luni, 30 ianuarie 2012

APEL LA LECTURĂ, LA BIBLIOTECA „TRANSILVANIA”


Să iubim cărţile bune!

Tatiana Donţu, şef oficiul copii, Filiala „Transilvania”

Liceul Teoretic „Gaudeamus” a adăpostit sâmbătă, 28.01.2012, cu bateriile încărcate de spiritul scriitorilor uitaţi, ca într-un cenaclu literar Salonul de lectură Ceaiul de la ora patru, un loc în care literatura este servită în stare pură, fără artificii. Am pornit către un salon al cuvintelor frumoase, unde am descoperit un loc primitor, luminos, cu oameni joviali, deschişi dialogului şi mai ales dispuşi să lege noi prietenii.  Am fost încântate de lumina acestui Salon elegant şi intim, de coloritul viu al ambianţei clasei, am rezonat cu optimismul participanţilor. A fost o şedinţă deosebită, cu oameni pe măsură, o ambianţă caldă, primitoare, dată de generozitatea gazdelor, iubitori de literatură, artă, tradiţionalism, căci am observat peretele pe care stăteau la loc de cinste portretele Marilor scriitori români Octavian Goga, Andrian Păunescu, Grigore Vieru, Nicolae Vieru, care mi-a făcut  plăcere să le privesc, ele amintindu-mi,  pentru moment, clipe frumoase din oprele lor.   

A fost o întâlnire pentru a marca un moment important al prozei contemporane basarabene, în persoana multregretatului prozator Nicolae Vieru. Profesoara Alexandra Tănase, a fost organizatoarea acţiunii, arătând în cuvântul său de început, de ce sunt importante întrevederile culturale, reamintind celor prezenţi o altă astfel de manifestare desfăşurată anul trecut în biblioteca Transilvania care a fost o întâlnire de suflet dedicată comemorării scriitorului Nicolae Vieru, unde l-am avut ca invitat pe scriitorul Leo Butnaru, un bun prieten al scriitorului, care a dezvăluit momente din zbuciumata viaţă a distinsului basarabean „uitat”. „Din păcate, Nicolae Vieru nu mai este printre noi, dar rămâne opera lui, rămân romanele, nuvelele lui şi este minunat că reuşim să ne întâlnim astăzi aici când elevii, liceenii şi nu numai, ei îşi fac tot mai puţină vreme pentru astfel de întâlniri de lectură, pentru literatură şi poezie, iar faptul că ne întâlnim astăzi aici în opinia mea este deja o victorie a literaturii în această bătălie cu televiziunile care continuă în mod agresiv această operă de îndobitocire în masă, continuă cu alte forme de manifestare a mondenităţilor pasagere”…

O amprentă deosebită asupra vieţii Salonului, în calitate de invitat şi oaspete frecvent, şi-a pus-o scriitorul şi prozatorul prezent la eveniment, scriitorul Vladimir Beşleagă, un bun prieten al lui Nicolae Vieru, amintind că el era pasionat de muzica clasică, sah, de filosofie şi de marii prozatori. Autorul era preocupat de „lumea din interior”, punea mereu în faţa personajelor sale o oglindă rece, metalică, în care ele îşi „văd” conştiinţa şi faptele ca pe nişte procese, conturează adevăraţi arbori genealogici, urmărind atent ramificările ce configurează generaţii. Romanele explorează o stare de indeterminare a generaţiilor, care se pierd între trecut, prezent şi viitor, iar personajele suferă un proces de înstrăinare. Realitatea este constituită din fragmente, iar existenţa umană din „inele de iarbă", care se pot uşor desprinde şi risipi. Tehnica narativă mizează pe schimbarea frecventă a unghiurilor de vedere şi a perspectivelor povestirii, lanţul evenimentelor fiind frecvent întrerupt de suspansuri”.

 Nicolae Vieru trece pe rând la radiografierea morală a faptelor: Victor Negri, tehnocraţii şi arhitecţii Michi, Brigitte, Melania şi Marius Crucinski (din Ecouri. Studioul Ileana-film) sunt oameni având un chip dublu, ca în oglindă - unul obişnuit, banal şi şters pentru ceilalţi şi altul retras în umbră, crâncen, drept şi cu o voinţă de fier, care îi ajută să ia de fiecare dată viaţa de la început. Adesea personajele devin simboluri: Întemeietorul, Stoicul, Schimnicul, Conştiinţa, Eroarea. Ultimele nuvele ale lui Vieru indică orientarea spre naturalismul psihologic, cu accentul pe întâmplări dramatice, pe destine şi cazuri de conştiinţă. A fost unul dintre scriitorii care a reînnoit discursul prozei”.  

