sâmbătă, 31 mai 2014

Și pirații sunt cititori ai bibliotecii

Valeria Bețivu, șef-oficiu; Aliona Mihailov, bibliotecar
Filiala ,,Ștefan cel Mare”
            
       
Pe bolta cerească se zăreşte cu uşurinţă mingea de aur ce se joacă cu rândunelele.  Ciripitul păsărelelor răsună prin împrejurimi. Anul şcolar e pe sfârşite, iar copii aşteaptă să plece la ţară la bunici, la munte sau la mare… şi de ce nu la bibliotecă. Astfel, pentru a atrage cât mai mulţii copii la bibliotecă în perioada estivală, am inaugurat deschiderea Programului ,,Lecturile Verii'' la Biblioteca ,,Ştefan cel Mare''
            Ca să provocăm copii la lectură am ales cele mai interesante şi mai solicitate cărţi de aventuri despre piraţi: Comoara din insulă;  Aventurile lui Arthur Gordon Pym; Doi ani de vacanţă; Comoara din lacul de Argint; Şarpele de mare; Ocolul pământului în 80 de zile ş.a.  Am organizat un spectacol în care elevii din clasa a III-a Şcoala Grădiniţă ,,Pas cu Pas'' s-au transformat pe o oră şi jumate în piraţi.
           Sarcina lor era să găseacă Insula Speranţei în care se afla  comoara piraţiilor, dar până a găsi comoara era necesar să parcurgă câteva încercări: să găsească o fregată, un butoiaş cu rom, o caracatiţă, săbiile piraţiilor, perle negre, scoici producătoare de perle ş.a., care toate erau ascunse în interiorul bibliotecii printre rafturile cu cărţi. La dispoziţia copiilor era pusă o hartă care le indica paşi următori.
            O altă sarcină în găsirea comorii era să treacă peste un pod suspendat format din funii din fața bibliotecii, pe care trebuiau să-l traverseze, se ridicau în munţii - munţii reprezentau scările bibliotecii, ajunşi în vârful munţilor aveau sarcina să coboare drapelul piraţilor. Dar nici după toate aceste încercări nu au găsit Insula Speranţei şi nici comoara. Dar au găsit un bileţel pe care era indicat căuta-ţi comoară în bibliotecă. Copii toţii entuziasmaţi de acest spectacol şi obosiţi de atâtea căutări au mers în bibliotecă să-şi îndepliniească misiunea până la capăt.
            În sfârşit după atâta efort depus au găsit comoara fiind într-o lădiţă plină de cărţi şi dulciuri. Cărţile pe care le propunem spre lecturare în cadrul Programului ,,Lecturile verii”. După masa dulce, copii împreună cu profesoara Dna Maria Cerneleanu i-au mulţumit Dnei Aliona Mihailov pentru buna organizarea a acestei activităţi, în care au intrat în rolul piraţilor, şi au promis că vor reveni la bibliotecă pe parcursul verii să citească şi să mai participe la astfel de activităţi minunate.


vineri, 30 mai 2014

Conferința națională biblioteconomică la Filiala „Ovidius”

Natalia GHIMPU,
Biblioteca Municipală  B.P.Hasdeu”

           
În contextul secolului XXI, a societăţii cunoaşterii și democrației, bibliotecile sunt cele mai mari centre de informare, la  serviciile carora apelează  foarte multă lume pentru a depista informația necesară. Trăim într-o lume multiculturală cu o mare diversitate etnică unde bibliotecile au  o responsabilitate indispensabilă faţă de diversitatea straturilor sociale. Ele se străduie să facă față cerințelor multiculturale prin diverse activități și  multitudine de achiziții de documente în mai multe limbi și din diverse domenii. Bibliotecile sunt instituţiile infodocumentare care apără dreptul la cunoaştere, propagă valorile şi necesităţile culturale naţionale, regionale şi cele universale.
            În Statele Unite ale Americii (SUA), cu diverse programe de schimb, au fost 17 bibliotecari din Rebublica Moldova.
            Filiala „Ovidius” și-a propus ca Săptămâna Ușilor Deschise, prilejuită de împlinirea a 20 de ani de activitate, să fie deschisă cu  Conferința Națională Bibliotecile între două continente: practici info-documentare (Republica Moldova VS Statele Unite ale Americii). Scopul acestei conferințe a fost de a ne împărtăşi experienţele acumulate în cadrul programului de schimb, precum și realizările (implimentările ideilor) experiențelor preluate din SUA.
            Moderată de Mariana Harjevschi, Directorul General al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, conferința a început cu un cuvânt de salut al gazdei Liuba Ciobanu, directorul Filialei „Ovidius”, în fața participanților, bibliotecari veniți din diferite raioane ale republicii.
            În continuare, Mariana Harjevschi  a prezentat  comunicarea sa - Experiențe și viziuni. Practica în cadrul Bibliotecii Congresului din SUA,  făcând o trecere în revistă despre Biblioteca Congresului, a vorbit despre studiile de un an  la Universitatea din Washington și despre practica academică la Biblioteca de Drept a Bibliotecii Congresului din SUA. În comunicare dna Harjevschi a relatat despre metodele de deservire, despre colecțiile, diversitatea formelor și metodelor  activităților culturale și, în mod special, despre cărți și reviste publicate în Republica Moldova,  care sunt prezente în colecțiile Bibliotecii Congresului.  A relatat, de asemenea, că în Biblioteca Congresului a avut onoarea să-și desfăşoare practica de bibliotecă, studiind experienţele şi viziunile novatoare, adaptate și implementate ulterior la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, din Chișinău.
            A urmat discursul Doamnei Rodica Avasiloae, directorul Bibliotecii AMTAP, președintele secțiunii Biblioteci Univesitare ABRM, a prezentat comunicarea  Bibliotecile din SUA - standarde de modernitate. Dna  Avasiloaiei  a prezentat un discurs deosebit despre activitățile bibliotecilor de astăzi, cei care reflectă nevoile de informare și sociale ale comunităților pe care le deservesc. Ea a accentuat că bibliotecile americane crează o imagine de modernizare a organizării colecţiilor şi a diversităţii serviciilor lor. Multe din inițiativele globale și naționale s-au produs în bibliotecile din SUA, biblioteci moderne,  gestionate în  spaţii uriaşe, cu  construcţii gigantice, grațioase şi  elegante.  În discursul său dumneaei a vorbit despre ALA care ghidează bibliotecile în procesul de transformare a societății și că bibliotecile participă la schimbare, ele corespund cerințelor inovatoare,  proactive și ajută la articularea aspirațiilor comunității. Potrivit Library Journal, bibliotecile publice şi-au majorat oferta pentru e-bookuri cu 185 la sută, iar cărţile electronice vor ajunge să reprezinte 9o la sută din bugetele lor pentru materiale în cinci ani. Conform sondajelor, susține dna Rodica Avasiloae, cărțile tipărite rămân fundamentul lecturii pentru americani. Dumneaei a vorbit despre standardele de modernitate în bibliotecile SUA, despre abordarea optimistă șdeschisă care o găsim în soluționarea problemelor de copyright, de web tehnologii, securitatea informației etc.
            Colega noastră Tatiana Ischimji, bibliotecar principal la Biblioteca Municipală  „B.P. Hasdeu”, Filiala „Ițic Mangher” din Chișinău, a participat cu comunicarea Zece ani de inovații în bibliotecă. Ea a ținut să relateze despre inovațiile implementate în cadrul activităților și serviciile postate pentru beneficiari în dezvoltarea  societății democratice prin oferirea fiecărui cetățean acces la cunoaștere, informație etc. Scopul prioritar al bibliotecilor publice este de a propune beneficiarului sau a unui grup de beneficiari accesul la diversitatea serviciilor pentru dezvoltarea personală, inclusiv, de folosire plăcută a timpului liber, individual.
           
