miercuri, 29 iunie 2011

TABĂRA DE VARĂ 2011. VINO ŞI TU ÎN LUMEA COPILĂRIEI ALĂTURI DE NOI

Cristina BALANUŢA,
bibliotecar, filiala „Transilvania”

 Vara, anotimpul copiilor, al vacanţei şi al celor mai frumoase amintiri. Cele mai frumoase clipe în viaţa unui copil se nasc atunci, când acesta se eliberează de încărcătura şcolară şi de alte obligaţii de elev.

Pentru copiii din sectorul Ciocana al municipiului Chişinău, vara a început minunat, dar cel mai interesant e, că s-a început printre cărţi, care sunt albinele ce duc polenul însufleţitor de la o minte la alta.

La data de 6 iunie 2011 în incnta Filialei „Transilvania” s-a dat start frumoasei şi mult - aşteptatei „Tabăra de vară 2011!”
Tabăra de vară de la Filiala „Transilvania” nu a fost una tradiţională, precum se obişnuieşte de obicei, ba dimpotrivă, a fost una foarte bogată în creaţie, adică împreună am compus, modelat, desenat. La fel am încercat să aşezăm cuvintele pe note muzicale, să transformăm imaginile în versuri, aşa ca într-un final să realizăm o adevărată capodoperă de creaţii proprii, dar mai mult toţi împreună am înţeles, că orice moment de creaţie este o plăcere dar şi o odihnă.

În această perioadă de timp nu am iezitat să facem vizite şi la alte filiale, ba chiar să facem vizită la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, a cărei filială suntem. Am făcut plimbări, am vizitat monumentele istorice din oraşul Chişinău şi desigur ne-am distrat foarte mult, făcând multe, multe poze interesante.

Dar cum să încheiem Tabăra fără o serbare? Aşa că în final am realizat cel mai frumos bal mascat. Am încercat pentru câtva timp să ne transformăm în personaje din poveşti, în eroii celor mai frumoase basme precum: Prinţesa captivă, Frumoasa adormită, Făt-Frumos, Zâna pădurilor, Zmeul cel răutăcios, Zoro, Soldăţelul de plumb ş.a.

Concursul de la final a fost compus din trei etape:

• Prezentare – copii şi-au prezentat masca prin poezii alcătuite de către ei. Poeziile erau mai mult nişte adresări ale personajelor din poveşti către Zmeul cel răutăcios, care ţinea captivă Prinţesa.

• Destăinuire – copiii au împărtăşit cele mai frumose amintiri de la această tabără tuturor celor care au fost prezenţi, părinţi, fraţi, surori, bunei şi nu în ultimul rând profesori şi colegi.

• Carnavalul cu talente – la această etapă copiii şi-au prezentat talentele prin recital de poezie, cântec, dans, pantomimă, şi nu în ultimul rând defilarea modei.

Despărţirea a fost una mai puţin uşoară, fiindcă în acest timp cât am fost împreună, ne-am ataşat foarte mult unii de alţii, avem multe amintiri comune. Însă hotarâtor a rămas faptul, că ceea ce ne va uni din nou şi ne va face să fim cât mai mult timp împreună, va fi Filiala „Transilvania”.

marți, 28 iunie 2011

BIBLIOTECA ŞI DECIDENŢII. IANOŞ ŢURCANU: "LA O ANIVERSARE"

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"


Şeful-adjunct al Direcţiei Cultură al Primăriei Municipiului Chişinău, Ianoş Ţurcanu, are o relaţie aparte cu Bibliotecile şi Bibliotecarii. Una de legământ întru cuget şi simţire, întru crez şi devenire, întru misiune şi izbândă, promovând acest centru informaţional drept cel mai important model cultural la toate nivelele ierarhice, dar, mai ales, susţinând din tot sufletul, de-a lungul unei vieţi, acest Templu la care a trudit, zidit, creat, edificat. Cu ferma credinţă că ascensiunea spirituală a neamului porneşte de la informaţie, carte, lectură - elemente decisive ale unei naţiuni, pentru a parcurge drumul spre zorii unei civilizaţii prospere, decidentul Ianoş Ţurcanu nu - şi cruţă puterile, forţa, elanul, dăruirea, pentru ca instituţia cărţii să troneze în spaţiul nostru cultural prin accesibiltate, flexibiltate, modernism şi prezenţă vie în comunitate. Participant, susţinător şi organizator al numeroaselor manifestări în cadrul bibliotecilor, este remarcat şi prin individualitatea sa artistică, dinamismul stilistic al unui scriitor consacrat, în diversele sale ipostaze de poet şi prozator, eseist şi textier, autor de aforisme. Un prilej fericit de a - i mărturisi afecţiunea pentru activitatea sa rodnică au avut-o cititorii în luna mai, în cadrul programului Săptămâna uşilor deschise la Filiala O. Ghibu, la care au participat elevi, studenţi, oameni de cultură, muzicologi, artişti, jurnalişti, cadre didactice, bibliotecari - simpatizanţi ai preaplinului sufletesc al acestei personalităţi notorii a capitalei noastre.

Fiind în perioada estivală, întâlnirea cu poetul Ianoş Ţurcanu, aflat la frumoasa aniversare de 60 de ani, a valorificat aventura vacanţei prin prisma volumului de versuri Cea mai frumoasă vară a iubirii, ediţie proaspăt apărută în colecţia Biblioteca Societăţii Scriitorilor Târgovişteni. Prefaţatorul antologiei, acad. Mihai Cimpoi, prezent la manifestare, a atenţionat asupra notei particulare a creaţiei şi personalităţii lui Ianoş Ţurcanu în contextul literaturii noastre de azi, remarcând stilul neoromantic şi neoimpresionist al unui liric, configurat din enigmatice visări, dominat de fiorul existenţial al vieţii trecute prin inimometru. Asupra operei şi personalităţii lui I. Ţurcanu, s-au pronunţat şi scriitorii Iulian Filip şi Aureliu Silvestru, care au apreciat contribuţia sa la promovarea culturii, au menţionat premiile obţinute şi cărţile traduse în multe limbi ale lumii, oprindu-se asupra conotaţiilor parabolice şi alegorice ale aforismelor, asupra ludicului şi umorului fin, explorat cu dinamism stilistic şi simplitatea formulei artistice. Recitalul de versuri susţinut de autor a impresionat publicul prin tonalitate, ritm şi atmosferă, relevând un pelerin la hotarul de vis şi talaz, bătut de furtuni de vară, de brize marine, de zările evanescente.