               
Elevele Ana Gabor, Irina Turcanu, Mihaela Petrici, Margareta Ganciuc, Alexandra Costache, s.a. au citit şi au încins dezbateri pe marginea fragmentelor din proza lui Nicolae Vieru şi s-au pronunţat pe marginea creaţiei lui. Au mai luat cuvântul directoarea bibliotecii, Parascovia Onciu, profesoare de la liceele M. de Cervantes şi V. Alecsandri s.a.

Aşadar, Salonul de lectură, încearcă  să ofere un spaţiu decent de exprimare literară atât tinerilor cât şi scriitorilor consacraţi, punând accent pe experienţa acestora din urmă dar mizând  pe imaginaţia, creativitatea şi energia primilor, în speranţa că unii dintre cei care ajung în Salon vor avea într-o zi curajul să aducă acel suflu nou de care se simte nevoia în acest moment în literatura din Basarabia. Salonul de lectură este un atelier literar care oferă cadrul şi spaţiul necesar discuţiilor despre literatură unde sunt acceptaţi TOŢI cei care doresc şi pot să pună umărul la descoperirea tinerilor cu talent literar.








vineri, 27 ianuarie 2012

IULIAN FILIP – UN NUME NOTORIU ÎN ORIZONTUL CONTEMPORAN AL CULTURII ROMÂNEŞTI

Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, Filiala „Ovidius”

Medalionul literar „Deschideri comunicante iuliene în cuvinte, în linii şi culori” organizat recent la filiala „Ovidius” a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” a fost un prilej de cunoaştere a multiplei activităţi prodigioase a poetului, folcloristului, dramaturgului,  pictorului Iulian Filip. Elevii de la Colegiul de Construcţii din Chişinău au venit la întâlnire cu scriitorul cu un recital poetic selectat din cele mai dragi şi apropiate sufletului lor versuri. Ei au prezentat şi un portret literar al poetului realizat în baza referinţelor criticilor literari despre viaţa şi activitatea scriitorului.
Manifestarea a fost organizată în cadrul cenaclului literar „Ovidius” moderat de la deschiderea bibliotecii „Ovidius”, în anul 1994, de scriitorul  Ianoş Ţurcanu, care a venit cu o prezentare amplă a acestui „Poet al momentelor iluminătoare”, acesta fiind şi genericul expoziţiei de carte a scriitorului  Iulian Filip vernisată în sala de lectură a bibliotecii. Ianoş Ţurcanu a ţinut să menţioneze că o carte de poezie este mai deosebită dacă este ilustrată de autor, iar desenele din cărţile lui Iulian Filip sânt o continuare filosofică a poeziei poetului. De fapt, dacă citeşti cărţile sale afli şi o autobiografie a scriitorului şi omului deosebit de merituos al culturii noastre, care este Iulian Filip.
Activitatea a continuat cu  prezentarea ultimelor apariţii editoriale ale neobositului Iulian Filip, cărţi diverse ca tematică: Miracolul scenei în arta populară. Teatrul popular din Basarabia şi Bucovina de Nord: Afirmarea dramaticului în poetica sincretică; Cumpăna cucului: catrene, haiku-uri, desene ; Să trăiţi, să-nfloriţi. Poezia obiceiurilor de iarnă: florilegiu selectat şi pregătit de poetul Iulian Filip. Aceste cărţi au fost lansate în cadrul şedinţei din luna decembrie a cenaclului „Ovidius” cu aprecieri de rigoare venind mai multe personalităţi: academicianul Mihai Cimpoi,  scriitorii Vasile Romanciuc, Nicolae Dabija, Vasile Spinei, Aurelian Silvestru, artistul plastic Ghenadie Jalbă.
Şi la acest medalion literar publicul  a aflat  cum explică însuşi poetul Iulian Filip creaţia sa artistică. Discuţia fiind axată în special pe cartea „Cumpăna cucului”, el a ţinut să  menţioneze că în versurile  haiku canoanele poetice  nu sunt esenţiale. Acest tip de poezie ne explică lumea şi tot universul în stil laconic, este vorba de un spirit aparte al acestei poezii, un spirit de Lumină pe care doreşte să o prezinte autorul, apoi cititorul face deduceri, fiecare în felul înţelegerii sale.
În incinta bibliotecii fiind expoziţia de tablouri realizate de poet şi prezentate sub genericul „…Cumpenele, crucile, merele şi Acasele Iuliene…” pictorul Andrei Mudrea a remarcat faptul că liniile de plutire a desenelor lui Iulian Filip sunt deja binecunoscute prin unicitatea  şi expresivitatea lor. Atât  versurile, cât şi picturile lui Iulian Filip ne demonstrează că poetul are o legătură cosmică cu o Rază de Lumină ce vine de Sus. De aceea poezia sa o citim cu ochii umeziţi şi o primim cu drag în sufletul nostru. Versurile sale sunt un etern poem dedicat mamei, iar picturile sale sunt şi ele poezii în culori, metafore vii a gândurilor pe care doreşte să ni le transmită.
Activitatea având loc  în preajma zilei de naştere, 27 ianuarie,  cei prezenţi în sala bibliotecii i-au dorit poetului Iulian Filip cât mai multe realizări ale unor noi şi  talentate opere, împliniri sufleteşti. Dna Elena Butucel, directorul bibliotecii „Ovidius” odată cu felicitările de rigoare a exprimat mulţumiri şi aprecieri din partea colectivului pentru colaborarea colegială pe parcursul mai multor ani, pentru munca depusă de scriitor întru susţinerea cărţii şi lecturii.