Vizita de stagiere profesională a Tatianei Ischimji în SUA, în anul 2003, a contribuit la implementarea în biblioteca sa a noilor programe și servicii. „Ițic Mangher” este o filială care conlucrează cu minoritățile naționale și în premieră a întrodus servicii noi pentru persoanele cu dizabilități, serviciul Bibliodădaca, activătăți pentru copii și adolescenți din familii vulnerabile, de copii orfani, copii ai străzii, servicii tematice, pe interese etc.
Următorul vorbitor, Dna Maria Furdui,  Directorul Bibliotecii Publice Raionale „Vasile Alecsandri” din Teleneşti, a perezentat comunicarea Paralele bibliotecare: Minnesota - Moldova - Telenești.  Efervescenta decenală a unei vizite de studiu. Dumneaei a vorbit că acum zece ani un grup de bibliotecari din Moldova, printre care și ea, au beneficiat de o vizită  de studiu în bibliotecile din Minnesota, SUA. Au fost vizitate un şir de biblioteci şi prezentate programe  originale de bibliotecă , pe care le-a  studiat și adaptat implimentat în  biblioteca din Teleneşti, dar şi în alte biblioteci din raion.
             
Galina Davâdic,  directorul  Bibliotecii Publice Raionale „Mihai Eminescu" din Rezina, un bibliotecar cu renume, a prezentat  comunicarea  Realizările Bibliotecii Publice Raionale  „Mihai Eminescu”, Rezina  – rodul vizitei echipei noastre  în SUA. Dna Davâdic a adus la curent că vizita de schimb profesional în Statele Unite ale Americii a dat start la diverse proiecte în comunitatea Rezinei. Astfel, au fost câștigate mai multe proiecte, unicate în Republica Moldova, pe care le-a gestionat, cum ar fi:  Proiectul  Deservirea deţinuţilor de la Penitenciarul nr. 17  şi Instituţia de Reabilitare Socială nr. 1 din Rezina (SIDA, narcomanie, tuberculoză); Proiectul Crearea Sălii Multimedia pentru Copii şi Tineret,  pe care l-am cistigat chiar in anul vizitei în SUA etc. De menționat în mod deosebit că dna Galina Davâdic este unicul bibliotecar din Republica Moldova care a câștigat de la organizația SIDA Proiectul Crearea Sălii Multimedia pentru Copii şi Tineret, în valoare de 20 de mii de dolari.
            Maria Cudlenco, Directorul Bibliotecii  Publice din Crihana Veche, Cahul a fost prezentă cu comunicarea Biblioteca –Centru Comunitar.  Pe parcursul anilor Biblioteca Publică Crihana Veche a militat constant pentru a se remarca în atenţia comunităţii. Fiind un centru informativ, educativ şi recreativ, el a devenit un spaţiu prietenos şi un popas de suflet pentru cetăţenii din localitate. Biblioteca se implică în proiecte de dezvoltare comunitară,  provoacă și organizează evenimente de anvergură, prin proiectele „Pagini de istorie locală”, implementat cu suportul IREX-lui și Novatecii; Programul „Copiii şi părinţii citesc”, un proiect de Agrement și Lectură; Clubul „ABC-ul computerului”; Clubul voluntarilor etc. Ideile acestor proiecte au fost împrumutate de la bibliotecile din SUA și adaptate la cerințele și necesitățile beneficiarilor din sectorul rural al Republicii Moldova, unde șe-au găsit grupurile de beneficiari cointeresați de tematicile lor.
            Natalia Ghimpu, șef de oficiu la Biblioteca Municipală  „B. P. Hasdeu”, Filiala „Ovidius”, a prezentat comunicarea  „e-Produsul activității instituționale a Filialei „Ovidius”. Vizita de stagiere profesională în SUA i-a insuflat  ideea de promovare instituțională. Fiecare instituție, pe parcursul activității sale, realizează diverse produse infodocumentare care sunt stocate pe suport tradițional - cartea, și sunt depozitate în colecțiile bibliotecilor așteptând cititorul, specialiștii în biblioteconomie, cointeresați de tematicile abordate. Cititorii, în cele mai dese cazuri,  nici nu-și pot imagina că biblioteca este și o instituție care elaborează diverse cărți, documente de reglamentare, culegeri de articole științifice, rapoarte și planuri de activitate. Suntem în era digitizării unde transparența și accesul este binevenită și în format electronic. Pentru a publica o informație pe suport tradițional este nevoie de resurse materiale. Blogurile instituționale oferă o posibilitate de a plasa, propune orice informație în format electronic, cu resurse minime.  Cu ocazia a 20 de ani de activitate a Filialei „Ovidius” au fost elaborate în premieră pentru Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” două e-Ziare cu tematicile „Colaborări Internaționale” și „Aprecieri pentru Filiala „Ovidius” (Mod de acces: Internet< http://bibliotecaovidius.blogspot.com/p/blog-page_22.htmlși>). Deasemenea, în premieră a fost elaborat  Studiul Bibliografic Instituțional - Filiala „Ovidius” care cuprinde totalitatea publicațiilor instituționale și a angajaților din anul fondării acesteia și până în prezent. Studiul începe cu compartimentul Evenimente și acțiuni în timp, urmat de publicațiile care sunt structurate conform importanței - Planuri și Rapoarte anuale, teze de licență/maste ale angajaților, publicații în reviste culegeri de specialitate, publicistică, interviuri, materiale electronice, cronică/note/omagii, integrame, album foto (Mod de acces: Internet< http://bibliotecaovidius. blogspot.com/p/publicatii-nstitutionale .html>). Aceste publicații vor spori creșterea îmaginii instituției, va promova activitatea profesională a instituției
Bibliotecile sunt parte componentă a e-culturii,  e-educației prin produsele elaborate și propuse spre consultare beneficiarilor. Produsele instituționale  plasate în internet lărgesc accesul la informație,  contribuie la promovarea imaginii instituției și la mărirea numărului de beneficiari.
            Valentina Pașalî, Directorul Bibliotecii Publice din Ciadâr-Lunga, oaspete din Găgăuzia, un bibliotecar din cei zece bibliotecari care au fost câștigători la concursul deschis al Programului  Community Connection în 2003 al Ambasadei SUA, a venit  cu comunicarea Cinci trepte de schimbare a stereotipurilor. Dna Pașalî a relatat că activitatea bibliotecii din Găgăuzia,  pe lângă activitățile de propagare a patrimoniului cultural român și cel internațional, are o mare responsabilitate de a promova și patrimoniul, istoria, cultura minorităților naționale, în deosebi, etnia găgăuză. Un merit deosebit a fost deschiderea colțișorului Americii unde colecția s-a îmbogățit cu diverse documente în limba engleză (biblioteca oferă cursuri de limbă engleză gratis), participarea și câștigarea unui proiect în cadrul Programului Novateca, deschiderea Clubului „Anastasia”, club pentru femei de vârsta a treia și facilitatea accesului la informație și la colecțiile bibliotecii a persoanelor cu dizabilități etc.