Surpriza manifestării a fost însă lansarea colecţiei de romanţe Nu poţi da anii înapoi: muzică semnată de Svetlana Badrajan pe versurile lui Ianoş Turcanu, autor, care a adunat în palmares peste 500 de texte de cântece de muzică uşoară, populară şi cântece pentru copii.Aprecieri despre carte şi autori au adus prin cuvinte elogioase dr.Victor Ghilaş, jurnalista Maria Stoianov, care au menţionat deopotrivă profunzimea artistico - sonoră, potenţialul liric şi invenţia melodică generoasă a autorilor, care fac parte din tagma susţinătorilor romanţei.Leonid Răileanu, profesor de muzică al AMTAP, a apreciat înalt contribuţia Svetlanei Badrajan, doctor în studiul artelor, la dezvoltarea istoriei muzicii şi folclorului, menţionând un şir de articole, studii, monografii, manuale, fiind şi autoare de cântece pop-rok, muzical-uri, romanţe. Cu referire la talentul, valenţele compozitoarei, dar şi la harul artistic al lui I. Ţurcanu, s-au pronunţat şi interpreţii: Nina Ermurachi, artistă emerită; Natalia Munteanu, maestru în artă, solista orchestrei Fluieraş; Cristina Pintilie, interpretă, profesoară la Catedra de canto a AMTAP; Diamanta Patereu, solista orchestrei Folclor; Anişoara Dabija, interpretă de muzică populară, prilejuind o adevărată întâlnire cu regina muzicii - romanţa, care a renăscut în sufletul publicului stări, dispoziţii şi momente înâlţătoare prin farmecul ei şentimental şi nostalgic, care merge direct la suflet. Întâlnirea cu Ianoş Ţurcanu a fost cu adevărat un dar oferit publicului cu generozitatea ce-l caracterizează, pentru că, aşa cum mărturiseşte: «Alte bunuri nu am:/ această planetă, universul,/ dragostea, o carte bună,/ câţiva prieteni, câteva femei,/ tristeţea, bucuria,/ soarele, marea, ironia,/ un gând obraznic/ ce cântă la acordeon/ şi-alungă moartea.../ Cam atât.// Cred că-i destul să fiu invidiat»

Alături de Ianoş Ţurcanu, suntem invidiaţi şi noi, Bibliotecarii, pentru că-l avem în preajmă, fiind nu doar un bun decident, ci şi un bun sfetnic, consultant, coleg, prieten întru profesie. La Mulţi Ani ! Şi atât. Apropo, ştim că, alături de Ianoş Ţurcanu,  Linişte nu va mai fi, va fi doar Ploaie la plus infinit, cu mult rod pentru Biblioteci şi pentru toate astea-i suntem recunoscători.

SALONUL DE ARTE ÎNVĂLUIT ÎN CULORILE DURERII (ZIUA MONDIALĂ ÎN SPRIJINUL VICTIMELOR TORTURII)


Elena VULPE, director al Filialei „O. Ghibu”

 Se spune că drumul spre adevăr trece prin inima omului. Omul se naşte pe lume, pentru a-şi câştiga dreptul la viaţă. Orice tentative de violare a demnităţii umane, de orice natură ar fi ele (război, violenţă, tortură, genocid, tiranie, deportări, exod, masacrare în mase, regim despotic ş.a.), sunt generate de ură şi invidie, de acţiuni despotice ce constituie grave crime împotriva umanităţii. A capitula în faţa răului înseamnă a fi umilit, înjosit, discriminat. Apărarea drepturilor fundamentale ale omului este o obligaţie sacramentală, o datorie supremă a întregii omenirii. În aceste vremuri de restrişte pentru viitorul planetei, protejarea lor devine o religie a secolului, o problemă globală a umanităţii.


Cu acest mesaj de “Ziua mondială în sprijinul victimelor torturii”, Asociaţia obştească Falun Dafa, susţinută de partenerii media “The Epoch Times” şi “Curaj TV”, au organizat, în Scuarul Europei, vernisajul expoziţiei cu genericul “Adevăr, Compasiune, Toleranţă”, care, mai apoi, începând cu data de 27 iunie, a fost găzduită şi prezentată în Salonul de Artă al Bibliotecii “O. Ghibu”. Preşedinta Asociaţiei, Tatiana Chiriac, a vorbit, în faţa unui public numeros (cointeresat de această tematică), despre istoricul şi experienţa unei practici spirituale de cultivare a minţii şi a corpului, urmând o străveche disciplină chineză, axată pe exerciţii spirituale, meditaţii şi reflecţii asupra sensurilor existenţiale, cu efecte benefice de autocunoaştere şi îmbunătăţire a calităţii vieţii. Fondatorii Asociaţiei - avocatul Tatiana Chiriac şi dr. în drept, conf. univ., Dumitru Roman (de astă dată pe post de moderatori) - au prezentat  expoziţia internaţională “Adevăr, Compasiune, Toleranţă” care, făcând înconjurul lumii, a ajuns şi în R. Moldova după un turneu în 45 de ţări şi 210 oraşe ale lumii. Impresionantă prin imensitatea tablourilor care ating parametrii dimensionali de 2/2 m, expoziţia a captivat vizitatorii prin tehnica interpretativă, elementele compoziţiei, bogăţia nuanţelor cromatice, dar mai ales prin tematica lor, care redă scene zguduitoare dintr- o realitate crudă şi nedreaptă din viaţa unor membri ai organizaţiei Falun Dafa, care sunt persecutaţi de către regimul comunist chinez. 


