cum a mărturisit Adrian Sturdza, cartea este deja publicată în peste patruzeci de ţări ale lumii, incitând tot mai mulţi cititori, graţie şi a variantelor electronice. Vorbitorul s-a referit pe scurt la istoricul apariţiei volumului de faţă, care reprezintă o serie de editoriale tipărite în luna noiembrie 2004 în ziarul DaiJiYuan, varianta în limba chineză a The Epoch Times, numele autorului n-a fost făcută public, din motive de securitate. Îndată după apariţia editorialelor impactul a fost catastrofal pentru Partidul Comunist din China, demisiile din partid au ajuns la cifra de 80 de milioane. Încercând să stopeze răspândirea celor Nouă comentarii..., PCC a interzis cartea în China. După cum se subliniază şi în Cuvânt-înainte, cartea are la bază o documentare istorică riguroasă şi dezvăluie ororile inimaginabile ale comunismului practicat în China, începând cu perioada maoistă şi terminând cu cea actuală, încă plină de campanii împotriva tibetanilor, uigurilor, creştinilor, practicanţilor Falung Gong ş.a. Pentru documentare s-au folosit peste 300 de surse istorice. Referindu-se la actualitatea din România, dl A. Sturdza a ţinut să concretizeze câteva lucruri esenţiale şi anume că, deşi, oficial, se consideră că aici comunismul a murit în 1989, efectele lui se resimt şi în prezent destul de acut, producând daune atât în plan material, cât şi moral, care sunt şi mai greu de recuperat. Comuniştii s-au reformat, luându-şi o altă mască, dar sub impresia de reformatori îşi ascund crimele, manipulând cu o parte din populaţie care mai mult din ignoranţă refuză să accepte adevărul, care încet, dar sigur, iese la lumina zilei.

În Republica Moldova situaţia este şi mai dezavantajată, incertitudinea politică creată din vina comuniştilor împiedică mersul ei firesc către integrarea în Europa, majoritatea oamenilor trăind într-o stare de sărăcie lucie, în continuă aşteptare întru limpezirea apelor politice.

Conf. univ. dr. în drept Dumitru Roman consideră, şi pe bună dreptate, că în Republica Moldova segmentul de populaţie trecută de vârsta medie, în ciuda faptului că au trăit pe viu în epoca de aur a comunismului, încă au iluzia revenirii trecutului fără griji şi preocupări de supravieţuire, la care se adaugă şi o parte a tineretului lipsită de interes întru cunoaşterea trecutului, dar şi a prezentului. Anume aceştia cad victime în campaniile electorale, când sunt minţiţi fără scrupule de actualii noii comunişti – vechi kominternişti de la Chişinău – doar pentru a obţine voturi în Parlament, ştiind prea bine că nu au cum să-şi onoreze promisiunile, în schimb îşi pot asigura protejarea avuţiilor ilicite. Este publicul cititor-ţintă, care ar avea posibilitatea prin modelul Chinei din cele Nouă comentarii despre Partidul Comunist să conştientizeze nu numai o experienţă devastatoare străină, dar să privească în jur ca să-şi dea seama că rădăcinile şi practica comunismului sunt aceleaşi, indiferent în ce ţară se manifestă. Important să se opună acestui fenomen malefic cât încă nu e târziu. Cartea este ca o descătuşare din labirintul pe care l-au creat cu bună ştiinţă artizanii (şi profitorii!) comunismului pentru a nu le putea vedea faţa de balauri înroşiţi de sângele victimelor nevinovate.

Vis-à-vis de carte şi comunişti şi-au mai spus opiniile lectorul universitar Lilia Ţambală, dr. hab. în istorie Anatol Petrencu, dr. în istorie Angela Lisnic, dr. în medicină Gheorghe Baciu, lector univ. Sergiu Cataraga, eleva Ana Chiriac de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” ş.a.

Volumul lansat cu aproape 300 de pagini a apărut cu un tiraj de 1000 de exemplare, fiind disponibil în orice librărie, la un preţ rezonabil, de 30 de lei. Lucrarea se adresează tuturor celor care prin purul adevăr sunt interesaţi să ajungă la înţelegerea realităţilor trecute şi prezente, de care depinde împlinirea unui destin trăit cu demnitate pe acest pământ comun pentru toate seminţiile dăruite de Dumnezeu.

miercuri, 19 ianuarie 2011

LECTURILE EMPATICE-SUPORT INFORMAŢIONAL ŞI AFECTIV ÎN PREGĂTIREA TEMELOR

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"


Conform ultimelor cercetări asupra creierului uman stilurile de învăţare au un rol decisiv în creşterea performanţelor şcolare. Elevii care îşi cunosc stilul de învăţare individual sunt mai angajaţi, se simt mai independenţi şi obţin mai uşor rezultate bune la învăţătură. Preferinţa pentru metoda prin care învăţăm depinde de anumite caracteristici ale situaţiilor de învăţare, care implică latura cognitivă, elementele afectiv-emoţionale, psihomotorii ale fiecărui elev în parte. Se ştie că fiecare elev procesează informaţiile în mod diferit, folosind cele mai cunoscute stiluri de învâţare: vizual, auditiv şi practic. Cercetările curente estimează că la fiecare 5 ani de viaţă avem 100% informaţii noi.

Problema şcolii şi a bibliotecii este de a crea şi dezvolta acele abilităţi care sunt necesare pentru a învăţa, astfel ca achiziţionarea şi procesarea informaţiei să fie cât mai eficientă pentru a susţine un examen, a rezolva o problemă, a aplica o strategie.

Programul Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă are tocmai scopul de a oferi un suport informaţional suplimentar şi adecvat curriculumului în pregătirea Temelor pentru acasă. El este axat pe studierea şi evaluarea literaturii din perspectiva unui concept de valoare, de gândire creatoare, care impune criterii obiective de apreciere a operei literare de către elevi. Acest obiectiv şi l-a propus Filiala, incluzând în agenda 2011, operele scriitorilor jubiliari din anul curent: I. Minulescu, G. Bacovia, G. Coşbuc, O. Goga, M. Sorescu şi E. Cioran, prin care se vor defini împreună cu specialiştii în domeniu, cu profesorii, elevii şi studenţii, categoriile calitative ale actului de creaţie. Acest proces se realizează prin intermediul literaturii, care are un rol formativ de modelare a personalităţii, a gândirii şi exprimării. Acţionând prin cuvântul autoritar al scriitorilor, se analizează curente literare, modele, potenţialul creativ şi valorile reflexive ale limbii. Astfel, pe data de 18 ianuarie, cu prilejul aniversării a 130 ani de la naşterea poetului Ion Minulescu, cel care a adus în lirica noastră o senzualitate modernă, în cadrul programului Temele pentru acasă s-au propus elevilor mai multe procedee informaţionale (baze de date, expoziţie, referinţe bibliografice, recitaluri) de a studia acest nou curent prin ora de lectură cu genericul Iubire, bibelou de porţelan. Elevii de la Liceul "Prometeu" s-au identificat cu viziunea autorului, determinând că dragostea stă sub semnul efemerului între aşteptare şi plecare, e o scurtă nebunie, iar iubita este cea mai frumoasă şi mai nebună dintre femei. Este curios de remarcat, că elevii cl. 11-B, Liceul "M. Eliade" (S. Conovali, M. Răducanu, T. Haruţă, C. Paladi, I. Urzică), adolescenţi ai secolului modern, împărtăşesc aceleaşi postulate senzitive şi ritualuri din spectacolul erotic, lansat de cel care a venit în poezie cu o înţelegere specifică a dragostei. Lecturile empatice au ilustrat prin versurile poetului simbolist, cât şi prin comentariile prof. M. Paraschiv şi R. Uşurelu, frenezia şi voluptatea dragostei, care asemeni unui spectacol senzual, este adumbrit de iminenţa despărţirii, a plecării, a infidelităţii. Ar fi însă greşit să credem că dragostea reprezintă doar un ritual rafinat, o plăcere carnală. Publicul adolescent a descoperit prin versuri sentimentul iubirii ce apare în toate ipostazele ei: momentele aşteptării zadarnice (De când te-aştept), clipele plecării şi infidelităţii (Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine) şi sentimentul despărţirii, al uitării (Şi-ai să mă uiţi). Romanţele lui Minulescu-în aserţiunea tinerilor- cuceresc prin muzicalitatea versurilor, care aduc o altă lume, un alt univers, un mod de viaţă simbolist, o voită diferenţă de lumea comună, în spiritul decadent al vremii. Astfel, însuşind mai multe stiluri de învăţare: expoziţia vizuală, lectura în glas, lecţia practică de căutare a referinţelor bibliografice, căutare internet, baze de date, elevii au cunoscut mai multe procedee interpretative ale personalităţii şi operei lui I. Minulescu, care încă mai este apreciat unilateral, el fiind nu doar frondeurul, ci autorul care conferă un nou chip poeziei româneşti. Poetul care nici azi nu şi-a pierdut identitatea prin temperamentul său jovial de un şarm aparte.