miercuri, 25 ianuarie 2012

RECENZAREA ARTICOLELOR ŞTIINŢIFICE

Studiul RECENZAREA ARTICOLELOR ŞTIINŢIFICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: EXIGENŢĂ SAU FORMALITATE? a fost realizat de Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale  în cadrul proiectului „Elaborarea Instrumentului Bibliometric Naţional” (259. IND), finanţat de către CSŞDT al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Specialiştii în informare şi documentare  vor afla:
1. Evoluţia procesului de recenzare.
2. Actorii implicaţi în proces şi beneficiile pe care le pot obţine.
3. Ciclul de viaţă al unui articol şi rolul recenzenilor în proces.
4. Conţinutul unei recenzii.
5. Procesul de recenzare a articolelor ştiinţifice.
6. Criteriile de evaluare a lucrării.
7. Referinţe bibliografice.

Articolul este publicat în revista Intellectus, 2001, nr.  1, p.: 79-86. Informaţiile vor fi utile atît pentru autori pentru a asigura calitatea lucrărilor, cît şi pentru redactorii revistelor profesionale.

vineri, 20 ianuarie 2012

VICTOR TELEUCĂ AR FI ÎMPLINIT 80 DE ANI


Eugenia Plămădeală, Bibliotecar principal, Filiala „Alba Iulia”

             La 19 ianuarie Victor Teleucă ar fi împlinit 80 de ani, însă Atropos i-a tăiat firul vieţii în anul 2002. Întru consemnarea acestei date, pe parcursul lunii ianuarie, am organizat un spectru de activităţi literar-culturale în scopul promovării şi valorificării creaţiei maestrului V. Teleucă: ore de lectură, prezentări de carte, discuţii-dezbateri pe marginea unor lucrări la care au participat activ profesori de liceu şi discipolii lor de la liceele: „Liviu Deleanu”, „Petru Rareş”, „Onisifor Ghibu”. În cadrul activităţilor, atît liceenii, cît si profesorii lor au aflat momente deosebite despre viaţa, activitatea şi creaţia scriitorului mai puţin cunoscute anterior.
            Au pătruns în tainele misterioase ale creaţiei literare admirabile ale lui Teleucă, în care poezia s-a contopit cu istoria şi filosofia”, după cum scrie academicianul  M. Cimpoi în prefaţa poemului dramatic „Decebal”, „un poem ca un cîntec de lebădă”. Astfel, am cunoscut, împreună, un autor universal care scrie pe întelesul tuturor. Liceenii l-au numit pe V.Teleucă „fiul lui Decebal”, care merită tot respectul naţiunii.
            Cu regret, opera lui Victor Teleucă mai puţin se studiază în şcoală. De aceea, noi bibliotecarii,  ne-am propus să familiarizăm publicul-cititor cu puţinele titluri de carte pe care le deţinem în colecţie: „Piramida singurătăţii”, Ch., 2000; „Ninge la o margine de existenţă”, Ch., 2000; „Momentul inimii”, B., Ch.,  2003; „Decebal”, Ch., 2003; „Car frumos cu patru boi”, Ch., 2011; „Mărul lui Adam”, Ch., 1997; „Nelinişti”, Ch., 2006; „Piramida singurătăţii”, Ch., 2000; „Improvizaţia nisipului” Ch., 2006 şi ultima achiziţie - despre scriitor şi creaţia literară: Theodor Codreanu, în "Victor Teleucă - Un heraclitean transmodern", 2010 - lucrare în care autorul îl plasează pe Victor Teleucă în rîndul strălucitei pleiade şaizeciste, alături de Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Grigore Vieru...
            Vizitatorii noştri s-au dovedit a fi activi şi deschişi în comunicare, dornici de a cunoaşte cît mai mult din opera lui V. Teleucă, solicitîndu-ne şi alte titluri de carte, care deocamdată, lipsesc în colecţia noastră.