 Cele 28 de tablouri expuse au fost prezentate şi comentate în faţa publicului cu lux de amănunte, demonstrând competenţa unor susţinători şi voluntari de diferite specialităţi: Tatiana Chiriac, Valentina Stratulat, Anatolie Chitoroagă, Olga Filipescu, Ana Chiriac, Maria Maevschi, instruiţi special, pentru a ghida vizitatorii şi a-i iniţia în arta chineză. Astfel, spectatorii au aflat informaţii despre creaţia grupului internaţional de artişti consacraţi: Kathleen Gillis, Kunlun Zhang, Xiaoping, Dong şi alţi semnatari ai pânzelor de o impresionantă ţinută artistică, incluse în expoziţie. Fiecare pictură transpune o poveste reală, apelând la compasiunea umană faţă de campaniile brutale de intimidare, propagandă negativă şi violenţă, specifice tuturor regimurilor totalitare. Toate lucrările, având titluri sugestive (Descindere la domiciliu, Durerea unei orfane, Fără casă, Tărie sufletească, Eliberată prin credinţă, Strălucire în noapte, Înfruntă răul, Un strigăt pentru Justiţie)  fascinează prin încercarea lor de a reînvia principiile moralităţii umane, trasând, spre inimile oamenilor, o punte  pentru Adevăr, Compasiune, Toleranţă. Consecinţele emotive îşi află ecoul oportun, strecurând, în sufletul tuturor,  mai multă bunătate, dăruire şi iubire în numele aproapelui, de dragul unei Terre dominate de pacea lăuntrică a fiecărei fiinţe fidele Divinităţii. La această Mecca iconografică, s-au perindat şiruri de vizitatori (cca 160 de noi cititori înscrişi), împătimiţi de magia culorilor şi serenitatea mesajelor iradiate, înregistrând o frecvenţă impresionantă în ascest topos spiritual al bibliotecii.



joi, 23 iunie 2011

CITITORII BIBLIOTECII „OVIDIUS” ÎN DIALOG CU SCRIITORUL IANOŞ ŢURCANU


Margareta CEBOTARI, bibliotecar principal
În cadrul programului „Lecturile verii – 2011” filiala „Ovidius” a inclus promovarea    personalităţilor chişinăuiene conform programului special cu genericul „Dialoguri între generaţii”, deoarece în acest an marcăm  575 de ani ai Chişinăului, iar printre  valorile sale  esenţiale sunt cetăţenii talentaţi care locuiesc în acest oraş. Întâlnirile cititorilor bibliotecii cu scriitorii fac parte din acest program.

Recent pentru trei grupe de elevi, care se odihnesc la tabăra cu sejur de zi de la liceul „Mihai Viteazul”,  am organizat o întâlnire cu scriitorul Ianoş Ţurcanu. Sub îndrumarea învăţătoarelor, copiii din clasa a III-a (înv. Cârnaţ Aculina) şi două clase de a patra (înv. Bulmaga Marina, Braşoveanu Oxana) au pregătit un mic recital din cele mai îndrăgite poezii ale acestui poet.

Pentru micii cititori a fost foarte interesant să afle date biografice din viaţa poetului Ianoş Ţurcanu. A fost mai întâi medic, dar totuşi vocaţia de a scrie a învins. De mic a fost curios să afle mai multe, la vârsta de cinci  ani ştia deja să citească şi să scrie, iar primele versuri au fost tipărite pe când era în clasa a şasea în ziarele şi revistele pentru copii din acea perioadă. Scrie şi acum pentru copii deoarece îi sunt dragi, de fapt nu s-a despărţit  de copilăria sa niciodată.

Poetul a citit copiilor mai multe versuri, povestindu-le cum şi de ce a apelat la anumite teme. Motivul educaţional al poeziei „Orice limbă e frumoasă” a devenit clar pentru cei prezenţi în sală: pentru oricine cea mai dragă este limba maternă, limba pe care o înveţi şi o înţelegi de la primii ani de viaţă.

Curiozitatea copiilor a fost să afle: de ce îi place dlui Ianoş Ţurcanu să fie scriitor, unde găseşte surse de inspiraţie, dacă a scris poezii dedicate mamelor, cine sunt primii săi critici, adică persoanele cărora le citeşte poeziile proaspăt scrise?

Lectura ulterioară a cărţilor poetului va avea loc şi la tabără, scriitorul dăruind mai multe cărţi cu autograf pentru fiecare clasă de elevi.

În baza expoziţiei de carte „Ianoş Ţurcanu – de la suflet la suflet cu cei mici” am trecut în revistă ediţiile frumos ilustrate ale cărţilor pentru copii ale acestui autor, remarcând şi ediţiile de referinţă din care pot afla date biografice şi aprecieri ale operei scriitorului: Biobiliografia „Ianoş Ţurcanu”, Dicţionarul scriitorilor români din Basarabia,  Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor (dicţionar biobibliografic).

miercuri, 22 iunie 2011

GRIJA ŞI RESPONSABILITATEA PENTRU CREŞTEREA CITITORULUI DE MÂINE

Elena VULPE, director al Filialei “O. Ghibu”

În era noastră, unde se înregistrează tot mai frecvent un alarmant declin al lecturii, dacă ar fi să elaborăm un model al posibilelor dependenţe faţă de instituţia cărţii, el ar trebui căutat în instituţiile preşcolare, în grădiniţele de copii, acolo unde se altoieşte dragostea de carte, de cuvântul scris şi vorbit. De acest lucru ne-au convins copiii porniţi a escalada treptele nebănuite ale cunoaşterii în universul bibliotecii, acest spaţiu sacru al lecturii, care este atât de venerat de ei. Or, cum alfel ai putea reda fascinaţia, acea lumină incadescentă şi purificatoare izvorâtă din sufletul copiilor, veniţi la bibliotecă, pentru a descoperi tainele creaţiei adunate în mii de cărţi, una mai atrăgătoare decât alta. Autori, titluri, eroi, subiecte captivante, care depăşesc orice imaginaţie şi îndeamnă ochii curioşi ai copiilor spre căutare de noi orizonturi...

Grija şi responsabilitatea pentru creşterea cititorului de mâine, care la Filiala O. Ghibu este un proces de lungă durată, a inclus, în cadrul Săptămânii uşilor deschise o serie de activităţi, la care au fost invitaţi copiii a trei grupe de vârstă preşcolară de la grădiniţa Mărţişor. Însotiţi de educatori şi bibliotecari, ei au venit pentru prima dată la bibliotecă, descoperind un univers miraculos, înmiresmat de cuvânt, lecturi, flori, balonaşe şi diverse expoziţii tematice, reunite sub umbrela genericului «În lumea fascinantă a cărţii». Mare le-a fost uimirea, cunoscând pe viu un creator de valoare, un nume strălucitor al scrisului românesc contemporan, la prima lor întâlnire cu scriitoarea Claudia Partole -O viaţă dăruită cărţilor, care le-a mărturisit despre traseul său de creaţie, începând de la prima poezie până la editarea mai multor cărţi pentru copii. Un interes deosebit a suscitat volumul de basme şi povestiri pentru copii Mahalaua veselă în care palpită intens lumea copilăriei, dulce şi zburdalnică. Harul scriitoarei, vorba aleasă şî înţeleaptă, poveţele pline de învăţătură s-au manifestat din plin şi în scrierile incluse în culegerile Păsări suntem când ne naştem, Grăbeşte-te încet, Are mama fată mare, Psalmii Mariei Magdalena, O clipă ş.a.