marți, 18 ianuarie 2011

ION MINULESCU ŞI VRAJA NOILOR MAGII

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"


Cu prilejul aniversării a 130 ani de la naşterea poetului, prozatorului şi dramaturgului Ion Minulescu, în cadrul Cenaclului M. Eminescu, a avut loc serata Filosofia senzualistă minulesciană, care a ilustrat şi evidenţiat particularităţile sale definitorii: tehnica simbolistă şi versul liber. Contaminând o altă generaţie de cititori prin muzicalitatea şi orizonturile enigmatice ale unui temperament jovial şi fantast, ce conferă poeziei sale un farmec aparte, această creaţie este vie şi agreabilă peste ani, atrage mereu admiratorii cu firi sensibile. Nu întâmplător, acţiunea comemorativă a adunat un public de diferite vârste: elevi, studenţi, oameni în etate, care au demonstrat adoraţie, ca şi în epoca sa, în primul rând, pentru calitatea sa de poet, care a întrodus în poezia românească un stil nou. Manifestarea s-a desfăşurat cu logo-ul Aprindeţi torţele (titlul articolului-program din Revista celorlalţi ce apărea sub direcţia lui I. Minulescu), care exprimă reacţia împotriva tradiţionalismului în numele artei inovatoare. Despre specificul poeziei sale simboliste, experienţele moderniste de cultivare a simţurilor, intuiţiei, gândirii analogice, sugestiei, s-au pronunţat studenţii de la AMTAP, remarcând autentica individualitate a unui poet, care aduce în versuri vraja noilor magii. Momentul omagial a mai inclus inaugurarea ezpoziţiei de carte Ion Minulescu între boemă şi dandism şi discuţia asupra volumului Romanţe pentru mai târziu. Este cunoscut faptul că Minulescu a lansat o inovaţie în plan prozodic. Pentru a descoperi tainele acestei creaţii, bibliotecarii au antrenat în exerciţiu mai mulţi cititori. Astfel, prof. I. Coşeru, analizând poezia Romanţa noului-născut, a subliniat că ea exprimă strategia poetului privind rolul militant al artei şi poeziei moderne, aceea de a cultiva frumosul, armoniile, o lume nouă de simţiri şi expresii inedite. Elevii de la Liceul M. Eminescu au declamat cu însufleţire mai multe romanţe: Odeleta, Celei care pleacă, Trei lacrimi reci de călătoare, Celei care minte, care au dat strălucire versului alb, plin de graţie, cu enigmatice orizonturi incitante. Prof. N. Melega a atenţionat asupra simpleţii aparente a versurilor şi muzicalităţii lor, care îi determină pe unii comentatori să-l considere superficial, accentuând farmecului poeziei sale, care constă dintr-o bizară alăturare a cuvintelor banale, triviale, neaoşe, pe care cititorii le descoperă cu uimire, mereu înmiresmate cu nume sonore şi insolite, cu ţinuturi exotice şi personaje din mitologie, cu oraşe vechi şi călătorii imaginare. Despre particularităţile romanţelor, care au împrospătat climatul artistic al vremii, a opinat şi dr. V. Postolachi, subliniind vocaţia sociabilităţii, plăcerea colocvială şi hedonismul, înclinaţia către poantă şi vorbă de duh. Prin recitalul poetic Nu sunt ce par a fi, susţinut de elevii de la Liceul M. Eliade, publicul a descoperit mai multe ipostaze lirice ale poetului: înţelegerea specifică a dragostei în (Sosesc corăbiile), elementul parodic de (Bazar sentimental), regretul sentimental din (Romanţa tinereţii), sau memorabila (Acuarelă - În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână), dedicată soţiei sale Claudia Millan. Transpunând în artă principiul lui Paul Verlain Muzica înainte de orice, I. Minulescu a creat în poezia sa un univers eufonic şi un flux afectiv, care încântă peste ani posteritatea. Alături de muzicalitatea limbajului utilizat, erotica lui Minulescu-aşa cum considera Perpessicius - este cea mai personală de la Eminescu încoace. Ca o dovadă a acestei aserţiuni, a fost surpriza manifestării - romanţele interpretate de persoanele de vârsta a treia: S. Sava, S. Melega, G. Dorogan, care au dezvăluit prin muzicalitatea lor aceleaşi efecte spontane, farmecul subtil şi mereu original. Cunoaşterea romanţelor de către publicul de la Biblioteca O. Ghibu demonstrează că Minulescu a avut şi continuă să aibă mulţi simpatizanţi, fiind un scriitor solicitat în topul preferinţelor de lectură a noii generaţii, care pe lângă avalanşa de ritmuri metalice şi hituri extravagante mai fredonează Romanţa noului venit, aducând prin ea parfumul unei epoci şi frumuseţea dragostei bizare purtate în sufletul unui poet de o individualitate senzitivă copleşitoare.

luni, 17 ianuarie 2011

INTENSITATEA TRĂIRII PRIN EMINESCU

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"


Ca de obicei, în zilele sacre de ghenar, când îl omagiem pe poetul nostru naţional, o stare liturgică, de intensitate a trăirii la cotele cele mai înalte, pune stăpânire pe spiritul nostru, având, prin Eminescu, nu numai sacralitatea unei opere perene, dar şi reperul existenţial al unui simbol-cel de apărător al fiinţei noastre naţionale. Este un miracol această stare inepuizabilă transmisă peste secole. Al Lui nume îl poartă şi generaţia mileniului trei, cu aceeaşi intensitate, dragoste şi trăire, se apropie de opera nepieritoare în timp a celui ce luminează obscuritatea realităţii prin raza incandescentă a Luceafărului. Descoperind noi valenţe şi detalii inedite din activitatea şi personalitatea sa prolifică, Filiala "O. Ghibu", prin activitatea Cenaclului Eminescu, a creat momente revelatorii în orizontul mirific eminescian prin prezentările de carte, semnate de Dan C. Mihăilescu Perspective eminesciene şi I. Petrescu Modele cosmologice. Volumele au fost expuse de scriitorul şi criticul literar A.Ţurcanu în faţa publicului pasionat de măiastra liră a poetului nepereche, în special a unor inimi adolescentine, elevi şi studenţi, de la Liecul Teoretic Prometeu, USM şi USP. Prezentarea studiilor literare a suscitat interesul prin instrumentele de analiză pertinente, dezvăluind diverse perspective ale interpretării operei poetice şi a gândirii filosofice, modele şi viziuni cosmogonice eminesciene, raporturile originare dintre fiinţă şi univers, lirismul vizionar al poetului. Fenomenul receptării critice a lui Eminescu - după A. Ţurcanu - este contradictoriu: pentru cei sceptici în faţa exegezelor moderne, autorii cărţilor prezentate marchează tendinţa de înnoire radicală a studiilor despre Eminescu. Parcurgând momente din biografia, viaţa şi opera, coordonatele ideatice, energia creatoare eminesciană, cititorii şi-au aprofundat cunoştinţele, au descoperit noi viziuni de interpretare a operei eminesciene. Eminesciana-2011 a inclus şi alte activităţi. O altă abordare şi-a propus masa rotundă Reverberaţii eminesciene în metafora contemporană, moderată de scriitoarea R.Verejanu, având, ca punct de reper, tentativa de recitire a creaţiei poetului naţional dintr-un punct de vedere integrator. În contextul dat, lansările de carte Acest timp al iubirii şi Virgula amendată de R. Verejanu, Gânduri din gânduri de C. Popescu, Steaua poetului de dincolo de stele - omagiu pentru M. Garaz, redau trecerea Poetului peste nemărginirea timpului, valorificat în opera descendenţilor de peste veac - creatorii de azi, care mărturisesc prin metafore inspirate, că dorul de Eminescu este inepuizabil şi de durată. Aşa cum au menţionat scriitorii N. Slutu, P. Hasnaş, istoricul V.C iubuc, prof. A .Cucu şi alţi vorbitori, în urma asimilării modelului poetic eminescian de mare notorietate, versul scriitorilor propuşi spre lectură demonstrează un discurs poetic profund metaforic, cu reflecţii eminesciene, ancorate în realitate şi sub aspectul promovării unor idei îndrăzneţe, din care cauză au avut de pătimit: M. Garaz a plătit crezul - duhul codrului de aramă - chiar cu propria viaţă. A fost impresionantă mărturisirea prof. A. Cucu, care a vândut casa scriitorului M. Garaz pentru a-i edita opera în 6 volume, oferită prin donaţie şi Filialei noastre. Prin Eminescu, s-a produs nu numai înnoirea limbii, ci şi mutaţiile poeziei româneşti. Acest fapt l-au demonstrat elevii de la liceele din Chişinău, Ungheni, Mireni (laureaţi ai concursului Micul Prinţ), care au prezentat recitalul poetic Eminescu - o lume dăruită nouă - un colaj de versuri ale marelui poet, cântece, muzică la acordeon. O surpriză a fost şi evaluarea ansamblului Vivat Dans de la Liceul  Traian, conducător artistic V. Pascal, frapând publicul prin execuţia artistică a dansurilor moderne. Manifestările au avut scopul de a valorifica opera, descifrând simbolurile cuprinse în numele Eminescu: principiul vieţii şi al existenţei prin limbă, istorie, spiritualitate, armonie şi iubire absolută. Larga participare a publicului este un semn al actualităţii perpetue a celui mai mare poet pe care l-a dat poporul român.