            Conferința Națională Bibliotecile între două continente: practici infodocumentare (Republica Moldova VS Statele Unite ale Americii) s-a bucurat de succes în comunitatea biblioteconomică din Republica Moldova. Exemplele aduse din activitatea bibliotecilor americane Îndeamnă spre noi realizări, stimulează activitatea  în slujba comunității.


miercuri, 28 mai 2014

FedEx@Hasdeu

Zilele FedEx@Hasdeu  este o metodă non formală de învățare prin care se colectează și promovează  ideile angajaților. A ști cum să promovezi ideile angajaților  devine, astăzi, o competență-cheie, esențială pentru manageri.  Această competență va separa managerii eficienți de ceI neeficienți, bibliotecile dinamice de cele în stagnare.
28 mai 2014 toate filialele vor lucra, toată ziua, pentru a genera idei,  proiecte de inovare a bibliotecilor. Pentru a vedea cum are loc asaltul de idei puteți accesa rețelele de socializare ale filialelor Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. 
La 29 mai, ora 14.00, la Biblioteca Centrală se va desfăşura a doua parte a zilei FedEx  - prezentarea rezultatelorZiua a doua va cuprinde:  prezentări (în orice formă);  participanții vor vota și nota fiecare prezentare; apoi un juriu din 3 persoane vor  evalua independent prezentările, ca la Eurovision. Rezultatele se vor cumula și primii trei vor fi desemnaţi „Cel mai bun!” bibliotecar care a generat ideia proiectuli etc. și trei biblioteci care au muncit și scos idei/proiecte  originale.

Nominalizări la Premiile Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2013

Juriul pentru decernarea premiilor Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2013, format din: Andrei Ţurcanu (Preşedinte), Eugen Lungu, Valentina Tăzlăuanu, Maria Şleahtiţchi, Alexandru Burlacu, Adrian Ciubotaru, Lucia Ţurcanu, a stabilit următoarele nominalizări:
Cartea de poezie
Cartea de proză
Cartea de critică şi istorie literară
Cartea de eseu, publicistică, memorii
Cartea de debut
Literatură pentru copii şi tineret
Premiul special al juriului

Felicitări pentru Dumitru Crudu (Un american la Chişinău, Ed. Casa de pariuri literare) și Maria Pilchin (De mână cu Marele Joker (eseuri literare), Ed. Prut Internaţional)! Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” are profesioniști inspirați și se bucură de noi succese.

marți, 27 mai 2014

Viitorul nu poate fi construit de oameni care nu ştiu şi nu respectă trecutul ţării lor!

Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, Filiala „Onisifor Ghibu”