Prezentarea colecţiei Claudiei Partole Să creşti mare, puişor, titulară a premiului „Simpatia copiilor”, acordat în cadrul Salonului Internaţional de Carte, a surprins copiii prin sfaturi de comportament pentru pici, expuse în versuri captivante de o rară frumuseţe şi cu multe efecte educative în volumele: Ai grijă de tine şi E minunat să fii educat şi să creşti manierat. Au urmat apoi multe întrebări şi răspunsuri, recitaluri de poezie, cântece şi jocuri, autografe pe cărţile oferite de bibliotecă pentru grădiniţă. Impresionantă a fost şi excursia la ansamblul sculptural dedicat lui Onisifor şi Octavian Ghibu Semnul monumental cu o depunere de flori, unde copiii au aflat date din istoria bibliotecii, a monumentului şi biografia personalităţilor - mari cărturari şi adevăraţi patrioţi ai neamului.


Sperăm că aceste întâlniri vor lăsa urme adânci în conştiinţa copiilor. Cultivarea pasiunii pentru lecturi şi valori, cinstirea personalităţilor, respectarea bunelor maniere în diferite circumstanţe ale vieţii, vor determina conduita, performanţele individuale, progresul cunoştinţelor utile, care contribuie la perfecţionarea educaţiei şi a moravurilor viitorilor noştri cititori şi consumatori de informaţii, atât de necesare pentru dezvoltarea raţiunii umane în acest secol în care Civilizaţia nu s-a încheiat încă. Este abia în devenire, aşa cum constata Norbert Elias, reprezentant al teoriei sociologice nedogmatice.



marți, 21 iunie 2011

DIALOGURI LITERARE: SCRIITORUL – CITITORUL

Lilia STAVCIUC, bibliotecar, filiala „Alba Iulia”


La Biblioteca .„Alba Iulia” dialogul între scriitor şi cititor a devenit o tradiţie. Aceste întâlniri-dezbateri asupra creaţiei scriitorilor, care au loc frecvent în mediul cititorilor de toate vîrstele, consolidează lectura şi aprofundează cunoaşterea calităţilor creative şi umane ale scriitorului. Este, de fapt, o meditaţie colectivă asupra lecturii, cărţii, scriitorului şi reacţiei cititorului. În acest context, informăm publicul care ne vizitează blogul, că recent, la 14 iunie, începând cu ora 11:00 în incinta Bibliotecii „Alba Iulia” a avut loc o nouă întâlnire a cititorilor cu scriitoarea Galina Furdui. De această dată la întâlnire au fost prezenţi copii din Tabăra de lectură a bibliotecii, copiii din cartier, cititorii mai mari şi mai mici, bibliotecarii-gazdă. Copiii din tabară au ştiut din timp despre această întâlnire şi au depus toată străduinţa pentru a o convinge pe Doamna scriitoare că-i cunosc opera şi vocaţia. Alături de prezentările de carte pentru copii pe care le-au făcut, recitalurile literare şi muzicale, copiii şi cei mai mari au intrat într-o polemică interesantă cu scriitoarea, i-au pus întrebări despre creaţie, credinţă, dragoste, prietenie, natură şi altele. Pentru a-i încuraja pe copii să rămână în continuare activi vom menţiona că, Cristofor Fiştic, de exemplu, a prezentat cartea „Ieri plus mâine” şi a citit expresiv poezia ,,Plus o floare”, iar Ilie Vartic a recitat poezia ,,Calea Laptelui” sub acompaniamentul lui Vasile Oleinic la chitară. Au mai participat şi alţi copii în recital: Adrian Morari cu poezia ,,Cu Gicu - Ştietoate”, Cristi Spînu - poezia ,,Dintele”, Cristina Gorobivschi - poezia ,,Toate-s invers”, iar Laura Şipitica a prezentat cartea ,,Mărgeluşe calde”, a citit poezia ,,O mică poveste” şi a interpretat cântecul ,,Sunt o fata frumuşică”. Scriitoarea a fost plăcut surprinsă, mulţumindu-le din tot sufletul copiilor pentru activitatea lor. Dupa care a demarat dialogul propriu-zis dintre scriitoare şi copii. La finele activităţii fiecare copil s-a învrednicit de un autograf al autoarei pe semnul de carte dedicat Galinei Furdui. Încântaţi de această întâlnire în egală măsură copiii şi scriitoarea s-au despărţi prieteneşte în speranţa unor altor eventuale întâlniri, care rămân în memoria copiilor ca cele mai frumoase de clipe de neutitat.


În continuare vom prezenta un rezumat din impresiile copiilor de la această întâlnire:

Astăzi, 14 iunie, la noi la bibliotecă a venit scriitoarea Galina Furdui, care anul acesta este în lista scriitorilor aniversari. Doamna Galina Furdui va împlini curând 65 de ani. Noi, copii din Tabăra de lectură, am recitat câte o poezie, am prezentat cărţi şi am interpretat cântece. Am avut posibilitatea să adresăm întrebări scriitoarei, dar şi să răspundem la întrebările Dânsei. Din discuţia susţinută am reuşit să înţelegem mai aprofundat ce înseamnă cuvântul şi de unde a provenit acesta. La fel am aflat că, Galina Furdui este originară din Soroca şi că în familia Doamnei toţi copii cântau la câte un instrument muzical. Cartea ,,Ieri plus mâine“ scriitoarea a dedicat-o feciorilor săi Gicu şi Linu. În finalul întâlnirii Doamna Galina Furdui a făcut o donaţie de cărţi bibliotecii. Cu toţii am primit câte un semn de carte cu poza scriitoarei, cu o listă de cărţi şi cu un autograf din partea scriitoarei. Am rămas cu adevărat încântaţi de această deosebită întâlnire.

Iraida Graur, 6 ani; Cristina Gorobivschi, 8 ani;

Cristian Spînu, 8 ani; Laura Şipitica, 8 ani;

Adrian Morari, 10 ani; Victor Nedenco, 10 ani;

Ilie Vartic, 12 ani; Cristofor Fiştic, 12 ani;

Vasile Oleinic, 12 ani; Cătalin Gâlcă, 12 ani.







luni, 20 iunie 2011

TOŢI COPIII SUNT FRAŢI DE STELE

Margareta CEBOTARI, bibliotecar principal


În cadrul programului „Lecturile verii” organizat la filiala „Ovidius” se desfăşoară cu succes interesante ore de lectură, concursuri de rezolvare a integramelor, ghicitorilor şi alte jocuri cognitive.