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

OAMENII - BRANDUL BIBLIOTECII MUNICIPALE: ELENA GRAJDIANU LA 60 DE ANI

Numele Doamnei Elena GRAJDIANU a intrat şi şi-a făcut loc printre oamenii cărţii, printre specialiştii în biblioteconomia municipală la vârsta adevărului.


În aceşti ani a contribuit la promovarea cărţii, cunoştinţelor, informaţiilor pentru chişinăuieni. Conştient a participat la programele şi proiectele derulate de Biblioteca Municipală, a participat la evenimentele din cadrul Sistemului Naţional de Biblioteci, a fost responsabilă de resurse indispensabile ale comunităţii, a fost un bun sfetnic bibliotecarilor mai tineri, este o colegă receptivă – sunt puţinele, menţionate aici, repere ale muncii, realizări şi împliniri profesionale ale Doamnei Elena GRAJDIANU.
 
La mulţi ani, Elena GRAJDIANU, cu sănătate, tărie şi încredere în dreptatea aspiraţiilor, intenţiilor. Vă dorim să rămâneţi mulţi ani alături de carte, de noi. Cât mai multe fapte şi împliniri frumoase, să vă însoţească dragostea şi respectul celor apropiaţi şi dragi.  Vă aducem cele mai sincere mulţumiri, înaltă recunoştinţă pentru devotament profesional, activitate prodigioasă. 

NAISTUL VASILE IOVU FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU ADMIRATORII SĂI ÎN INCINTA BIBLIOTECII “ALBA IULIA”

Eugenia PLĂMĂDEALĂ, bibliotecar principal la filiala “Alba Iulia”


(în 2010 maestrul Vasile Iovu a împlint o frumoasă vârstă aniversară)

În prag de iarnă 2010, mai mulţi beneficiari ai filialei „Alba Iulia″ au avut parte de o excepţională întâlnire cu maestrul naiului, Vasile Iovu, prilejuită de frumoasa vârstă aniversară, 60 de ani. Programu prevedea un medalion literar pentru beneficiarii bibliotecii, dar reuşita unei întâlniri cu artistul, graţie şi implicării voluntarilor şi susţinătorilor activităţilor culturale organizate de comun acord, a fost chiar o surpriză plăcută pentru buiucăneni.

Printre cei care au venit să-l cunoască, să-l asculte şi să-l admire au fost liceeni de la “Petru Rareş”, “Onisifor Ghibu”, “D. Alighieri“, “Spiru Haret”, “Vasile Alecsandri”, Liceul Municipal Sportiv, profesori de la aceste instituţii, cititori şi reprezentanţi ai mass-media. Publicul din sală a fost mai mult decât surprins de organizarea acestei întâlniri. Mulţi dintre ei îşi doreau să-l cunoască personal, să-i asculte melodiile, dar cel mai mult îşi doreau să discute cu maestrul. Când acesta s-a ridicat să salute publicul adunat în sală s-a lăsat o linişte nemaipomenită. Vasile Iovu şi-a exprimat satisfacţia de a avea în faţă un public numeros şi divers ca ocupaţie şi vârstă – de la 12 – la 75 ani, pe care, mai târziu, l-a fascinat cu interpretările sale pline de o ardoare aparte, cu o neasemuită dragoste de ţară, de oamenii care-l înconjoară. Acele minunate sunete ale naiului parcă murmurau Ce frumoasă este viaţa pe pământ!

Publicul i-a răspuns cu aplauze îndelungate. În cadrul întâlnirii maestrul a povestit şi momente din viaţa sa de artist, din copilărie şi din anii de şcoală. La întrebărle adresate din sală, Vasile Iovu a răspuns cu multă plăcere, astfel, întâlnirea transformându-se într-o dezbatere despre viaţă, artă, destin, speranţă, credinţă şi dragoste. Cei prezenţi în sală au aflat ce reprezintă naiul pentru Vasile Iovu, ce calităţi sunt indispensabile pentru un artist în devenire, cum şi ce a simţit Măria Sa, aflându-se în afara ţării.

Muzica s-a dovedit a fi cea mai potrivită temperamentului, caracterului şi talentului său. Pînă la maestrul Vasile Iovu nu a cunoscut muzica interpretată la nai.

- În anul 1967, când Dumitru Blajinu a venit la Radiofuziune, formând ansamblul “Folclor”, în spaţiul basarabean a început să se cânte cu adevărat – spune Vasile Iovu.

Între timp, lui Dumitru Blajinu i-a atras atenţia artistul Vasile Iovu, şi, studiindu-l cum cânta la flaut, i-a pus în mîină naiul şi l-a încurajat să cânte. De atunci Vasile Iovu „s-a înbolnăvit″ de acest instrument muzical, naiul, şi nu l-a mai lăsat din mîină, naiul reprezintând pentru artist un lucru divin. Iar muzica s-a dovedit a fi cea mai potrivită temperamentului, caracterului şi talentului său. A activat alături de marii: Ion Bratu, Dumitru Blajinu, Veronica Mihai, Nina Ermurachi şi alţii.

Vasile Iovu a delectat publicul adunat în sală cu cîntecele sale excepţionale, cu care a cucerit şi inimile întregului continent european Austria, Elveţia, Franţa, Germania.

- Publicul străin apreciază enorm muzica populară românească – ne-a mai mărturisit Vasile Iovu.

În cadrul acestei întâlniri un grup de liceeni de la “Petru Rareş”, acompaniaţi la nai de Vasile Iovu, au interpretat o suită de cântece patriotice. Apoi, surprizele au continuat cu evoluarea liceenilor de la “Liviu Deleanu”, “Onisifor Ghibu” şi “Spiru Haret “, care au reuşit să-l cucerească pe artist, în special cu melodia “Tu Ardeal” din repertoriul lui Ştefan Hruşcă. În replică, Vasile Iovu şi-a continuat recitalul cu melodiile Lacrimile Prutului, Doina, Te plîng şi cu o suită de melodii populare. Tot în cadrul acelei seri a fost lansată revista “Acasă”, Nr. 4, coperta căreia este împodobită cu zâmbetul şi nailui lui Vasile Iovu.

La finalul întâlnirii, artistul Vasile Iovu ne-a amintit cât de important este să ştim de unde venim, cine suntem, care ne este limba şi neamul.

Echipa filialei “Alba Iulia” îl felicită pe maestrul Vasile Iovu cu frumoasă vârstă aniversară, dorindu-i La mulţi Ani şi multă sănătate!

vineri, 14 ianuarie 2011

DONAŢIE DE CARTE POLONĂ

Ecaterina NEDZELSCHI, şef filială,
Filiala «A. Mickiewicz»


 
      La finele anului 2010, biblioteca de literatură şi cultură polonă «A. Mickiewicz» a fost vizitată de Ambasadorul Poloniei în Moldova, Bogumil Luft şi Doamna Ana Maria Luft.