Acesta a fost mesajul  lansării la Biblioteca „Onisifor Ghibu” a unui volum deosebit de important pentru cunoaşterea trecutului nostru istoric, volum care ne cutremură sufletele prin însăşi titlul său – „Repetiţie la moarte... din spatele gratiilor”, semnat de dr. Galina Răduleanu, autoarea venind în faţa cititorilor cu mărturisiri sincere ale perioadei de grea încercare a rezistenţei firii unui om blajin, la care a fost supusă de regimul comunist al României ceauşiste.
În deschiderea lansării preotul Viorel Cojocaru  a ţinut să menţioneze că dna dr. Galina Răduleanu îşi redobândeşte cetăţenia Republicii Moldova, fiind născută pe aceste meleaguri şi vine către public cu un apel: Curajul de afirmare ca român şi ca creştin trebuie să-l avem fiecare! Cartea lansată  este nu numai un adevăr istoric, dar şi o lucrare literară de valoare, un îndemn că trebuie să fim gata de a suferi pentru adevăr.
Maria Brânză, consilier al Fundaţiei „Vasiliada”, a mărturisit că a citit această carte cu mari emoţii şi ar plasa-o în rândul cărţilor-mărturii despre ororile regimurilor comuniste de pretutindeni. În cuprinsul acestui volum găsim modele, exemple de demnitate, de adevărată conştiinţă românească şi conştiinţă creştinească. Cartea este o mărturie a experimentului diabolic al regimului comunist de dezumanizare şi îndobitocire ale oamenilor. Impresionează curajul şi dârzenia protagonistei volumului lecturat. Dânsa a avut speranţă în Domnul, pentru a duce crucea grea şi a trece prin calvarul închisorii. De fapt a dus Crucea Credinţei toată viaţa, şi atunci, şi acum!  Este de remarcat faptul că autoarea face multe tangenţe şi cu realitatea de azi, cu regimul de acum. Se simte  un har aparte şi în arta descrierii, a confesiunii, un talent de povestitor, un spirit de descriere a stărilor psihologice prin care poate trece un om în viaţa sa.
Foarte emotive au fost adresările dnei Maria Brânză către public: „Viitorul nu poate fi construit de oameni care nu ştiu şi nu respectă trecutul ţării lor. Un neam trăieşte prin cei care luptă şi stau pe Cruce! Luptă şi nu trădează niciodată idealurile sale! Cartea dată, este o carte-document ce ne poate servi ca un exemplu de viaţă decentă, îndemnându-ne de a supravieţui, dar nu oricum, ci doar păstrând verticalitatea coloanei vertebrale!”
Dna dr. Galina Răduleanu, foarte sincer, cu o voce caldă şi calmă, ne-a vorbit despre viaţa sa, despre şocul trăit în închisori, care constă nu atât în greutăţi de ordin material, dar şi în lipsa legăturii cu lumea exterioară, cu lumea reală. Acolo fiind, ai multe remuşcări pentru unele lucruri care nu le-ai făcut aşa cum ar fi trebuit să le faci, dar nu poţi să mai schimbi nimic. Şi atunci apare o motivaţie interioară – să rezişti, pentru a reuşi, apoi, să faci ceva mai bun în viaţă!
Autoarea a mulţumit asistenţei participante la lansarea cărţii sale de memorii, pentru urarea de bun sosit acasă, mărturisind, că există o rădăcină strânsă cu locurile unde ne-am născut. A plecat din Basarabia pe când era copilă, dar totuşi, revenind pe aceste meleaguri, a simţit că dragostea pentru locul de naştere este la fel ca şi dragostea faţă de Dumnezeu. Tatăl ei,  preotul Boris Răduleanu a luptat pentru credinţa în Dumnezeu, pentru această faptă, a fost mereu mândră de el! Mereu s-a  străduit să fie o continuatoare a credinţei şi a memoriei părintelui.
Chiar dacă era o oră târzie şi deja ziua se îngemăna cu noaptea, dna dr. Galina Răduleanu a fost receptivă la întrebările adresate de public, reuşind să întreţină un dialog sincer  cu cei prezenţi: feţe bisericeşti, cercetători literari, tineri membri ai Asociaţiei Creştinilor Ortodocşi din România, ei fiind de fapt cei care ai şi iniţiat această lansare inedită, care va rămâne pentru mult timp în sufletele  şi inimile lor, dar şi a cititorilor Bibliotecii „Onisifor Ghibu”.

Singura apărare a identităţii unui popor este credinţa în Ţară, în Neam şi în Domnul de Sus, iar axele credinţei unui om sunt smerenia interioară şi exterioară – au fost concluziile acestui dialog, atât de sincer ca o împărtăşanie.

luni, 26 mai 2014

Săptămâna Uşilor Deschise la Filiala de Arte „Tudor Arghezi”

                                                                                                               Anastasia Moldovanu,
                                                                          bibliotecar principal, Filiala de Arte „T. Arghezi”



Programul SUD a evoluat între 19 şi 23 mai, o perioadă destul de frumoasă, însoţită de freamătul copacilor, ce au îmbrăcat coroana verde şi de mirosul fermecător al bujorilor. Expresia materială a acestui anotimp a fost redată şi în expoziţia de pictură cu genericul Picturi de primăvară, amplasată în sala de manifestaţii a bibliotecii. Frumuseţea naturii  nu scade însă din intensitatea acestei săptămâni, deoarece se rezolvă ultimele teste în şcoli şi se resimte atmosfera încărcată dinaintea examenelor. Tot în aceste zile biblioteca îl comemorează şi pe poetul român Tudor Arghezi, numele căruia îl poartă. În aceste cinci zile au fost realizate activităţi interesante atît prin mesajul lor de încurajare a lecturii, cunoaştere prin informare şi studiu, cît şi prin divesificarea acestora după formă şi conţinut. De aici, evident şi grupurile ţintă cuprinse la activităţi au fost din cele mai diverse. Astfel, de la cititul pe silabe ne-am transferat în lumea culorilor şi a armoniei literaturii, teatrului şi culturii, dezvăluită prin prestaţiile de exlelenţă a invitaţilor de onoare - actori, scriitori, interpreţi, cineaşti, pictori şi profesionişti în domenii.  Accentul a fost pus pe resursele informaţionale ale bibliotecii. Expoziţiile tematice au cuprins aria de activitate a instituţiei noastre, documentele expuse au evidenţiat profilul şi specificul colecţiilor bibliotecii. Expoziţia T. Arghezi, poet, prozator şi gazetar cu o carieră literară deosebită - 134 ani de la naştere cu includerea operei complete, 43 de volume a poetului şi expoziţia Dumitru Matcovschi - poet naţional au stat la baza  mesajelor de informare din partea echipei bibliotecii. Ziua de Informare s-a concentrat pe cunoaşterea priorităţii naţionale, opera de creaţie a poetului D. Matcovschi, interacţiunea creaţiei sale literare cu reformele şi problemele sociale care au avut loc acum mai bine de două decenii, şi tot aici despre genul „dramaturgie” în opera poetului. Pentru o cunoaştere mai îndeaproape cu opera artistică a lui D. Matcovschi doritorii, printre care şi profesorii de la liceele participante la activităţi au primit  lista bibliografică „Eu am crezut şi cred, mai cred, ca-ntâia oară, că nu-i poet fără de ţară”, elaborată de bibliotecari. Expoziţia Muzeele vorbesc a fost un mijloc de comunicare, tema dată fiind expusă şi în forma unei lecţii bibliografice referitor la Ziua Internaţională a Muzeelor, marcată la 18 mai. Lecţia a fost precedată de asemenea şi de o listă bibliografică la temă cu surse preluate din colecţia bibliotecii.