Prezentarea povestirii „Fraţi de stele” (cartea-surpriză a Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ediţia a XV-a, care avut loc în luna aprilie a acestui an) ne-am propus să o realizăm împreună cu autorul, scriitorul Nicolae Rusu. Copiii ce se odihnesc la tabăra cu sejur de zi de la gimnaziul nr 53 au acceptat cu plăcere să vină la întâlnire cu acest maestru al dialogului, după cum este menţionat în studiile de referinţă. S-a realizat mai întâi o trecere în revistă a cărţilor pentru copii scrise de acest autor.

Cititorii noştri au rămas surprinşi să afle că la vârsta lor el nu văzuse şi nu vorbise nici cu un scriitor, deoarece în satul lui de baştină, Risipeni, Făleşti, nu prea veneau scriitorii în vizită la copii. Atunci când citea cărţi în copilărie, credea că există cu adevărat Împărăţia Poveştilor, a ţinut să menţioneze autorul. Băieţii mai mari ca el, care ştiau despre acest fapt, uneori se prefăceau că vor smulge cu mâinile goale orice copac, iar el credea că ei sunt ca şi nişte voinici din poveste, care au puteri uriaşe. Desigur, adevărul ieşea la iveală şi se amuzau cu toţii, dar astfel de întâmplări au avut loc multe în copilăria sa. Uneori se inspiră din aceste amintiri atunci când scrie poveşti şi povestiri pentru copii.
De fapt, mai crede şi astăzi în poveşti – i-a frapat scriitorul pe copii cu această mărturisire. Multe din povestirile sale sunt bazate pe credinţa în bunătate, dreptate, fericire, iar deoarece toate poveştile au un sfârşit bun, doreşte să păstreze această tradiţie în scrierile sale pentru copii. Acesta este şi mesajul povestirii „Fraţi de stele” şi se bucură că foarte mulţi copii, care au fost în vizită la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii au primit-o în dar, deci o vor citi, vor învăţa un comportament binevoitor faţă de lumea înconjurătoare. Cititorii noştri au ascultat cu atenţie un fragment din carte în lectura autorului. Nu i-a lăsat indiferenţi nici lectura unei poveşti din cartea „Coada iepuraşului” de acelaşi autor. Scriitorul i-a sfătuit şi pe copii să creadă în forţele bune ale poveştilor, deoarece aceasta îi va ajuta în viaţă, vor fi mai înţelegători, mai blânzi.

La rândul lor, copiii i-au recitat scriitorului poeziile lor preferate. Chiar dacă aveau emoţii, ei au dovedit că ştiu să se prezinte, să anunţe titlul poeziei şi autorul. Mai activi au fost Adina, Daniel, Vlad, Paula, Dana, Adriana, Sebastian. Paula a interpretat şi un cântec despre prieteni. Mai apoi micii cititori au adresat autorului întrebări tradiţionale, care îi interesează cel mai des pe cei de vârsta lor: de ce a preferat să fie scriitor, la ce vârstă a scris prima carte, câte cărţi a scris până acum, de ce nu scrie şi poezii?

Astfel la biblioteca „Ovidius” s-a realizat comunicarea benefică dintre scriitor şi cititori. Copiii au înţeles, că „Cine ştie carte are patru ochi” deoarece ştie cât doi oameni, această interpretare a proverbului fiind anunţată lor de către scriitorul Nicolae Rusu. Astfel vor dori să afle şi ei cât mai multe prin lectura cărţilor interesante pe care vor veni să le împrumute de la bibliotecă. Desigur vor citi în primul rând povestirea „Fraţi de stele”, primind în dar cartea cu un autograf din partea autorului.



vineri, 17 iunie 2011

PERSONALITĂŢI CHIŞINĂUIENE: ION ANTON - CAVALERUL "FLORILOR DALBE "

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"


Unul din obiectivele importante ale programului Săptămâna uşilor deshise, desfăşurat la Filiala O. Ghibu, este orientat spre promovarea valorilor naţionale, a tradiţiilor culturale care animă viaţa spirituală a capitalei, a personalităţilor, care şi-au lăsat amprenta asupra evoluţiei culturii noastre naţionale. O astfel de acţiune a fost organizată pe data de 20 mai, unde publicul cititor de la Liceele M. Eliade, Al. I. Cuza din Chişinău, T. Bubuiog din Ialoveni, Liceul I. Vatamanu din Străşeni a fost invitat la întâlnirea cu o personalitate notorie a capitalei, scriitorul şi redactorul - şef al revistei Florile Dalbe, în cadrul medalionului literar Ion Anton: Măreţia clipei. În prealabil, a fost prezentată expoziţia de carte Ion Anton - Cavalerul Florilor Dalbe. Invitaţii de onoare au fost oameni de cultură, scriitori, critici literari, poeţi şi editori, care s-au expus asupra creaţiei autorului: Ion Ciocanu, Vladimir Rusnac, Serafim Belicov, VictorProhin, Claudia Partole, Silvia Ursachi, Dumitru Gabura, Andrei Burac, Valeria Dascăl, apreciind discursul poetic profund, dimensiunea lirică, axată pe tradiţie şi modernism, mesajul şi tematica actuală a creaţiei scriitorului şi publicistului.