 
Înalţii oaspeţi au făcut o donaţie frumoasă de carte polonă tradusă în limba română (100 titluri şi CD). Din biblioteca personală a familei Ambasadorului, au fost donate 28 exemplare. Printre ele operele scriitorilor polonezi contemporani şi clasici, dramaturgie, istorie, religie, critică literară.

 
Atragem atenţia utilizatorilor la cărţile lui:
  •  Witold Gombrowicz Posedaţii
  •  Jerzy Grotowski Spre un teatru sărac
  •  Ryszard Kapušciński Abanos
  •  Adam Michnic Restauraţia de catifea; Scrisori din închisoare şi alte eseuri
  •  Słowomir Mrozek Dragoste în Crimeea; Opere alese: proză scurtă
  •  Stanislaw Ignacy Witkiewicz Teatru
  •  Andrzej Stasiuk Cum am devenit scriitor: încercare de autobiografie intelectuală
  •  Karol Wojtyla Poeme
  •  Stan Velea Istoria literaturii polone: literatura contemporană, proză, poezie

 Ambasada Republicii Polonia în Moldova, a donat 40 cărţi în limba polonă, română şi engleză. Ne bucură faptul că am primit şi 2 CD — uri cu creaţia lui Adam Mickiewicz Ballady i romanse, 4 exemplare de Zwiezły slownik: polsko — rosyjskii, rosijsko polskii, cărţi consacrate teatrului polonez de azi: K. Bielinski Lupa. Teatr:album foto, Jarzyna: teatr / theatre şi filmului polonez : Molodoe pol'skoe kino, Young polish cinema.
 
Am primit şi o capodoperă, o carte neobişnuită, valoroasă de Wladyslaw Reymont: Chłopi (Ţăranii) (4 volume): Lato, Tesien, Wiosna, Zima. Pentru acest roman (scris în 1909), lui Wladyslaw Reymont (1867 — 1925), i-a fost decernat Premiul Nobel în domeniul literaturii în anul 1924. Autorul ne descrie istoria unei familii poloneze înstărite, tabloul vieţii satului şi ţăranului polonez, tradiţiile şi obiceiurile de la ţară în dependenţă de anotimpul anului, portul polonezilor, viaţa de zi cu zi, sarbatori de familie şi religioase, casa ţăranului, ocupaţiile lui, răscoala ţăranilor şi lupta pentru pămînt.
 
Cartea este ilustrată cu tablouri din diferite muzee ale Poloniei ce reflectă natura, satele Poloniei, case vechi, unelte de gospodărie, oameni în straie naţionale.
 
Această carte a apărut în anul 2000, sub patronatul Fundaţiei de Educaţie şi Cultură SIEJBA ( Varşovia), cu prilejul a 75 ani de la decesul scriitorului W. Reymont.
 
Şi Institutul Polonez din Bucureşti a contribuit la extinderea colecţiei de carte polonă cu literatura polonă tradusă în limba română şi apărută la prestigioasa editură RAO International Publishing Company.
 
Renumitul scriitor polonez Witold Gombrowicz (1904) a creat în Argentina şi Franţa, dar şi ţara sa de baştină, Polonia, şi- a găsit loc în creaţia sa. Piesele de teatru şi romanele Bakalai, Cosmos, Ferdydurke, Pornografie, Posedaţii, Trans — atlantic, acum pot fi găsite la biblioteca «A. Mickiewicz»(Chişinău).
 
Jerzy Grotowski (a.n.1933), regizor şi teoritician de teatru polonez, este autorul cărţii Spre un teatru sărac, Bucureşti, 2009.
 
În ziua de astăzi J. Grotowski în Moldova nu este cunoscut. Evenimentul Jerzy Grotowski la Chişinău a avut loc la 11 februarie 2010 în cadrul Conferinţei ştiinţifice Principii grotowskiene în contextul teatral al Republicii Moldova (Casa actorului UNITEM). În aceiaşi perioadă la teatrul Satiricus «I. L. Caragiale», au fost lansate cărţile Spre un teatru sărac, Jerzy Grotowski şi Împreună cu Jerzy Grotowski,Teatrul e doar o formă de Peter Brook. Iată de ce ne bucurăm că această carte a ajuns în colecţia bibliotecii şi poate fi lecturată de toţi doritorii.
 
Lansarea de carte poloneză în Chişinău a avut loc în octombrie 2010, la librăria Cartier (Centru). Volumele lui Andrzej Stasiuk Nouă şi Fado, traduse în limba română au ajuns şi în colecţia bibliotecii «A. Mickiewicz». Iar Institutul Polonez din Bucureşti a completat colecţia de carte polonă, cu o altă carte a lui A. Stasiuk Călătorie spre Babadag. Se mai pot găsi cărţile autorilor: Ryszard Kapušciński, Leszek Kolakowski, Sławomir Mrożek, Juliusz Słowacki.
 
Anul 2011 este consacrat poetului Czeslaw Milosz, Laurat al Premiului Nobel (1984). Acum opera vestitului scriitor poate fi citită şi în limba română, graţie donaţiei Institutului Polonez din Bucureşti – C. Milosz Privind dinspre Golful San Francisco.
 
Aducem sincere mulţumiri Ambasadei Republicii Polonia în Moldova şi personal Domnului Ambasador, Bogumil Luf.

marți, 11 ianuarie 2011

TINEREŢEA DE SPIRIT A VÂRSTEI A TREIA

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"


Trăim într-un spaţiu în care tradiţiile, în virtutea unor circumstanţe istorice, se diversifică în noi şi vechi, purtând însă de veacuri aceleaşi conotaţii sacre, care ne purifică sufleteşte. Oricum, Crăciunul nu-şi pierde splendoarea creştină în pofida tuturor calendarelor. Acest lucru l-au demonstrat cititorii de vârsta a treia, care au animat sărbătorile de iarnă prin ziua Sf. Andrei. Serata Crăciunul - tradiţii şi simboluri a reînviat datinile ajunse la noi din negura vremurilor: ieslea- locul unde s-a născut Hristos, steaua şi cei trei magi, obiceiul de a merge cu colindul, legenda lui Moş Crăciun, globurile din sticlă pentru ornarea bradului, semnificaţia ornamentelor, obiceiurile culinare, superstiţii legate de sărbătorile de iarnă. Colindele, menite a vesti naşterea Mântuitorului, au constituit axa recitalului Să trăiţi, să-nfloriţi!, susţinut de elevii de la LT O. Ghibu şi T. Bubuiog, ghidaţi de profesorii lor. Tinerii interpreţi au reânviat, bucurând inimile vârstnicilor, spiritul Crăciunului prin colindele: Steaua sus răsare, Bună dimineaţa la Moş Ajun, Astăzi s-a născut Hristos, Florile dalbe. Pentru a nu uita de frumuseţea şi varietatea tradiţiilor, cei prezenţi au actualizat şi alte datini: Cântece de stea, Sorcova, Capra, Semănatul, Pluguşorul, în costume adecvate obiceiului creştin. În contextul atmosferei, părintele Gh.Ioniţă a prezentat cartea Sărbători şi obiceiuri, care cuprinde un corpus de documente etnografice, repartizate în câteva cicluri: familial, calendaristic, viaţă comunitară. Publicul de vârsta a treia a apreciat diversitatea şi originalitatea practicilor rituale din zonele Banat, Crişana, Maramureş, completând informaţia cu propriile tradiţii moştenite de la strămoşii locali. Deşi nu numai cu pâine se hrăneşte omul, agenda manifestării a inclus, pentru divertisment informaţional şi utilitate casnică, şi ora de lectură în baza cărţii lui D. Grotto 101 alimente care vă pot salva viaţa, care promovează un stil de viaţă sănătos.Volumul aduce la cunoştinţă o varietate de plante, fructe, legume, benefice pentru sănătate, propune informaţii despre istoricul şi legenda alimentelor, calităţile terapeutice, modul de depozitare, oferă sfaturi de preparare şi reţete de la maeştri bucătari, pe care bătrânii le-au notat în agenda lor. Aceste clipe de socializare şi comunicare au ridicat dispoziţia oamenilor în etate, contaminându-i de spiritul sărbătorilor creştine, de entuziasmul vieţii şi speranţa în bucuria zilei de mâine.

vineri, 7 ianuarie 2011

BIBLIOTECA PUBLICĂ „TÂRGOVIŞTE”: 15 ANI DE ACTIVITATE

Raia ROGAC


Cu prilejul aniversării a 15-a a Filialei „Târgovişte” din Chişinău, lucrătorii ei, în frunte cu directoarea, dna Ludmila Plopa, în colaborare cu partenerii de la Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmboviţa, au desfăşurat un bogat şi consistent program cu genericul Săptămâna uşilor deschise.