Specificul de activitate a bibliotecii a fost demonstrat şi de prezenţa expoziţiilor tematice şi permanente de profil, care au cuprins informaţii referitoare la muzicologi şi compozitori: 95 de ani de la naşterea lui Gleb Ceaicovschi-Mureşanu, muzicolog, regizor, folclorist, pedagog şi Teodor Zgureanu, dirijor, compozitor, profesor universitar. 75 ani de la naştere; expoziţia Rapsozii noştri cu informaţii referitoare la biografia şi opera de creaţie a interpreţilor de muzică uşoară şi populară - Tamara Ceban, Mihai Dolgan, Ştefan Petrache, Ion Suruceanu, Nicolae Sulac, Nicolae Glib, Arsenie Botnaru ş.a. Pentru vizitatori a fost oferit accesul liber la colecţia documentelor speciale - documentele de muzică tipărită şi DAV (audio-vizuale) şi multi-media (casete, discuri de vinil).

Genericul Programelor „Chişinăul citeşte o carte” şi „Copiii Chişinăului citesc o carte” a făcut posibil, ca oaspeţii care ne-au călcat pragul în acest răstimp să cunoască detalii despre fiecare carte şi autor, expuse pe parcursul ediţiilor a XI-a şi a IX-a. Astfel prin expoziţia dată s-a făcut o incursiune în proza basarabeană contemporană de la noi, elevii au făcut cunoştinţă cu noi titluri de cărţi, care nu se regăsesc în programa şcolară. Luându-se în consideraţie faptul că anul de învăţământ este spre sfîrşit şi în contextul Programelor de lectură a BM „B.P. Hasdeu” au mai fost realizate în incinta bibliotecii noastre activităţi de prezentare a cărţilor propuse şi discuţii referitor la lectura lor, echipa a inclus două activităţi din acest program - întâlnirea cu autorii cărţilor „Voiaj de nuntă în trei” de autorul Mihai Ştefan Poiată şi „Urmele mele frumoase” de autorul Iulian Filip. Participarea elevilor a fost cuprinsă şi în alte acţiuni culturale:  Personalităţi ale culturii basarabene realizată prin prezenţa ex. Ministrului Culturii, actorului şi regizorului Ion Ungureanu, lexicografului Andrei Crijanovschi, poetului şi editorului Ion Căpăţână, compozitorului Ilie Valuţă; Lansarea cărţii „Speranţă şi destin” de publicistul şi prozatorul Nicolae Roibu; Întâlnirea cu scriitorul  Maria Osoianu-Niconov şi prezentarea cărţilor „Fiica olarului” şi „Taina şarpelui” de M. Osoianu-Niconov.

Tinerii au fost prezenţi prin realizarea a două training-uri - noi programe de dezvoltare durabilă şi antreprenoriat social în domeniul ecologiei unde au fost aplicate noi tehnici şi modele de învăţare prin intermediul utilajului modern.



A fost realizat şi un atelier de instruire pentru bibliotecari „10 motive pentru o fotografie de succes”, care a cuprins participarea colegilor din reţeaua BM „B.P. Hasdeu. În Săptămâna Uşilor Deschise a evoluat în continuare activitatea în grupurile pe interese - în ritmurile dansurilor moderne; Ce, Unde, Cînd;  grupul Astronomie

duminică, 25 mai 2014

Surprize pentru bibliotecarii BM „B.P. Hasdeu” de ZIUA BIBLIOTECARULUI

Natalia DUMITAŞCU,
bibliotecar, Filiala „Alba Iulia”


În ziua de 8 mai curent, împreună cu colegii din Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, am avut fericita ocazie să particip la o exursie de suflet, organizată de administraţia şi Comitetul Sindical al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, la două din Mănăstirele noastre: „Saharna” şi „Ţipova”. Fiind o zi frumoasă, cu soare, ne-am bucurat din plin de acest gest frumos din partea organizatorilor. Am vizitat, mai întâi, Mănăstirea „Saharna”, care este unul din cele mai vechi aşezăminte monahale din cuprinsul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova şi este compus din două mănăstirii: una rupestră – „Buna Vestire” şi alta terestră – „Sfânta Treime”. Din păcate, din istoria Mănăstirii rupestre se cunoaşte foarte puţin, neştiindu-se nici data exactă a întemeierii şi nici întemeietorii ei. Mănăstirea terestră este o ctitorie călugărească întemeiată la anul 1776 de către Schimonahul Vartolomeu Ciungu, care împreună cu un grup de călugări vroiau să construiască un templu pentru a se ruga departe de lume. Văzând aceste locuri atât de pitoreşti s-au oprit aici şi, schimonahul, timp de 40 de zile a făcut post şi rugăciune pentru a avea un semn de Sus - unde ar putea să construiască Mănăstirea. La a 40-a zi de post a avut o revelaţie cu icoana „Maicii Domnului” inconjurată de foc, înţelegând că i-a fost sugerat acest loc. Din relicvele deţinute de Mănăstirea „Saharna” în prezent fac parte moaştele Preacuviosului Egumen Macarie Tincu, înflăcărat apărător al ortodoxiei, precum şi icoana „Fericita Matroana” de la Moscova. Tot în incinta Mănăstirii se află şi două icoane făcătoare de minuni: „Icoana Maicii Domnului”, pe obrazul căreia s-a întipărit chipul Domnului Iisus Hristos în anul 2000, precum şi icoana „Răstignirea Mântuitorului”, care sloboade mir în ultimii ani. Tot din complexul Saharna face parte şi cascada din defileu, care cade de la o înălţime de cinci metri şi la o adâncime de zece metri. De o frumuseţe şi o semnificaţie aparte este şi schitul înălţat pe cel mai înalt pisc, care protejează „Urma Piciorului Maicii Domnului”, imortalizată în piatră, care, de asemenea, a indicat locul construirii Mănăstirii. Pentru a ajunge aici a trebuit să urcăm două sute cincizeci de trepte şi lespede, dar efortul s-a meritat! Am admirat schitul şi urma „Piciorului Fecioarei Maria”.