Discuţia - dezbatere în baza volumului antologic Cădere sentimentală pe gânduri a inclus recenzii asupra ciclurilor de poezii (Vamă pentru speranţă, Viitorul ca moştenire, Rondelurile călătorului, Mâine va fi ieri, Necuprinsul punctului, Zodia Zimbrului), susţinute de elevii profesoarei de limbă şi literatură Veronica Postolachi, care au surprins publicul prin capacitatea de analiză şi înţelegere a textului poetic, fiind apreciate chiar şi de cele mai competente spirite şi exegeze în domeniu, prezente la manifestare. Astfel, OlgaOboroc şi Anastasia Bolgar au dezvăluit tehnicile inovaţionale de interpretare, descoperind o nouă faţetă a creaţiei poetului din perspectiva neomodernismului basarabean. Cu reflecţii profunde în care poetul imprimă valenţe filosofice unor teme moderne, au intervenit elevii Dumitru Grecu şi Gheorghe Popa, care au apreciat influenţa benefică a unor scriitori de valoare, cum ar fi Nichita Stănescu sau Victor Teleucă, asupra creaţiei lui Ion Anton. Destul de semnificative au fost şi aserţiunile Ecaterinei Sugailo şi Tatiana Taşcă, care au remarcat importanţa cognitivă şi educativă a cărţilor consacrate preşcolarilor, lucrări de succes ale literaturii autohtone pentru copii. Un comentariu riguros au expus Cristina Sibov, Iuliana Glavan şi Taisia Haritonov, care au menţionat unele cărţi remarcabile şi curajoase, ce nu au fost apreciate din partea criticii literare profesioniste. De asemenea, trebuie menţionat şi efortul unor investigaţii efectuate de Ana Melenciuc, Iuliana Moroz, Valeria Răileanu, care s-au referit la condiţia cronicarului Ion Anton, care meditează asupra vremelniciei şi veşniciei „clipei de o viaţă” prin prisma dragostei de baştină, a destinului ei istoric.

Întâlnirea cu colaboratorii revistei Florile Dalbe la frumoasa aniversare de 70 ani a fost un fericit prilej atât pentru bibliotecari, cât şi pentru public de a-şi exprima admiraţia adresată întregii echipe pentru cea mai bună revistă educativ- cognitivă şi literar - artistică din Moldova, deţinătoare a preţiosului Premiu Internaţional pentru Calitate şi Excelenţă „Steaua Calităţii”, categoria Platină. Vorbitorii au menţionat vocaţia europenă a publicaţiei periodice - o adevărată tribună a copiilor, apreciind talentul şi dăruirea întregii echipe de jurnalişti prezenţi la bibliotecă: Eudochia Verdeş, Mariana Gabura, Lidia Ungureanu, Lica Movilă, Elena Macovei, Octombrina Onofrei, Cristina Covrig, care contribuie la educarea valorilor general - umane şi naţionale, cultivându-le copiilor şi adolescenţilor alese calităţi cetăţeneşti, dragostea pentru creaţie, lecturi şi valori.

joi, 16 iunie 2011

COPII TALENTAŢI ŞI DORNICI DE CUNOAŞTERE ŞI DELECTARE LA CENTRUL EMINESCU

Elena DABIJA, Director CAIE

 La CAI Eminescu continuă activităţile de comemorare a 122 de ani de trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu. Astăzi, 16 iunie am organizat un concurs de poezie. Deşi e vacanţă sala a fost arhiplină cu copii de la Tabăra de vară a Şcolii primare nr. 9 şi Grădiniţele nr. 40 şi 139. Dna Maria Chirilă,  şef oficiu, le-a povestit copiilor despre frumuseţea şi melancolia poeziilor marilor poeţi Mihai Eminescu şi Grigore Vieru dedicate în special copiilor, le-a prezentat ediţiile noi apărute. Apoi copiii au ieşit în scenă pentru a declama poeziile îndrăgite: Somnoroase păsărele, Fiind băiet păduri cutreieram, Lacul, Luceafărul, La steaua, Ce te legeni, Revedere, Copilărie, Plaiul meu, Tui Iarbă, tot ai mamă? ş. a.

Îndrumaţi şi acompaniaţi la pian de profesoara Guzun Aurelia copiii cu mare dragoste au interpretat cîntecele Somnoroase păsărele, Eminescu, Valurile Dunăriii şi alte cîntece populare. Cei mai îndrăzneţi din sală au ieşit şi au dansat chiar. Discipolele Nelly Ciobanu şi Victoria Priguza, începătoare la clasa pian, au interpretat unele melodii astfel ne-au demonstrat că au talent şi viitorul le deschide uşile în lumea muzicii.

Publicul a susţinut participanţii cîntînd cu ei împreună dar şi prin aplauze. Pentru prezenţă şi participare la acest concurs copiii au fost apreciaţi şi au primit în dar cite o carte scrisă de Liuba-Drăgostiţa Bujor “Darul lui IIsus”.

Deoarece mai dispuneau de timp şi nu doreau să plece din sala de lectură le-am propus să privească filmul pentru copii “Veronica”, realizat de Centrul de producţie cinematografică din Bucureşti în anul 1968. În roluri titulare joacă renumiţi actori români: Lulu Mihăescu, Dem Rădulescu, Margareta Pîslaru. Filmul e de gen fantastic şi este despre o fetiţă dulce, bună şi cuminte – Veronica. Filmul i-a înveselit şi mai mult, deoarece este un film despre copilăria frumoasă, care cu părere de rău atît de repede trece. Bine dispuşi şi mulţumiţi de premii copiii au promis că vor mai participa la astfel de concursuri şi vor fi prieteni cu cartea şi lectura.

Noi, maturii, am conştientizat că de la copii putem să aşteptăm lucruri frumoase şi roade bogate numai dacă le semănăm din fragedă copilărie dragostea de neam, de tradiţii, de frumos, de cultură, de lectură. Ei sunt viitorul nostru şi avem marea datorie faţă de ei să le formăm şi să le modelăm personalitatea prin valorile frumoase.

luni, 13 iunie 2011

„VREAU SĂ VĂ TREZESC PRIN POEZIILE MELE!”


La 1 iunie curent, de Ziua Internaţională a Copilului, la biblioteca ”Târgovişte” s-a produs un eveniment: în cadrul activităţii Ora de poezie a fost lansat un poet! E vorba de Iulia Beşliu, eleva în cl. XI de la liceul republican cu profil real din Chişinău.

...Înainte de sărbătorile de Paşti, de mine s-a apropiat o domnişoară înaltă, cu ochi negri, jucăuşi care m-a întrebat cu o voce sfioasă, ce să facă, fiindcă scrie poezii şi nimeni nu poate să-i spună, dacă poeziile ei sunt bune. Ar vrea să afle părerea cuiva, dar nu ştie cui să se adreseze. Ca să fiu sinceră, am fost luată prin surpindere. Eram în localul bibliotecii ”Târgovişte”, consultam presa noastră naţională care, cu regret, nu publică nici poezii, nici proză, ai putea crede că în Republica Moldova oamenii de creaţie sunt pe cale de dispariţie. Excepţie, deisgur, face săptămânalul ”Literatura şi arta” care, cu mult drag, continuă să promoveze arta, cultura, dar şi tineri condeieri. Tocmai îmi treceua prin cap asemenea gânduri...