            Impactul activităţilor organizate se materializează în descoperirea de către tinerii utilizatori a operei, puţin cunoscute din păcate, a poetului  Victor Teleucă.
            Cu sigurantă, încă multe din scrierile lui Victor Teleucă urmează a fi cunoscute şi apreciate la justa lor valoare de către cititori. Victor Teleucă este omul care a învins timpul prin minunatele sale poezii prin care cititorul îl aşteaptă să renască din nou. Vă invităm, cu mult drag, să deschideţi una cîte una, cărţile lui Victor Teleucă, să gustaţi din „spiritul montan al devenirii noastre pe nişte scări făcute din oasele strămoşilor noştri.”

joi, 19 ianuarie 2012

„NU CUNOSC UN DAR MAI FRUMOS DIN PARTEA UNUI MUSAFIR STRĂIN DECÂT ACEL DE A-MI ELOGIA ŢARA ÎN LIMBA CASEI MELE”

   „NU CUNOSC UN DAR MAI FRUMOS DIN PARTEA UNUI MUSAFIR STRĂIN DECÂT ACEL DE A-MI ELOGIA ŢARA ÎN LIMBA CASEI MELE”   (Mihai Eminescu)

Arta şi cultura constituie totalitatea valorilor materiale şi spirituale create din cele mai vechi timpuri de câtre înaintaşii noştri. Plaiul românesc, leagănul străvechi al istoriei şi al culturii dispune de nesecate comori spirituale, de valori artistice inepuizabile, create cu multă dragoste, cu multă sensibilitate şi măestrie de cei care au trăit de-a lungul anilor. Studierea creaţiei populare explică originea limbii române, demonstrează apariţia şi constituirea noastră ca popor, dezvăluie profunzimea sufletului românesc. Tezaurul nostru spiritual are straturi istorice foarte vechi. Strămoşii ne-au lăsta ca moştenire un adevărat patrimoniu spiritual cu rădăcini înfipte adânc în glia noastră. Seminţa din care a răsărit acest popor e nobilă şi poporul nu va. Spiritul căutării de sine în poporul tău este ca un impuls promovat de dragoste a cărui esenţă e libertatea care nu suporta supunere, gelozie sau teamă, ea este mai curată, mai curată, mai desăvărşită, numai acolo unde omul trăieşte în încredere, egalitate sau fără convenţii. Oricât de mic ar fi un popor are dreptul să pretindă stima celor din jur. Limba este ţara noastră, zâmbetul ce apare de dimineaţă, e dragostea, e lacrima ce curge de fericire, e vinul îndulcit. Grigore Vieru spunea: „A vorbi sănătos limba mamei este o datorie, una dintre cele patriotice”. E un sentiment de dragoste pentru popor. Patria ne este leagănul de dureri şi amintiri, o lumină aprinsă de dor neslăvit, hrana spirituală, înălţime pentru eternizarea valorilor naţionale, a originilor, toate crescute în noi ca un destin. Când nu ştim de unde ne tragem, spre ce tindem, încetăm să mai existăm ca naţiune!... Sunt ganduri extrase din lectura creatiei eminesciene, pe care le-am citit cu voce tare semenilor mei in ajunul zilei de 15 ianuarie 2012 in sala Bibliotecii „Alba Iulia”. De aici, de la biblioteca m-am inspirat si am lecturat mai multe creatii eminesciene. Eminescu ne-a lasat o comoara nestemata prin care ne transmite că, prin istorie, cultură, limbă, artă şi portul naţional, neamul nostru demonstrează că este unul civilizat, demn, care nu se lasă îngenuncheat sau asimilat de poporele străine.
                                                                                                   