Acesta a debutat cu o înscenare teatralizată a poeziilor lui Vasile Romanciuc: O furnică în bibliotecă, Carte, ai patrie? şi Cartea, având coloană sonoră melodia Cartea-i surioara mea, susţinută de micuţii de la grădiniţa nr. 119. În continuare elevii din clasa a treia de la Liceul „Dante Alighieri”, ghidaţi de profesoarele Maria Găluşcă şi Vera Triboi, au prezentat recitalurile de poezie intitulate Gânduri despre carte..., Altarul cărţii – biblioteca şi sceneta Lădiţa fermecată. A urmat spectacolul În această viaţă de Gheorghe Urschi, regia Victor Ştefaniuc, interpretat de actorii de la Teatrul „Guguţă”. Aceştia au venit în bibliotecă pentru prima oară, astfel copiii având posibilitatea să vadă îndeaproape păpuşile şi să urmărească jocul incitant al celor care le dirijează.

În cadrul unei alte activităţi, Copiii creează, au participat elevi de la Liceul „Columna”, însoţiţi de învăţătoarea Alina Macarie, care au realizat o serie de desene, inspiraţi din povestea lui Ion Creangă Fata babei şi fata moşneagului. Anticipat ei au vizionat spectacolul montat la Teatrul de păpuşi „Licurici”, având şi o întâlnire cu directorul artistic Titus Jucov. Desenele copiilor au fost expuse în sala de lectură a bibliotecii, iar o altă serie – impresii de pe urma vizionării spectacolelor Pomul lui Goriţă şi Vârcolacii au furat luna – în foaierul teatrului.

Pentru a afla De ce plânge lumânarea?... elevii clasei a şasea de la Liceul „Dante Alighieri”, însoţiţi de bibliotecara Valentina Ciobanu, au venit la întâlnire cu autoarea cărţii astfel intitulate, Raisa Plăieşu. În cuvântul inaugural autoarea a adresat cordiale felicitări bibliotecii şi bibliotecarilor, ea însăşi fiind bibliotecară de profesie, remarcând: „Biblioteca este Casa Mare a cărţii. De la această Casă se deschid toate drumurile în viaţă. Sorbim din carte cele mai frumoase gânduri şi poveţe.” Scriitoarea a mai vorbit despre tematica creaţiei sale, una din cele mai îndrăgite fiindu-i tema religioasă, pe care o cultivă cu multă dragoste şi dăruire de mai mulţi ani. În ultimul timp a început să compună şi muzică. Concludentă în acest sens este cartea Poetul cântă, care cuprinde 15 psalmi. Cartea are o Prefaţă semnată de Nicolae Dabija şi o Postfaţă de Andrei Tămăzlâcaru. Raisa Plăieşu a vorbit şi despre alte cărţi, scrise în diferite perioade ale vieţii. La întâlnire au participat şi doi elevi care frecventează Atelierul de poezie condus de scriitoare, Cornel Bufneac şi Olga Bostan, care au recitat din propria creaţie. În încheiere a fost ascultat un cântec de Raisa Plăiesu, Imn lui Grigore Vieru.

În cadrul Clubului Tinerii la bibliotecă elevii de la Şcoala nr. 5 „Al. Donici” au alcătuit portretul celebrei cântăreţe de operă Maria Bieşu, constituit din următoarele capitole: Viaţa şi activitatea, Studiile, Roluri interpretate, Premii şi distincţii, Aprecieri, Filmografie, Bibliografie. Portretul Mariei Bieşu a fost întregit de aria Cio-Cio-San din opera Madama Butterfly în interpretarea neîntrecutei cântăreţe. Elevelor Dorina Digor, Alina Besconecinaia, Doina Rău, Ana Bulat, care s-au manifestat în mod deosebit, biblioteca-gazdă le-a oferit cărţi.

La lansarea cărţii Desene şi poezii despre profesori şi meserii de Ion Diordiev au participat 70 copii din trei grupe de la grădiniţa nr. 119. Copiii au pregătit un recital de poezii din creaţia autorului. Cu această ocazie au fost prezentate şi alte cărţi de Ion Diordiev: Cine sunt? Ghiciţi, vă rog..., Colorăm culorile, Sportul în culori, Floricele pentru nepoţele, Grădina de legume, ghiceşte-le pe nume, Ghicitori în culori, Ghici, cu ce călătorim ş.a.

La ora cu povestea Lădiţa fermecată elevii din clasa a doua de la Liceul „Dante Alighieri”, împreună cu învăţătoarea Lilia Romanciuc, au învăţat multe proverbe noi despre carte, bibliotecă şi înţelepciune. La o Zi de informare Biblioteca „Târgovişte” – spaţiu de lectură şi informare vizitatorilor le-a fost prezentat flashmobul Biblioteca contează în viaţa ta. În cadrul Zilelor bibliotecii a mai fost organizată expoziţia tematică Târgovişte – cetate a spiritualităţii româneşti, însoţită de o revistă bibliografică, de data aceasta participanţi au fost elevi de la Liceul profesional nr. 1 din capitală. Ei au fost familiarizaţi cu istoria seculară a oraşului Târgovişte, cu personalităţile de vază care au marcat cetatea de scaun a Ţării Româneşti – domnitorii Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, mulţi alţi conducători de seamă. Tot de pe aceste meleaguri a activat o pleiadă de scriitori care au aşezat temelia modernă a limbii române: Ienăchiţă, Nicolae şi Iancu Văcărescu, Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Alexandru Vlahuţă. Elevilor li s-a povestit şi despre municipiul Târgovişte de astăzi.

Deosebit de interesantă a fost lansarea cărţii „Târgovişte” sub semnul aniversării – o culegere de articole şi iconografie ce alcătuiesc letopiseţul de 15 ani al acestei filiale a BM „B.P. Hasdeu”. Cadrul festiv a întrunit o delegaţie din Târgovişte, condusă de consilierul municipal Mircea Niţă. Din delegaţie au mai făcut parte: Carmen Vădan, directoarea Bibliotecii Judeţene „Ion Heliade Rădulescu”, Victor Petrescu, ex-directorul Bibliotecii Judeţene, care a pus piatra de temelie la fondare a Bibliotecii „Târgovişte” din Chişinău, scriitorii George Coandă, Mihai Stan, directorul Editurii „Bibliotheca”, Tudor Cristea, scriitor, redactorul revistei Litere, publicaţie lunară de cultură a Societăţii Scriitorilor târgovişteni.

Manifestarea s-a bucur şi de prezenţa unor personalităţi precum Mihai Cimpoi, academician, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Ianoş Ţurcanu, poet, şef-adjunct al Direcţiei Cultură a Primăriei Municipiului Chişinău, Iulian Filip, poet, Vasile Romanciuc, poet, Larisa Câşlaru, prim-director adjunct al BM „B.P. Hasdeu”, Tatiana Fiodoruc, şef de departament al aceleiaşi biblioteci ş.a.

Cu ocazia celor 15 ani de la fondarea Bibliotecii „Târgovişte”, oaspeţii au adresat felicitări gazdelor, prin filiera amintirilor au făcut o trecere în revistă a activităţilor din cadrul colaborării stabilite pe parcursul acestor ani. În mod tradiţional, tutelarii de la Târgovişte au venit cu o donaţie de carte, constând din ultimele apariţii editoriale din acest judeţ.

După partea festivă a urmat simpozionul intitulat Târgovişte în spiritualitatea românească, moderat de Ianoş Ţurcanu şi la care au participat scriitorii de pe ambele maluri ale Prutului. Au susţinut comunicări: Mihai Cimpoi, Iulian Filip, Vasile Romanciuc, Mihai Stan, Tudor Cristea, Aurelian Silvestru, toţi referindu-se şi la colaborările fructuoase dintre scriitorii de la Chişinău şi cei din Târgovişte, despre importanţa revistei Litere, care contribuie fructuos la întregirea spiritualităţii româneşti.