Întâi şi-ntâi, am dorit să aflu numele acestei tinere, aşa că am făcut cunoştinţă, îndemnând-o să-mi vorbească despre sine, despre poeziile pe care o scrie. ”Le am aici, cu mine!” mi-a spus Iulia pe un ton hotărât. Mi-a adus curând o mapă de culoare albastră plină cu failuri în care erau aranjate foile cu poeziile culese la calculator şi scoase la printer.

Am început să citesc cu voce tare, încercând să ”prind” ritmul interior al versului. Uneori mă ”împiedicam” de cuvinte de ”uz zilnic” care, s-ar părea, nu au ce căuta în lumea poeziei. ”Dar aşa gândesc, aşa simt!” îmi replica Iulia la observaţiile mele despre limbajul poetic.

Am citit mai multe poezii scrise de Iulia Beşliu în ultimii doi ani, fiindcă această necesitate de a scrie, de a se destăinui într-un fel, a venit în anul trecut şi nu a mai putut fi stăvilită.

Poeziile Iuliei Beşliu m-au impresionat. Prin maturitatea şi profunzimea lor, printr-o trăire înterioară care se zbate între romantism şi realism. Iulia nu este sentimentală, plângăcioasă, ci foarte curajoasă în felul de a aborda viaţa şi felul cum se reflectă în sufletul ei. Multe poezii sunt pesimiste. ”De ce?” am întrebat-o. ”Aşa simt eu! Simt că ceva moare în mine şi renaşte altceva!” ”Cine a mai citit poeziile tale?” ”Unii colegi, învăţători, dar simt că am nevoie de un auditoriu mai mare, poate chiar să public undeva vresurile mele”. Am convenit că vom avea o lansare, aici, la bibliotecă, unde vor fi invitaţi colegi de clasă, colegi de la alte licee, învăţători. Va fi o zi a ei, a Iuliei, când ea, într-un fel, va ieşi din anonimat...

În ziua lansării, la 1 iunie, Iulia a recunoscut că atunci, în aprilie, nu a dat crezare spuselor mele. ”Credeam că ati vrut să mă luaţi cu vorba. Nu mi-am imaginat că voi avea parte de o lansare!” a recunoscut sincer Iulia în faţa audienţei. Nu foarte numeroasă, dar îndeajuns pentru ca Iulia să aibă parte de o sărbătoare şi de o lansare autentică. Au venit colegi de-ai Iuliei, îndrăgostiţi de poezie, au venit elevi de la liceul profesional nr.1, fiind interesaţi de eveniment, a venit pedagogul de la liceul nr.1, doamna Levinschi, diriginta Iuliei, doamna Livia Bulicanu, au venit adolescenţi care se mai simt copii (fiindcă nu au împlinit încă vârsta de 18 ani!) şi care-o înţeleg pe Iulia, fiindcă ei fac parte din Generaţia XXI, au felul lor de a comunica, de a vorbi, au stiluri de muzică preferate, înterpreţi îndrăgiţi, au lumea lor în care un loc anume îl ocupă poezia.

Celor prezenţi li s-au adus la cunoştinţă poezii din ciclul ”Capitol pesimist din viaţa unui copil pierdut în singurătate”. Aşa şi-a întitulat Iulia capitolul de poezii scrise până în prezent. De ce pesimist? ”În anul trecut m-am îmbolnăvit. Am trecut prin clipe grele. Mi-am amintit un caz din copilăria mea. Îmi plăcea să mă joc cu băieţii. Dar într-o zi, cei pe care-i consideram prietenii mei, au omorât într-un mod plin de cruzime un motănaş. L-au trântit de un perete până a murit. Hohoteau de râs, iar eu ţipam şi strigam să se oprească. Ei nici nu m-au luat în seamă. Ţin minte că am plâns mult în acea zi. De ce acei băieţi, tovarăşii mei de joacă, au omorât un motănaş? Nimeni putea să-mi explice de ce s-a întâmplat cea ce s-a întâmplat, iar eu eram prea mică pentru a înţelege. Au trecut ani. Părea că acel epizod a fost dat uitării, dar nu, când m-am îmbolnăvit, mi-a revenit cu toată forţa.”

Iulia Beşliu este originară din satul Tătăreşti raionul Străşeni. Mama este educatoare la grădiniţă, tatăl – constructor. A absolvit gimnaziul din sat, după care a venit să-şi continuie studiile la liceul republican cu profil real. Îi place matematica, ştiinţele exacte.

A cunoscut poeţi prin internet pe site-ul poezie.md. Unde publică şi ea unele versiru. Citeşte versurile altor tineri ca şi ea. I-au plăcut poeziile lui Alexandru Scutelnic, Ion Zubcu. Ar vrea să-i cunoască. Deocamdată, comuniarea lor se reduce la a-şi scrie mesaje. Iulia recunoaşte că scrie poezii direct la calculator, iar în orele târzii, când colegele de cameră dormeau, ea scria la telefonul mobil.

Iulia ne-a citit din mapa albastră mai multe poezii, a comentat, a povestit preistoria unora din ele, a răspuns la întrebări, i-a ascultat cu atenţie pe cei care au vorbit. Iar de vorbit, au vorbit: Dan Rusu, coleg, a caracterizat-o frumos, spunând ca are ”cei 7 ani de-acasă”, Ana, Mihai, Valentin Ţurcanu, Semion Marin ş.a. A vorbit şi Livia Bulicanu, diriginta Iuliei, care a mărturisit că Iulia ”este o enigmă”, a mai spus că a aflat că Iulia a început să scrie poezii cu jumătate de an în urmă, că a participat la divserse manifestări din liceu, că este o fire veselă, mereu cu zâmbetul pe buze, dar că ”Ne-a frapat pesimismul ei atunci când i-am cunoscut poeziile. Îmi dau seama că este vorba de o stare lăuntrică. Am susţinut-o şi o voi susţine în continuare”.

Acum, la început de cale, Iulia Beţliu are nevoie de susţinere, de înţelegere şi de apreciere. În acea zi s-a bucurat de aprecierea colegilor, de înţelegerea lor. Generaţia tinerilor de azi, la prima vedere, nu are nevoie de poezie, ci mai mult este interesată de bani, de maşini, haine, de apartamente luxoase, telefoane mobile, calculatoare etc. Da, au nevoie de ele, ei nici nu ascund acest lucru. Este o necesitate, nu un lux, nu o bogăţie, ci o normalitate a vieţii. Iulia ne-a uimit pe toţi, când a spus care este mesajul poeziilor sale: ”Vreau să schimb lumea! Da, prin poezie! De ce sunt pesimistă? Fiindcă am înţeles, că societatea noastră este aiurea şi ea trebuie schimbată. Vreau să vă trezesc prin poeziile mele!” a zis în încheiere.