Dumitru APARATU,  elev in clasa a XII-a, Liceul Teoretic „P. Rareş”

miercuri, 18 ianuarie 2012

MASTER-CLASS ARTA EXPRIMĂRII ELEGANTE

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"
 
Cu scopul iniţierii în arta conversaţiei civilizate, pe data de 17 ianuarie, la Filială a avut loc o lecţie de instruire în arta comunicării, la care au participat cititori ai bibliotecii şi elevi de la Liceul M. Eliade, manifestându-şi interesul pentru dobândirea unor abilităţi de exprimare elegantă. În cadrul acestei lecţii interactive cu genericul Elementele de bază ale conversaţiei publicul a fost familiarizat cu un set de instrumente utile pentru a întreţine o conversaţie plăcută, folosind cu maximum de profit vocea, zâmbetul, expresia feţei, ţinuta corporală şi vestimentară. Cunoştinţele teoretice acumulate au fost aprofundate de elevi prin exerciţii practice privind aspectul general, formula de salut şi de prezentare, modul de a susţine o conversaţie, subiectele abordate, tipurile interlocuitorilor, formula de încheiere a conversaţiei într-o notă civilizată. Tinerii s-au convins că fiecare personalitate are un stil aparte de a conversa, iar aceste experienţe personale oferă o nouă perspectivă asupra relaţiilor interumane prin capacitatea de a dialoga, care ne exprimă şi ne distinge ca fiinţe umane.

marți, 17 ianuarie 2012

PROCESUL DE FORMARE CONTINUĂ A BIBLIOTECARILOR DIN TOATE REŢELELE DE BIBLIOTECI

Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională din cadrul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova, cu sprijinul Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, initiază procesul de formare continuă a bibliotecarilor din toate reţelele de biblioteci. 

Cursurile vor fi organizate în cadrul Centrului de Formare Continuă a Secţiei Formare Continuă a USM, care îşi desfăşoară activitatea conform legislaţiei în vigoare, certificatele/diplomele de absolvire fiind recunoscute în procesul de atribuire a gradelor de calificare, promovare în post, avansare în carieră. 

Formarea continuă sa va realiza prin cursuri de iniţiere pentru dobîndirea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare pentru desfăşurarea profesiunii de bibliotecar, de recalificare, de perfecţionare (organizate de 2-3 ori per an), de modernizare şi actualizare a cunoştinţelor şi deprinderilor. Cursurile vor fi organizate pentru specialişti din diferite structuri ale bibliotecilor – catalogatori, bibliografi, angajaţi din relaţiile cu publicul etc., pe teme şi subiecte de interes, precum şi pentru angajaţi în diferite posturi – directori, şefi servicii/oficii şi alţii. În procesul de predare vor fi antrenaţi cadre didactico-ştiinţifice, precum şi specialişti-practicieni cu abilităţi de formatori. Primele cursuri vor fi organizate incepînd cu 20 februarie 2012:
Taxa preventivă de participare la cursuri – 700 (sapte sute) lei (ajustări minore pot interveni). Taxa include cheltuielile legate de procesul didactic şi cazare, care poate fi achitat integral sau parţial (procesul didactic fiind obligatoriu, iar cazarea şi diurna fiind la discreţia cursantului). Cheltuielile ce ţin de deplasare şi hrană pot fi acoperite de către instituţia, care deleagă cursanţii ori individual de către cursanţi sau personal de către cursant. Taxa poate fi achitată prin virament, precum şi individual, în prima zi de curs.