De aici, de sus, se deschide o panoramă fantastică a împrejurimilor, întretăiată la mijloc de curba râului Nistru. Ce minune!
Un pic mai târziu ne-am îndreptat către Mănăstirea „Ţipova”. La prima vedere se părea a fi o biserică singuratică pe un mal de Nistru, dar nu e chiar aşa...
„Ţipova” este o Mănăstire rupestră de călugări, situată pe malul drept al râului Nistru, în apropierea satului Ţipova, care în anul 2012 adăpostea 9 vieţuitori. Mănăstirea este săpată într-un mal abrupt şi stâncos, format din plăci calcaroase, care formau cândva fundul Mării Sarmatice, unde se pot încă vedea şi azi urmele scoicelor diferitor specii marine. Complexul monastic este situat la o înălţime de o sută metri faţă de nivelul apei râului Nistru, se întinde pe trei nivele, incluzând mai mult de douăzeci de încăperi şi trei biserici, datate cu sec. XI-XII şi sec. XVI-XVIII. Sunt săpate în rocă de piatră, care comunică între ele prin tuneluri, galerii şi scări. În una din aceste biserici, după cum ne-a povestit ghidul nostru, doamna Natalia, o mare sufletistă şi cunoscătoare, s-a cununat Ştefan Cel Mare cu Maruşca, mama lui Alexandru... Tot aici se mai pot distinge aşezări din timpul dacilor, cum ar fi Templul Soarelui şi presupusul port, unde ancorau corăbii din Bizanţ şi Turcia.
Mănăstirea Ţipova este înconjurată de apele râului Nistru şi a pârăului Ţipova, care trec prin stâncile de calcar formând minunatele cascade, una dintre care ajunge la înălţimea de 16 metri. Pe o colină din apropierea mănăstirii se află resturile unei cetăţi dacice. Acestea sunt locuri care respiră cu istoria milenară a neamului nostru, considerate zone anomalice, cum puţine sunt pe lume.
Această frumoasă călătorie ne-a împlinit sentimentul de mândrie şi recunoştinţă pentru predecesorii noştri, pentru călugării care locuiesc astăzi aici şi se străduiesc, din răsputeri, să contribuie la curăţirea, restaurarea şi conservarea acestui muzeu în aer liber.
Pentru a face ca acest complex monastic să devină mai atrăgător şi pentru turiştii străini, care sunt frecvenţi şi acum, sunt necesare mari investiţii, care, pe parcurs, ar putea fi răsplătite... Avem locuri unice, poate în lume, şi trebuie să învăţăm a le păstra şi a le valorifica, să învăţăm a ne respecta istoria, ţara, neamul, valorile. Numai aşa vom fi, cu adevărat, oameni civilizaţi, demni de strămoşii noştri.


În final, ţin să menţionez că, pentru mine, novice în bibliotecă, această excursie a fost o surpriză deosebită, şi vreau să mulţumesc din tot sufletul organizatorilor BM „B.P. Hasdeu” pentru acest minunat cadou oferit de ziua profesională şi, care s-a dovedit a fi o adevărată revelaţie pentru cei mai mulţi dintre noi.

sâmbătă, 24 mai 2014

Pe urmele frumoase ale poetului Iulian Filip împreună cu Copiii Chişinăului Citesc o Carte

Valeria, Bețivu, șef oficiu
Filiala ,,Ștefan cel Mare”

         
Deja a devenit o tradiţie în cadrul reţelei BM ,,B.P. Hasdeu’’ desfăşurarea Programului Copiii Chişinăului citesc o carte. Pentru ediţia a XI-a spre lectura copiilor a fost propusă cartea, Urmele mele frumoase  autor Iulian Filip.
Biblioteca Ştefan cel Mare a dat start programului Copiii Chişinăului citesc o carte în data de 21 martie cei mai fideli cititori ai bibliotecii au fost prezenţi la deschiderea programului. Unde l-am avut ca oaspete pe Iulian Filip, prezenţa dlui a oferit copiilor posibilitatea de a avea un dialog i-au pus multe întrebări autorului, cum ar fi cele de tipul: cât timp a durat scrierea acestei cărţi, ce l-a îndemnat pe autor să scrie acestă carte pentru copii, de unde i-a venit inspiraţia,  şi multe altele. Tot în cadrul acestui program în data de 13 mai am organizat la bibliotecă cea de-a XIV-a ediţie a concursului cognitiv educativ  dedicată creaţiei literare marelui poet Cu Iulian Filip devii faimos la care au participat elevii din clasele a III-a din instituţiile de învăţământ din sectorul Botanica. Obiectul concursului a fost cartea Urmele mele frumoase. La fel  şi de această dată ne-a bucurat cu prezenţa şi dl Iulian Filip care a făcut parte  din juriu.
Concursul s-a desfăşurat în 3 secţiuni:
·         30 de întrebări pe baza cărţii;
·   înscenarea fragmentelor din carte;
·         interpretarea cântecelor pe versurile lui Iulian Filip.
În final scriitorul Iulian Filip a declarat că întâlnirea de la Biblioteca Ştefan cel Mare a fost cea mai frumoasă întâlnire din cadrul programului Copiii Chişinăului citesc o carte.