În continuare au fost lansate şi prezentate cărţile: Confreria. Convorbiri şi confesiuni de Mihai Stan, Târgovişte. Călători străini. Cronicari. Sec. XV-XIX de Victor Petrescu şi Mihai Stan, Vasile Cârlova şi Ion Heliade Rădulescu: Panhymniul fiinţei de Mihai Cimpoi, Dacoursitele. Etropiile de George Coandă, De la clasici la contemporani de Tudor Cristea, Târgovişte, vechi centru tipografic românesc de Dan Simionescu, Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu, Bucurii pentru copii, poeţi contemporani din Basarabia, selecţie de Vasile Romanciuc, Cea mai luminoasă vară a iubirii de Ianoş Ţurcanu, Puţinul (m)eu, antologie poetică de Iulian Filip.

Prezentările au fost completate de un recital de poezie susţinut de Ianoş Ţurcanu, Iulian Filip şi Vasile Romanciuc.

Echipelor de scriitori şi bibliotecari li s-a alăturat un public numeros, reprezentat de profesori şi elevi de la Şcoala nr. 59 „George Coşbuc”, Liceul profesional nr. 1, Şcoala nr. 5 „Al. Donici”, Liceul „Dante Alighieri”, elevi de la Centrul comunitar pentru copii „Vatra”, Liceul „Columna”, copii de la grădiniţa nr. 119 ş.a. Fiecare instituţie şcolară a prezentat un program artistic, compus din cântece, poezii, scenete.

Astfel, pe parcursul Săptămânii uşilor deschise au fost desfăşurate 30 de activităţi pentru toate categoriile de utilizatori cu un număr de aproape 600 de participanţi.

joi, 6 ianuarie 2011

ISTORIA LA PREZENT

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"


În toiul Sărbătorilor de iarnă, pe data de 5 ianuarie curent, în cadrul Programului Dosarele istoriei, la Filiala O. Ghibu, a avut loc o manifestare de anvergură, care a inclus mai multe forme de activităţi: masa rotundă cu genericul Istoria la prezent, lansarea de carte Hâjdienii din stepa Bălţilor: file de istorie, semnată de Orest Melnic şi spectacolul Melodia sferelor divine, care a imprimat acţiunii un cadru festiv, inerent atmosferei de reverie a unui început de An Nou. În cadrul mese rotunde, prin prestaţia unor comunicări ştiinţifice s-a accentuat rolul decisiv al studierii, cunoaşterii istoriei, actualizării ei. Participanţii au subliniat importanţa alinierii la procesul de cercetare şi evoluţie a istoriei cu scopul întregirii imaginii seculare, impunându-se în acest aspect şi interesul asupra scrierii istoriei satelor. Vorbitorii(acad. al AŞM, dr. hab. în politologie A. Roşca; dr. hab. USM I. Dumbrăveanu; dr. conf. la US din Bălţi T. Potîng; cercet. şt. al AŞM P. Balmuş) au opinat asupra interesului vădit al contemporaneităţii faţă de elucidarea veridică a istoriei, schimonosită de istoriografia comunistă. Aserţiunile au exprimat în unison crezul înaintaşilor noştri, în special mesajul lansat de B.P. Hasdeu, care diagnostica: Trecutul este uşa viitorului. Acest îndemn al prolificului cărturar al Dinastiei Hâjdienilor a fost interpretat de savanţi şi cercetători nu doar prin prisma unui avertisment, ci şi a unei conştiinţe civice faţă de trecutul nostru, care se vrea sincer elucidat şi interpretat curajos prin prisma prezentului. Trecutul nu poate fi condamnat, nici elogiat excesiv, el trebuie asumat ca o experienţă pentru viitor. Acest laitmotiv a fost preluat de dr. în istorie O. Tărâţă, şeful Catedrei Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale a Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele R.M, la lansarea cărţii propuse publicului - un amplu studiu asupra istoriei satului natal, al evoluţiei de la constituire până la etapa actuală. Pe marginea cărţii s-au pronunţat: istoricul B. Movilă; V. Stângaciu, moderator programe PublikaTV; L. Pogor, actriţa teatrului E. Ionescu; I. Patraşcu, Primarul s. Hâjdieni; redactorul L.Bucătaru, ziaristul G.Ciobanu, medicul T.Curaru, prof. V.Cojocaru, director de Liceu, prof. V. Buduluţă şi alte persoane, toţi nativi ai s. Hâjdieni, veniţi din toate colţurile ţării, pentru a se bucura împreună de apariţia acestei cărţi - o mărturie vie a descălecării înaintaşilor noştri pe frumosul meleag al Dubovăţului. Vorbitorii au menţionat valoarea incontestabilă, nivelul teoretic şi ştiinţific al investigaţiei, numărul imens de izvoare şi materiale din presa timpului, publicaţiile ştiinţifice, alte documente de arhivă din ţară şi străinătate, supuse analizei şi cercetării de către autor. Publicul numeros, printre care mulţi consăteni, a parcurs cu admiraţie istoria localităţii, reconstituită cu dragoste şi iubire de neam de O. Tărâţă pe paginile cărţii, urmărind traiectoria în timp a satului, cu inserţie în contextul social-politic, cultural, a situaţiei economice şi demografice. Sărbătoarea de spirit a fost întregită de un spectacol, în care cei prezenţi au receptat splendoarea muzicii divine - colinde, cântece de stea, pluguşorul. Prin melodiile interpretate de cele trei ansambluri (Armonie, Crizantema, Cimbrişor) din s. Hâjdieni, publicul a coborât imaginar pe trepte de istorie, descoperind rădăcinile neamului în adâncimi de veac. Un neam fortificat prin istorie, credinţă, datini şi obiceiuri.

miercuri, 5 ianuarie 2011

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN 2010: REALIZĂRI, SUCCESE ŞI PROPUNERI

Imaginea corporatistă se construieşte la intersecţia dintre cunoştinţele publicului despre Biblioteca Municipală, reputaţie (recunoaşterea de către public a performanţelor trecute şi prezente ale instituţiei) şi profilul specific prin care se distinge instituţia.

Biblioteca Municipală şi-a organizat activitatea pe următoarele direcţii, trasate de Strategia Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” 2008 – 2017:

1. Carte, lectură, studiu şi cultură.

2. Biblioteca – serviciu public comunitar.

3. Tinerii – prioritatea Chişinăului.

4. Biblioteca digitală.


Efortul managementului în anul 2010 a fost orientat spre calibrarea spiritului de echipă pentru a rămâne pe linia de plutire. BM şi-a propus să realizeze:

• Promovarea identităţii Bibliotecii Municipale.

• Antrenarea bibliotecii şi bibliotecarilor în priorităţile naţionale – Cultura informaţională şi Biblioteca 2.0.

• Implementarea facilităţilor oferite de Biblioteca 2.0.

• Continuarea digitizării colecţiilor.

• Sporirea şi diversificarea repertoriului de resurse electronice.

• Extinderea programelor de lectură pentru toate grupurile sociale de chişinăuieni.

• Îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a bibliotecilor-filiale.

Realizări care au adus BM garanţii ale succesului:

1. MANAGEMENT

• Susţinerea unui management participativ, constructiv;

• Antrenarea unui personal calificat, competent;

• Înregistrarea la Ministerul Justiţiei a Publicaţiei periodice BiblioPolis: revistă de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării cu numărul de identificare de stat – codul fiscal 1010620008842;

• Îmbunătăţirea considerabilă a colecţiei, diversificarea suporturilor;

• Conferirea Filialei de Arte numele lui Tudor Arghezi;

• Implementarea serviciilor noi axate pe Biblioteca 2.0;

• Elaborarea şi implementarea proiectului Chişinăul juridic on-line: acces deschis la documente publice;

• Extinderea parteneriatului în reglementarea relaţiior cu utilizatorii - firma Incasso;

• Diversificarea formelor şi tipurilor de activităţi culturale [Filiala de Arte „Tudor Arghezi” a iniţiat o nouă formă de promovare a cărţii şi a bibliotecii intitulată ZONĂ DE LECTURĂ (Liberă!)];

• Sistemul Conferinţa online, disponibil pe site-ul BM;

• Obţinerea Certificatului de acreditare a Centrului de Informare şi Documentare German;

• Organizarea acţiunilor complexe dedicate aniversărilor: Centrul Academic Eminescu – 10 ani, Filiala „Târgovişte” – 15 ani, Filiala de Arte „Tudor Arghezi” – 25 ani.