Pentru înscriere Vă rugăm să completaţi fişa de înregistrare, aceasta fiind trimisă până la 5 februarie 2012 la adresa: catedra.biblioteconomie@gmail.com

Totodată în scopul bunei organizări, concordării procesului de formare continuă a bibliotecarilor cu necesităţile şi interesele domeniului practic, Vă rugăm să completaţi următorul chestionar, care rugăm să fie transmis până la 1 februarie 2012 la adresa: lcorghenci@ulim.md.

Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta:

luni, 16 ianuarie 2012

ETERNUL EMINESCU – 162 DE ANI DE LA NAŞTERE LA BIBLIOTECA ”TRANSILVANIA”

Larisa STAVER, bibliotecar, Filiala ”Transilvania”
Prin Eminescu poezia a devenit una din artele noastre naţionale de prim rang şi suprema strălucire Eminescu i-a investit pe toţi vorbitorii acestui plai cu reale virtuţi poetice….
Biblioteca ”Transilvania” l-a sărbătorit la 15.01.2012, printr-o serie de manifestări culturale organizate, în colaborare cu Centrul de Creaţie din sectorul Ciocana, pe ultimul mare poet romantic din literatura europeană.
Din programul acţiunilor dedicate lui Mihai Eminescu, cel mai de seamă poet naţional (15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889), fac parte vernisarea expoziţiei de carte Liricul prin excelenţă al propriilor sale experienţe şi o serie de prezentări de lucrări din creaţia eminesciană, dar şi de critică literară, din colecţiile Bibliotecii.
Eminescu e poetul naţional perfect sculptat în însăşi inima acestui neam. El e perfect căci ne-a iubit cu cea mai aprigă patimă şi ne-a urât cu ce-a mai aprigă demnitate. 
Niciodata poezia noastră nu s-a ridicat la o atare putere evocatoare, căci după Eminescu a devenit firesc să îşi iubeşti ţara, sa cânţi şi să admiri frumuseţile acestor meleaguri. Noi de la el, acest zeu frumos al nopţilor cu lună, ne-am învăţat să divinizăm iubirea, s-o îmbogăţim cu noi valenţe artistice de la el am ştiut ce înseamnă pentru noi şoaptele tainice ale izvorului şi freamătul de baladă al codrului…
Şi-au dat întâlnire pentru a sărbãtori cei 162 de ani de la nasterea „poetului nepereche” elevii Prisăcaru Andrei, Bujor Claudia, Mârza Valeria, Said Jasmina, Bârliba Beatrice, periplul fiind încheiat de copiii care frecventeaza cercul ”Arta Vorbirii” condus de Zinaida Scripnic, profesoară al Centrului de Creaţie.
Manifestarea a căpătat  ascensiuni spirituale de o maximã emoţie, atât pentru cei implicaţi cât şi pentru cei ce au compus asistenţa.

Participanţii, bine instruiţi, au demonstrat o dispozitie de excepţie, întrebările ori răspunsurile venite din partea lor, au pus în dificultate până şi pe cei mari. Programul pregãtit cu migală şi talent de către aceştia a constituit practic un periplu prin întreaga viaţă şi operă a lui Mihai Eminescu. Publicul format din părinti, elevi a avut ocazia să facă cunostinţă dspre viaţa poetului, să pătrundă cu ajutorul versului printre opera eminesciană, să trăiască momente de înalt patriotism prin dramatizarea Scrisorii a III-a, dar să şi trăiască alături de copii emoţia concurenţială a confruntărilor pe aceeaşi generoasă temă a vieţii şi operei Marelui Poet. De remarcat excelenta pregătire a copiilor, fapt de altfel cunoscut şi cu alte ocazii, care după aproape o jumătate de oră de confruntări pe teme eminesciene au terminat la egalitate, câstigul informaţional aparţinând, până la urmă, tuturor celor prezenţi la manifestare.