Dragii copii,
vacanţă abia începe, Vă  invităm să veniți la

Biblioteca  ,,Ştefan cel Mare’’ să împrumutați cartea și să participați activ la acest program!

vineri, 23 mai 2014

Spectacol literar-artistic Dumitru Matcovschi – un scriitor sincer ca un cântec de dor

Diana Şontea,
 şef-oficiu, Filiala „Onisifor Ghibu”


Ziua Creaţiei din cadrul Săptămânii Uşilor Deschise a început cu un Spectacol literar-artistic Dumitru Matcovschi – un scriitor sincer ca un cântec de dor, dedicat scriitorului Dumitru Matcovschi.
Criticul literar, dar şi directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, Vitalie Răileanu, a menţionat că este foarte important, ca la cea de-a 22-a ediţie a astfel de manifestări la Filiala „Onisifor Ghibu”, o bibliotecă de carte românească, să se desfăşoare un asemenea spectacol.
Startul a fost dat de Liuba Ilarion, specialist principal metodist la DGETS mun. Chişinău. Pe post de moderator Liuba Ilarion a precizat, că prezintă o deosebită recunoştinţă faţă de poetul Dumitru Matcovschi, numindu-l „o personalitate rămasă în dorul Basarabean”.
Participanţii i-au avut în faţă ca juriu pe Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, Margareta Cebotari, bibliotecar principal la Filiala „Onisifor Ghibu”, Natalia Boguş, bibliotecar la Filiala „Ştefan cel Mare”, Gheorghe Cozari, prof. la Liceul Teoretic „Minerva”, care au avut misiunea de a puncta prestanţele tuturor celor care au participat la concurs.
Publicul larg a mai avut posibilitatea de a urmări şi asculta cele mai frumoase recitaluri de poezie şi cântece dedicate scriitorului Dumitru Matcovschi, prezentate de elevii de la diferite Licee din mun. Chişinău: „Onisifor Ghibu”, „Mircea Eliade”, „Vasile Vasilache”, „Spiru Haret”, „Petru Rareş”, „Ion şi Doina Aldea Teodorovici”, „Dante Alighieri”, „Natalia Dadiani”. Cu recitaluri pe opera poetică a lui Dumitru Matcovschi au venit şi elevii de la periferiile oraşului, Liceul Teoretic „Durleşti” şi Gimnaziul nr. 51 „Gheorghe Malarciuc” din or. Vatra, fapt care ne-a bucurat nespus.
Spectacolul a început cu un duet pe fundalul piesei „Să vii”, versuri de Dumitru Matcovschi, muzică de Ion Aldea Teodorovici, interpretat de către elevii clasei a 11-a, Şveţ Daniel şi Iorgov Aliona, de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”. Participanţii au avut posibilitatea de a se prezenta şi cu creaţii proprii dedicate poetului Dorului de la Mărgioara.
La final, după minute bune de selecţie şi note juriul a venit cu nominalizări, diplome şi premii de carte pentru fiecare participant. Astfel juriul a decis::
Premiul mare: Aliona Iorgov, elevă la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”
Locul I: Sergiu Grinciuc, elevă la Liceul Teoretic „Petru Rareş”
Locul II: Nicoleta Stavila, elevă la Liceul Teoretic „Spiru Haret”
Locul II: Amanda Bujac, elevă la Liceul Teoretic „Vasile Vasilache”
Locul III: Cătălina Vrânceanu, elevă la Liceul Teoretic „Spiru Haret”
Locul III: Romina Chiboană, elevă la Liceul din orăşelul Durleşti
Locul III: Justina Buga, elevă la Liceul Teoretic „Spiru Haret”
Premii speciale pentru interpretări vocale au primit elevii Daniel Şveţ şi Natalia Ţurcan de la Liceul „Spiru Haret”. Premiul pentru creaţie proprie l-a obţinut Maria Ţepordei de la Liceul Tehnologic pentru copii cu vedere slabă. Ceilalţi concurenţi au primit diplome şi premii pentru participare la concurs şi devotament pentru poezie.

Pe final directorul bibliotecii s-a adresat cu acelaşi îndemn pentru toţi utilizatorii bibliotecii, de a veni mai des în Împărăţia cărţilor pentru a face lucruri tot atât de frumoase şi utile de care avem nevoie mereu.

joi, 22 mai 2014

Loializarea utilizatorilor – în centrul atenţiei bibliotecarilor BM „B.P. Hasdeu”

Margareta CEBOTARI,
 bibliotecar principal, Filiala Onisifor Ghibu”