2. PROMOVARE

• Implementarea cu succes a proiectului Biblioteca contează în viaţa ta!;

• Editarea Manualului de identitate;

• Organizarea concursului Cel mai fidel cititor;

• Promovarea identităţii (foi cu antet, plasarea logoul pe contractele de colaborare cu diverse organizaţii, pe toate materialele elaborate şi pe semnătura de e-mail; personalizarea maşinii bibliotecii; expoziţia de fotografii de la Sediul Central Biblioteca Municipală în timp, bannerul de pe faţada BM şi bannerul flash, calendarul de perete pe 2011, wobblere, mouse pad-calendarul, lanyard-uri, şepci personalizate);

• Promovarea în reţele sociale;

• Prezenţa în mass-media;

• Editarea revistei BiblioPolis, un număr special consacrat Culturii informaţionale;

• Stabilirea de noi parteneriate benefice şi durabile;

• Participarea la campania Dăruieşte o poveste (PublikaTV);

• Participarea filialelor pentru minorităţi naţionale la priorităţi comunitare: Festivalul etniilor, Zilele literaturii şi culturii ruse în Republica Moldova şi alte foruri.


3. CERCETARE

• Cercetarea: biblioteconomică, bibliografică şi de marketing (opt lucrări de biblioteconomie, două bibliografii).

Reţeaua participativă, de 30 filiale cu diverse specializări, permite o abordare mai largă a conceptului Biblioteca - centru comunitar, cuprinzând întreaga hartă a Chişinăului. Centrată pe utilizator, comunitar inovativă, BM este concentrată pe dezvoltarea lecturii şi studiului, a abilităţilor, aptitudinilor şi serviciilor digitale, pe contribuirea la coeziunea comunitară şi la promovarea valorilor  civice.

Reţeaua Bibliotecii Municipale conţine unităţi de structură cu diverse specializări. Aceasta permite o mai bună valorificare a informaţiei specializate şi conferă atractivitate şi calitate structurii organizaţionale.

2010 a fost anul în care s-a depus un efort enorm în promovarea identităţii Bibliotecii Municipale. Prin activităţile şi acţiunile întreprinse, BM a insistat asupra consolidării imaginii distincte, a personalităţii şi a unicităţii tuturor filialelor sub acelaşi brand, care, sedimentându-se în memoria comunităţii, va deveni de acum încolo un instrument eficace de adaptare a utilizatorului, de formare a fidelităţii lui şi de recunoaştere.


BM s-a angajat să urmeze recomandările Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova şi a activat în anul 2010 sub brandul „Cultura informaţională”, acest domeniu de activitate fiind o orientare profesională strategică a anului trecut.

Acţiunile preconizate acestui eveniment au fost axate pe: activităţi metodice – ateliere profesionale, master-class, concursuri profesionale; lecţii/ore informaţionale, consultaţii, reviste bibliografice, sondaje pentru bibliotecari şi utilizatori, materiale promoţionale, elaborarea ediţiei speciale a revistei BiblioPolis Cultura Informaţională.

Evoluţia tehnologiilor şi reţelelor sociale a schimbat procesul de oferire a serviciilor informaţionale şi de partajare a resurselor. Conceptul Web 2.0 a atras atenţia bibliotecarilor care au pus accent pe serviciile de instruire pentru utilizator. Numeroasele discuţii despre utilizarea aplicaţiilor Web 2.0 necesare pentru îmbunătăţirea serviciilor bibliotecii publice au fost publicate cu exemple reprezentative. Biblioteca 2.0, parte a Mişcării 2.0, focusată pe parteneriatul cu utilizatorul şi pe eficienţa furnizării serviciilor de bibliotecă, a fost declarată ca prioritate naţională în anul 2010 în Republica Moldova.

Biblioteca Municipală, propunându-şi realizarea unui plan de implementare a serviciilor bazate pe Web 2.0, a demonstrat că tinde să devină şi poate fi numită Bibliotecă 2.0. Implementarea serviciilor bazate pe Web 2.0 la BM a inclus acţiuni ca: elaborarea unui program de instruire a bibliotecarilor şi efectuarea lui, însoţind procesul cu postări pe blogul Echipa Hasdeu, cu publicarea articolelor cu tematica respectivă în revistele BiblioPolis, Magazin bibliologic ş.a.; cu acordarea consultaţiilor bibliotecarilor.

Pe parcursul anului 2010, Biblioteca Municipală a achiziţionat şi prelucrat 75 973 documente, din care 63 229 exemplare sunt cărţi, 11 513 exemplare - publicaţii seriale. Efortul de diversificare a suporturilor s-a soldat cu achiziţia unui număr semnificativ de 871 exemplare de documente electronice, 224 exemplare documente de muzică tipărită, 16 de documente audiovizuale, 120 exemplare alte documente (hărţi, atlase).

Colecţia bibliotecii s-a extins şi s-a diversificat cu 8 970 titluri, dintre care 578 titluri de ediţii periodice.

Colecţiile şi serviciile bibliotecii au fost utilizate de 128 819 beneficiari activi, ceea ce constituie 21% din populaţia municipiului Chişinău. Utilizatori noi ai Bibliotecii Municipale au devenit 30 034 persoane.

Pe parcursul anului de referinţă au fost înregistrate 1 799 181 vizite directe, din care 1 536 869 pentru împrumutul documentelor, la vizite colective 45 740, iar la activităţi culturale - 218 343.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” rămâne a fi o instituţie care oferă acces liber la informaţii fără restricţii, punând la dispoziţia comunităţii chişinăuiene diverse tipuri de colecţii, în cea mai mare parte în limbile română şi rusă, urmate, într-un număr mai mic, de documente în limbile de circulaţie internaţională: engleză, franceză, germană şi alte limbi, dar şi în limbile minorităţilor naţionale din republică.

În anul 2010 BM „B.P. Hasdeu” a înregistrat un împrumut de 7 120 455, mai mult cu 215 015 documente.

BM „B.P. Hasdeu”  a continuat procesul de informare a utilizatorului prin elaborarea buletinelor informative, listelor bibliografice, fişierelor, mapelor tematice atât în format tradiţional, cât şi electronic.

Multiple şi variate au fost tipurile şi formele activităţilor culturale organizate pentru beneficiarii BM: conferinţe, simpozioane, mese rotunde, serate, concursuri, ore de lectură.

Astfel, în 2010 au fost desfăşurate 5 983 activităţi culturale, la care au fost implicaţi 195 102 participanţi.

La 1 ianuarie 2011 catalogul electronic al BM înglobează 340 954 de exemplare, respectiv, 189 127 de titluri, ceea ce constituie 31,88% din fondul total (pentru comparaţie în 2009 – 30,5%).

Pa parcursul anului 2010 Catalogul Partajat al BM a fost completat cu 13 222 titluri: achiziţii noi de documente şi descrieri în baza de date Analitica; au fost redactate retrospectiv înregistrările create în anii precedenţi. Redactorul Catalogului Electronic Partajat BM a redactat în anul de referinţă 17 327 de înregistrări.

Site-ul Bibliotecii Municipale (www.hasdeu.md), fiind un instrument de informare, promovare şi comunicare profesională, a înregistrat 137 887 de vizite, iar împreună cu site-ul BPD (www. pll.md) - 163 864.

Colecţia digitală a BM, fiind o componentă esenţială în furnizarea serviciilor electronice, s-a extins prin documente digitizate, în majoritate din Colecţia Chişinău (23) şi titluri existente în bibliotecă într-un singur exemplar (1), dar solicitate de utilizatori, documente de specialitate (3 ex.). Documentele digitizate cu subiectul Chişinău au fost plasate pe blogul Chişinău, oraşul meu.

Infrastructura tehnologică a BM pe parcursul anului 2010 s-a schimbat calitativ. La 1 ianuarie 2011 parcul de maşini al BM include 214 de calculatoare, 46 de imprimante, 11 scanere şi 11 copiatoare. În anul de referinţă au fost achiziţionate în total 47 de calculatoare: 43 de la buget şi 4 din alte surse. Calculatoarele noi şi piesele de rezervă achiziţionate, într-o măsură oarecare, vor rezolva problemele tehnice ale bibliotecilor. 

Anul 2010 s-a soldat în total cu 8 lucrări tipărite, dintre care - 6 lucrări abordează subiecte biblioteconomice, 2 – subiecte legate de domeniul de activitate al filialei (în cazul nostru dreptul) şi 4 lucrări în proces de elaborare.
 
Serviciile şi ofertele infodocumentare ale Bibliotecii Municipale au fost realizate, evaluate, promovate, diversificate de către cei 436 de angajaţi, din care 344 de bibliotecari.
 