Privim chipul poetului şi ne vedem ca într-o oglindă sufletele noastre, pentru că el este în parte fiecare dintre noi, precum noi suntem El, iar adunaţi împreună facem o Ţară, populăm o limbă. 
Una peste alta, Mihai Eminescu a reînviat, pentru o zi, la Ciocana, în inimile şi conştiinţele celor ce au fost prezenţi la manifestările de la bibliotecă.


vineri, 13 ianuarie 2012

MASTER-CLASS MEŞTERUL DE DANTELE

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"

Biblioteca este instituţia păstrătoare de memorie, de valori şi tradiţii naţionale, zămislitede-a lungul veacurilor. Înclinaţia străveche spre lumea imaginaţiei poate fi constatată prin arta populară, care atestă adevăratul tezaur al meşterilor populari. Din păcate, tradiţiile se retrag într-un plan secund al cotidianului din cauza modernizării vieţii. Filiala a găsit o modalitate de a resuscita interesul pentru frumuseţea artei manuale, inaugurând o şcoală a măiestriei, numită Meşterul de dantele. Membrii întruniţi reprezintă firile pasionate de meşteşugul popular sub îndrumările preşedintelui Tatiana Juc, meşter popular, laureată a mai multor concursuri naţionale în domeniu. Scopul şcolii de dantele este orientat spre promovarea tradiţiilor populare naţionale prin formarea abilităţilor de mânuire a artei dantelăriei, spre dezvoltarea gustului pentru arta manuală prin activităţi de artizanat, spre cultivarea dorinţei pentru revigorarea tradiţiei străbune.

Pe data de 13 ianuarie, în ajunul Sf. Vasile, împătimiţii de frumos au creat o atmosferă de şezătoare, mânuind croşeta şi iniţiindu-se în micile secrete ale lucrului manual. Lecţia interactivă de ordin practic Arta dantelăriei în simboluri eminesciene s-a desfăşurat pe fonul unei expoziţii în cheie eminesciană, incluzând obiecte-simbol din poezia poetului-nepereche. Dantelele, prin formă şi culoare, şi-au justificat denumirile: Lacul codrilor albastru, La steaua care-a răsărit, Trece lebăda pe ape, Pe freamătul de frunze, O, vis ferice de iubire, servind ca model de inspiraţie pentru publicul participant, provocându-i să aleagă modele personale pentru croşetare. Această îndeletnicire care provoacă satisfacţie şi o bună dispoziţie va continua prin iniţierea şi atragerea altor participanţi care doresc să cunoască oazele creaţiei manuale, garnisind horboţică la batiste, feţe de masă, ii, baticuri, guleraşe, suvenire. Prin aceste întruniri, tradiţia va dăinui, rămânând o prezenţă continuă în cultura populară.

marți, 10 ianuarie 2012

CLUBUL MULTICULTURALISM: CU EMINESCU PE MERIDIANELE LUMII

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"

Pe data de 10 ianuarie curent, la Filiala O. Ghibu, a avut loc prima şedinţă a noului Club cu genericul Multiculturalism, care şi-a propus scopul de a recepta valorile universale în raport cu literatura română prin strategii variate de lectură, utilizând impresiile postlecturale, lectura interpretativă pentru formularea unor judecăţi proprii, atitudini şi valori. În cadrul procesului de globalizare a culturii, este important ca tinerii să-şi formeze unele reprezentări proprii asupra diversităţii culturale prin încadrarea scriitorilor români în context literar universal, raportat la epocă şi curent literar, teme, motive. Tocmai acest obiectiv a fost urmărit în cadrul discuţiei Eminescu pe meridianele lumii, prilejuită de Ziua naşterii poetului nostru naţional, care are cele mai mari tangenţe şi interferenţe cu procesul literar universal. Discuţia a fost animată de scriitoarea Eugenia Bulat şi elevii de la liceele Minerva şi M. Eliade, care au opinat asupra universalităţii geniului eminescian, a înrudirii poetului cu mai multe culturi ale lumii, în special cultura germană, italiană, franceză, chineză. În acest context, au fost amintite eforturile tânărului student de laViena şi Berlin, care, în aceste metropole ale culturii occidentale, a căutat să se alinieze marilor idei ale timpului său. Elevii au sesizat, în opera lui Eminescu, amprente din Nietzsche, Novalis, Shakespeare, din mitologia indiană.