În a doua zi a Săptămânii Uşilor Deschise şi Zilele Ghibu  am deschis uşile  pentru colegii din cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, ei fiind invitaţi la un training  profesional  cu tema „Loializarea utilizatorilor”, susţinut de dr. prof. univ. Lidia Kulikovski,  director  Departamentul Studii şi cercetări.
În deschiderea atelierului dna Lidia Kulikovski a argumentat necesitatea unor cercetări şi studii mai aprofundate, pentru a loializa şi fideliza utilizatorii bibliotecilor publice, deoarece ofertele informaţionale din afară sunt tot mai persuasive, iar concurenţa pentru a-şi atrage cât mai mulţi vizitatori în instituţiile lor este tot mai mare. Acum doritorii au la îndemână cărţi pentru o lectură din plăcere în cafenele, teatru, muzee. Iar bibliotecile rămân tradiţionale în acordarea serviciilor, abordând foarte puţine inovaţii, stau în expectativă, se mişcă cu paşi mici spre ceva nou. Deoarece utilizatorii sunt raţiunea de existenţă a unei biblioteci, preocuparea fidelizării lor trebuie să fie primordială acum, iar rolul şi misiunile bibliotecilor trebuie redefinite printr-un efort vizibil.
În continuare dna Lidia Kulikovski ne-a atras atenţia asupra faptului că utilizatorii continuă să vină la biblioteci din virtutea necesităţilor informaţionale, dar nu din loialitate. Iar atunci când vor regăsi informaţia necesară lor prin alte căi, care acum sunt tot mai multe şi uşor accesibile, îi vom pierde definitiv. Bibliotecile încearcă să pună accentul în continuare pe calitatea colecţiilor şi a serviciilor, însă acum publicul nu mai vrea conţinuturi sofisticate – se pune accentul pe imagine, pe impresia artistică. Deci şi bibliotecile trebuie să pună accentul pe atracţie, nou, neaşteptat, neobişnuit, inedit, poate chiar frustrant uneori, dar totuşi – frumos!
Am aflat că există şapte strategii de loializare a utilizatorilor bibliotecilor. Asupra uneia din strategii s-a discutat în cele şapte echipe de lucru. A urmat activitatea în grup, după care au fost prezentate ideile generate în cadrul discuţiilor. Astfel s-au conturat factorii care generează fidelitate, s-au formulat idei de contracarare a fenomenului respingerii utilizării bibliotecii, idei pentru consolidarea şi apropierea utilizatorilor de bibliotecă, cum am putea cunoaşte mai bine utilizatorii noştri pentru a evita pierderea lor, generând idei pentru a depăşi aşteptările utilizatorilor noştri. Ideile expuse de participanţii la training au fost comentate şi suplinite cu noi aspecte de abordare a strategiei date în viziunea moderatorului.
Ca de obicei, dna Lidia Kulikovscki a reuşit să ne molipsească de „viruşii”, pozitivi, ai creativităţii, cercetărilor profesionale, căutărilor unor noi inovaţii în scopul îmbunătăţirii relaţiei de comunicare bibliotecă-utilizatori. Astfel, discuţiile au continuat şi la un ceai/cafea, servit cu tot dragul împreună cu colegii.
Mulţumim dnei Lidia Kulikovski pentru acceptul de a organiza această activitate profesională la Filiala „Onisifor Ghibu”, astfel reuşind să-i avem oaspeţi dragi pe colegii noştri care, sperăm noi, au rămas plăcut impresionaţi de expoziţiile inedite organizate în incinta bibliotecii.
Mulţumim colegilor, care au avut bonomia de a fi alături de noi în aceste clipe deosebite, care au loc în fiecare bibliotecă în timpul Săptămânii Uşilor Deschise.
Mai multe imagini de la această activitate cât şi de la alte evenimente derulate în această zi:  prezentarea expoziţiilor inovative realizate cu multă ingeniozitate de colectivul bibliotecii, mini-concursul „Tombola cu surprize – Citeşte şi câştigă!” vă invităm să le vizualizaţi pe conturile Bibliotecii „Onisifor Ghibu” de pe reţelele de socializare.



miercuri, 21 mai 2014

Cu Iulian Filip devii faimos în cadrul Programului ,,Copiii Chişinăului Citesc o Carte’’

Lilia Beşan, bibliotecar
Filiala ,,Ştefan cel Mare’’

În incinta Bibliotecii Ştefan cel Mare, s-a desfăşurat a XIV-a ediţie a concursului cognitiv-educativ Cu scriitorii noştri poţi ajunge faimos. Pentru ultima ediţie din acest an de învăţământ, s-a propus spre lecturare elevilor cartea care este inclusă în cadrul Programului Copiii Chişinăului citesc o carte - Urmele mele frumoase de Iulian Filip. La manifestare, au participat elevi din clasa a III-a de la Şcoala-Grădiniţă Pas cu Pas nr. 152 şi de la Liceul Iulia Haşdeu.
Concursul s-a desfăşurat în felul următor: elevii au fost împărţiţi în două echipe, fiecare dintre ele reprezentând instituţia de învăţământ din care face parte. După care, moderatoarele, Aliona Mihailov şi Lilia Beşan au adresat fiecare, pe rând, câte o întrebare. Dacă elevii nu răspundeau corect din trei încercări, întrebarea era readresată celeilalte echipe. O altă etapă a concursului, a constat în aceea, ca elevii să prezinte câte o scenetă în baza cărţii Urmele mele frumoase; şi anume, echipa de la Şcoala-Grădiniţă Pas cu Pas nr. 152 au înscenat piesa „Vânătorul şi vânatul”, iar micii „actori” de la Liceul Iulia Haşdeu au fost în rolul - al unui unui spic, al ploii şi al unui plugar (Spicul şi prietenii lui). La capitolul „interpretare”, câte o elevă din fiecare clasă a interpretat câte un cântec pe versurile lui Iulian Filip.
Scopul acestui concurs, este de a vedea cine cunoaşte mai bine opera lui Iulian Filip, respectiv, elevii au fost apreciaţi de următorii membri ai juriului: Natalia Meşină, Vera Goldman şi, mult aşteptatul -  scriitorul Iulian Filip. Deci, iată care sunt învingătorii: pentru premiul întîi a fost desemnată Felicia Bivol, iar pentru cel de-al doilea - Alexandra Leşan, eleve în clasa a III-a la Liceul Iulia Haşdeu; Valeria Cernavca, elevă în clasa a III-a la Şcoala-Grădiniţă Pas cu Pas nr. 152, a obţinut o diplomă de gradul III. De asemenea, s-au acordat 7 menţiuni următorilor participanţi: gemenilor Daniel şi Daniela Ungureanu, Valeriei Grigori şi Mihaelei Untu – elevi la Liceul Teoretic Iulia Haşdeu, iar Evelina Gîscă, Andreea Melnic şi Nicolas Rusu sunt elevi la Şcoala Grădiniţă Pas cu Pas nr. 152.
Spre final, Iulian Filip a mărturisit că i-a plăcut în mod deosebit manifestarea, deoarece pentru prima dată şi-a văzut creaţia „exprimată” în diverse forme: prin cântec, poezie şi lectură cu scopul de a concura cu alţi elevi.
Acest timp a fost deosebit, şi prin faptul că, toţi cei prezenţi la eveniment au fost primii cărora Iulian Filip le-a citit ultima sa poezie – dedicată unei fetiţe – vecinei sale, care, în loc de „bună ziua”, zice: „dle Filip, mai aveţi vre-o carte nouă ?”
Astfel, participarea la un astfel de concurs de inteligenţă şi erudiţie, dedicat cunoaşterii vieţii şi operei diverşilor scriitori români, trezeşte dorinţa de a cunoaşte mai mult, antrenează memoria şi agerimea minţii, permit copiilor să se afirme şi să aspire la dezvoltarea capacităţilor artistice.

La încheiere, directorul bibliotecii, dl Dumitru Crudu, le-a mulţumit elevilor pentru participare şi i-a invitat la următorul concurs, care va avea loc în toamnă.