Bibliotecarii Bibliotecii Municipale au obţinut următoarele grade de calificare:
  • superior: confirmare - 14; conferire - 11
  • gradul întâi (I): confirmare - 26; conferire - 37
  • gradul doi (II): confirmare - 22; conferire – 11
În comparaţie cu anul 2006 (primul an de atestare) indicatorii au crescut din punctul de vedere al conferirii gradelor. Se observă o migraţie de la gradul întâi la gradul superior, de la gradul doi la gradul întâi:

Pe parcursul anului 2010 BM a fost apreciată de fondatori, parteneri şi prieteni. În total au fost acordate 210 de diplome, distincţii. Cele mai reprezentative au fost:

• Ordinul Gloria muncii Dnei Lidia Kulikovski pentru merite în dezvoltarea biblioteconomiei, contribuţie la diversificarea serviciilor informaţionale şi colaborare interbibliotecară prodigioasă;

Ordinul Republicii Dlui Vlad Pohilă pentru merite în dezvoltarea literaturii, activitate publicistică prodigioasă şi contribuţie la promovarea valorilor naţionale;

• Concursul republican “Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate” - Premiul I (Ministerul Culturii);

PROPUNERI:


1. asigurarea cotei stabilite de Guvern la achiziţia de carte;

2. asigurarea (elaborarea de către instituţiile responsabile) a publicaţiilor metodologice necesare dezvoltării bibliotecilor publice;

3. stimularea creativităţii şi inovativităţii prin certificare şi sporuri la salarii;

4. revizuirea standardelor de asigurare cu personal a bibliotecilor publice;

5. revizuirea ori elaborarea noilor normative de încărcătură (împrumut per bibliotecar; număr ore de relaţii cu publicul ş.a.);

6. elaborarea unor normative de dotare tehnologică a bibliotecilor publice (un minimum indispensabil activităţii în contextul tehnologizat actual);

7. elaborarea unor normative de dotare cu echipament de instruire (a bibliotecarilor, a utilizatorilor şi pentru manifestările culturale; un minimum obligatoriu de dotare);

8. standardizarea (metodologii) activităţii de cercetare bibliografică;

9. elaborarea unei strategii/viziune de dezvoltare a bibliotecilor publice pe termen lung;

10. rezolvarea problemei cronice de instruire a bibliotecarilor;

11. stimulare materială sau extrapecuniară pentru bibliotecarii care elaborează şi publică volume în sprijinul instruirii bibliotecarilor (manuale, lucrări metodice, ghiduri, practici de calitate, traducerea unor lucrări de referinţă pentru domeniul bibliotecar) în scopul stimulării producerii literaturii de specialitate;

12. instituirea unui fond, la Ministerul Culturii, în scopul motivării muncii pentru vizite de documentare şi stagieri la biblioteci moderne din străinătate, măcar din ţările vecine, în scopul motivării celor mai buni bibliotecari din bibliotecile publice.

Efortul managementului va fi în continuare orientat să calibreze spiritul echipei pentru a rămâne pe linia de plutire, pentru a îngrădi echipa de sincopele crizei.

Pentru anul 2011, BM îşi propune să realizeze:

• Finisarea Sistemului de Gestiune a Activităţii BM;

• Dezvoltarea Catalogului Electronic Partajat al BM;

• Continuarea dezvoltării colecţiei electronice a BM;

• Extinderea programelor de lectură pentru toate grupurile sociale de chişinăuieni;

• Îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a bibliotecilor-filiale.

Bazându-ne pe rezultatele obţinute în 2010, pe capacitatea instituţională şi capabilitatea personalului, pe susţinerea Administraţiei Publice Locale sperăm să rămânem în continuare instituţia comunitară, culturală necesară chişinăuianului.

marți, 4 ianuarie 2011

LIVIU REBREANU SĂRBĂTORIT LA CHIŞINĂU

R. ANDREI


Odată cu deschiderea Bibliotecii Publice „Liviu Rebreanu”, la Chişinău, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud (trei ani în urmă), suita de manifestări omagiale dedicate celui mai mare romancier român din toate timpurile a sporit simţitor.

În mod tradiţional, instituţia care-i poartă numele, în cadrul programului cu genericul Săptămâna uşilor deschise, aliniat zilei de naştere a marelui scriitor, organizează o serie de activităţi menite să familiarizeze publicul larg cu cele mai noi şi mai interesante amănunte din viaţa şi activitatea literară a patronului spiritual.

Ediţia curentă n-a fost o excepţie, chiar dacă, din motive obiective, pentru prima oară, n-au putut fi prezenţi tutelarii de la Bistriţa-Năsăud, având însă şi anul acesta mare grijă să completeze fondul de carte încă din vară cu o considerabilă donaţie de volume valoroase în număr de câteva mii.

Astfel pe parcursul a şapte zile au fost desfăşurate mai multe expoziţii şi prezentări de colecţii, excursii ghidate, de exemplu Liviu Rebreanu – prezenţe în Biblioteca „Liviu Rebreanu”, Călătorii minunate prin pagini de carte; mesele rotunde Biblioteca suport informaţional pentru dezvoltare continuă şi Promovarea valorilor francofone (de reţinut că biblioteca dispune de o colecţie consistentă de carte în limba franceză, inclusiv enciclopedii şi dicţionare), serata literară Titus Ştirbu – poetul cu suflet de copil; jocul literar Călătorie în orăşelul Bucuriei; a fost prezentat în premieră flashmobul Biblioteca te aşteaptă, lecţia bibliografică Ce ne spun cărţile, de asemenea au mai fost zile consacrate informării, ateliere de creaţie, matinee. De un interes deosebit s-a bucurat lansarea volumului de versuri, în prezenţa autorului Dumitru Păsat, Clipa, doar ea.

Un cuvânt aparte se cere a fi spus despre publicul numeros, bine organizat, începând cu alaiuri de copii de la grădiniţa 159, continuând cu elevi de la liceele „Gh. Asachi”, „G. Călinescu”, „Al. I. Cuza”, Colegiul de Poliţie „Dimitrie Cantemir”, Liceul de Cadeţi „Sf. Gheorghe” şi pedagogi din întreaga republică aflaţi la stagiere la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, care au manifestat nu numai o prezenţă impunătoare, dar şi o antrenare activă în toate activităţile.

Săptămâna uşilor deschise s-a încununat cu o conferinţă jubiliară Liviu Rebreanu – 125 de ani de la naştere. Amintim aici că Domnul i-a hărăzit marelui scriitor doar 59 de ani neîmpliniţi de viaţă.

Mai întâi un grup de cadeţi de la Liceul „Sfântul Gheorghe” – Mihai Scutaru, Gheorghe Creţu, Iurie Trifan, Mihai Munteanu ş.a. au prezentat un scurt spectacol literar cu fragmente din creaţia lui L. Rebreanu şi eseuri proprii.

Scriitorul Vladimir Beşleagă s-a referit în continuare la Modelul ideal Liviu Rebreanu în propria creaţie, iar cercetătorul Pavel Balmuş la Popasuri rebreniene (imaginare şi... reale) în Basarabia. Scriitorul Vladimir Beşleagă este unicul scriitor care a scris în perioada comunistă o teză de doctorat consacrată lui Liviu Rebreanu. Pavel Balmuş, în calitate de preşedinte al Societăţii Bibliophililor „Paul Mihail” din Moldova, a făcut o prezentare a ediţiilor chişinăuiene ale operelor lui Liviu Rebreanu. Din colecţia personală Clara şi Pavel Balmuş a dăruit gazdelor un set de cărţi de şi despre L. Rebreanu, de exemplu, Amintiri despre Liviu Rebreanu, Liviu Rebreanu. Caiete (prezentate de Niculae Gheran), Liviu Rebreanu după un veac – evocări, comentarii critice, perspective străine, mărturii ale prozatorilor de azi ş.a.

Cu prilejul sărbătoririi lui L. Rebreanu la Chişinău biblioteca a primit colecţii de ilustraţii de la casele memoriale Liviu şi Fanny Rebreanu, Ion Minulescu, Claudia Millian şi Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, care au fost expuse pentru toţi participanţii.

În cadrul conferinţei a mai fost citit şi comentat un amplu material Unde, când şi cum ai murit, Domnule Rebreanu?!, cuprins în revista Sud din judeţul Giurgiu.

Graţie acestor manifestări Biblioteca „Liviu Rebreanu” din cartierul Poşta Veche al capitalei RM, prin donaţiile oferite, îşi completează mereu colecţia de cărţi Liviu Rebreanu.