Drept un material teoretic suplimentar în abordarea temei propuse a avut Prezentarea de carte Eminescu - Mă topesc în flăcări, care a aprofundat cunoştinţele elevilor asupra conceptului universal al creaţiei eminesciene prin dialoguririle cu eminescologi din lume, realizate de Mihai Cimpoi. Prin prisma aprecierilor şi interpretărilor unor exegeţi notorii: Michel Steriade (Belgia), Rosa del Conte (Italia), Ion Miloş (Suedia), Ovidiu Vuia (Germania), Aurelia Rusu (Franţa) s-au făcut trimiteri la antici, la filosofia budistă, la Goethe, la Kant şi Hegel, la Heidegger, ajutându-le elevilor să-l descopere pe romanticul Eminescu, însetat de cunoaştere, cuprins de setea de iubire şi nostalgia absolutului. Prin impactul acestei cărţi, tinerii l-au descoperit pe Eminescu în diverse ipostaze: omul tragic, omul total, omul universal, cultivându-le dorinţa de a-l cunoaşte pe Eminescu mai amplu, în context universal.

Astfel, prin activitatea acestui club, Filiala susţine procesul instruirii în instituţiile de învăţământ, creând un suport informaţional adecvat noilor strategii ale şcolii moderne, ajutând elevii în pregătirea temelor pentru acasă şi integrării tinerilor în circuitul valorilor universale.

vineri, 6 ianuarie 2012

DESCOPERIREA MITULUI

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"
 
Începutul anului 2012 a fost marcat la Filiala O.Ghibu prin inaugurarea unui nou club pe interese - Clubul Mithos. Ideea vine din partea tinerilor utilizatori ai bibliotecii, dornici de a evada din capcanele consumerismului şi ale falselor valori care ne strangulează aspiraţiile, pentru a ieşi din condiţia profană a limitelor temporale. Membrii clubului sunt tineri intre 17-22 ani de la diverse instituţii de învăţământ, porniţi pe drumul căutării de sine prin intermediul tărâmului mitologic, demonstrând că, în pofida tehnicizării secolului, omul are nevoie de poveste şi absolut. Este salutabilă această preocupare a tinerii generaţii îndreptată spre cunoaşterea şi descifrarea miturilor, care joacă un rol esenţial în societate, fiind expresia unui mod de a fi în lume. Lipsa miturulor provoacă tulburările şi crizele societăţii moderne. Omul mileniului trei este în căutarea sufletului, în căutarea unui nou mit, care să-i alimenteze forţa spirituală, să-i redee forţele creatoare. Scopul clubului pe interese orientează spre interpretarea miturilor valorificate în literatură, muzică, arte plastice, dar tăinuite şi în existenţa de fiecare zi prin ritualuri sacre, superstiţii, datini.

Prima şedinţă a avut un caracter de iniţiere în lumea miturilor prin medierea preşedintelui Clubului, dr. Veronica Postolachi, punând accent pe mituri ca «adevărate revelaţii, care îi amintesc omului de sensul creaţiei şi privilegiul de a rămâine homo religiosus».

Discuţia Popasul în lumea mitului eminescian a dezvăluit un întreg univers al miturilor în creaţia poetului: mitul naşterii şi morţii universului, mitul istoriei, mitul magului, mitul oniric, mitul întoarcerii la elementele primordiale ale naturii, mitul creatorului. În baza lecturii poemelor Scrisoarea I, Luceafărul, Călin(file din poveste), Panorama deşertăciunilor (fragm.), Povestea magului călător prin stele, Odă în metru antic, membrii Clubului au constatat frumuseţea unor «mituri şi fantasme până atunci necunoscute în literatura română», descoperind şi unele mituri româneşti: mioritic, al Zburătorului, al meşterului Manole, al Dochiei, al lui Hyperion şi Narcis. Procesul de familiarizare cu universul mitopo(i)etic al lui Eminescu a solicitat lucrul asupra unor secvenţe, explicarea unor concepte operaţionale, delimitarea mitului original de mitul valorificat, recreat în opera poetică, argumentând metamorfoza miturilor de la demitizare la remitizare, aspect relevat prin scurtele intervenţii ale elevilor V. Rotaru, V. Colesnic, V. Maximenco, O. Pîslă, C. Cozari. Publicul a descoperit o altă dimensiune spirituală, care ne ajută să alegem binele şi frumosul dintr-un hăţiş al incertitudinilor existenţiale. Impactul acestei întruniri constituie o treaptă pe drumul sinuos către templul adevăratei personalităţi, contribuind, într-un stadiu incipient, la lărgirea orizontului cultural al tinerilor, facilitându-le comunicarea prin schimbul de opinii şi cunoştinţe adecvate unui nivel de cultură pe măsura celui mai mare poet român - Eminescu.