Larisa UNGUREANU
Vă propunem în continuare câteva poezii semnate de Iulia Beşliu.


O epocă sculptată de păcate

Daţi soarelui poruncă sa n-apună vreo dată,

Daţi ordin cerului să nu mai plingă,

Impuneţi Dumnezeului prin faptă,

Să demonstreze că se afla lîngă.


Atîta mai rămîne de făcut,

În rest le-aşi dovedit pe toate,

N-aţi întrebat pe nimeni de-a durut,

Această epocă sculptată cu pacate.



Aţi trecut peste,

Aţi închis ochii şi-aţi mers mai departe,

Iar ce-a rămas, mai e şi-acuma o poveste,

Cu personaje de mult timp uitate.



Şi-i daţi prezentului valoare,

Valoare fără preţ şi sens,

Uitînd că viaţa mai are culoare,

Uitînd să mai trăiţi intens.



Creaţi noi teorii ce le numiţi corecte,

Şi tot ce-a fost în trecut,

Rămîne-asemeni unei pete,

Ce nu s-a şters din haina vieţii, grea de lut.



Si veţi pleca, cum au plecat mulţi-nainte de voi ,

Făr' a lăsa o urmă dreaptă pe pamînt,

Veţi fi uitaţi şi îngropaţi

Asemeni frunzelor de toamnă, în noroi.



Căci asta meritaţi,

Căci v-aţi numit stăpini a ceea ce nu v-aparţine,

Căci aţi avut tupeul să uitaţi

Şi nu v-aţi mulţumit cu-atîta bine.


E ud pămîntul de păcat!

Şi printre flori călcate şi murdate,

Mă mişc încet şi murmurînd desculţ,

Ca o fantomă muritoare care,

Nu speră că poate vreo floare

Să-nvie din al morţii scrum.

E ud pamintul de păcat,

Precum şi florile sînt ude,

Căci cerul negru-a lăcrimat,

Iar sarea lui şi-acum pătrunde...

Printre flori...


Şi viaţa asta-i patima sau dar,

Sau căutare de dovezi pierdute,

Ori gînd, ori vis neclar,

Sau test cu întrebari necunoscute?

E ud pamintul de păcat,

Precum şi florile sînt ude,

Căci cerul negru-a lăcrimat,

Iar sarea lui şi-acum pătrunde...

Printre flori...

Şi cum sa îi ordoni tu inimii sa tacă ?

Şi cum să îi ordoni tu inimii să tacă,

Cînd striga, urlă ca iubeşte,

Şi ce-ar putea atunce să mai facă,

Dacă al dragostei fior o necăjeşte ?



Cum s-o înveţi să te asculte, să şi se supună,

Cum să o linişteşti cînd vrea stăpîna să se facă ?

Şi-atunci cînd vrea ceva să spună,

Cum să-i explici că are dreptul doar să tacă ?



Eh, inimă, poate cîndva, vreodatî

O să-ţi permit şi ţie ca să glăsuieşti,

Însă pînă atunci să îmi fii devotată

Şi să taci molcom chiar de-nebuneşti !!!

joi, 9 iunie 2011

BIBLIOTECA PUBLICĂ DE DREPT – 10 ANI ÎN SERVICIUL COMUNITĂŢII

Diana Bacal, bibliotecar
Biblioteca Publică de Drept

În procesul de dezvoltare a mediului juridic din Republica Moldova, un stat relativ tânăr, ce tinde spre o societate democratică, confruntându-se cu numeroase dificultăţi, inclusiv cele ce ţin de crearea unui sistem eficient de drept căci un stat nu poate deveni de drept atâta timp cât populaţia, funcţionarii din diferite autorităţi publice, specialiţtii din domeniul dreptului nu vor înţelege principiile democraţiei, organizării şi funcţionării puterilor în stat, şi fără îndoială importanţa vitală a instruirii comunităţii şi a instituţiilor juridice de informare în acest domeniu. Astfel că în această perioadă existând deja câteva instituţii superioare de învăţământ, acreditate să instruiască specialişti în domeniul dreptului, se făcea absolut necesară şi crearea unei biblioteci specializate de drept, care să cuprindă literatură de specialitate, enciclopedii, baze de date şi alte materiale informative necesare atât studenţilor cât şi cadrelor didactice, judecătorilor, procurorilor, avocaţilor, cercetătorilor, jurnaliştilor şi altor persoane interesate de domeniul juridic.

Existenţa unei asemenea instituţii avea să contribuie la dezvoltarea infrastructurii informaţionale în domeniul juridic, devenind principalul realizator, posesor şi administrator a unor resurse informaţionale juridice. Acest deziderat a fost realizat abia în anul 2001, prin eforturile cumulate ale Fundaţiei SOROS-Moldova, Institutul pentru Politici Legislative şi Constituţionale din Budapesta şi Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu".

Astfel la 24 mai, 2001 a fost deschisă Biblioteca Publica de Drept ca centru informaţional şi cultural pentru toti membrii comunităţii.

Importanţa şi utilitatea acestei instituţii a fost dovedită iniţial prin numărul mare de utilizatori activi (în doar cinci luni peste 1900 cititori înscrişi), aproximativ zilnic – 750 vizite, multiplele donaţii de la instituţii, ONG-uri, persoane particulare etc. Prin colecţia sa de carte, excepţională, bine selectată, şi actuală, în diverse limbi de circulaţie internaţională şi oferită prin accesul liber la raft, biblioteca a reuşit să suplinească şi satisfacă necesităţile informaţionale şi documentare caracteristice nu doar comunităţii juridice, ci şi publicului larg.

Pe parcursul anilor, având suportul informaţional şi managerial adecvat din partea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, realizat prin instruirile profesionale ale bibliotecarilor, precum şi susţinerea financiară corespunzătoare a acesteia, dar şi a altor finanţatori străini, prin achiziţiile de carte, abonare la ediţii periodice şi baze de date – Biblioteca Publică de Drept şi-a profilat viziunea prestând utilizatorilor o gamă diversă de servicii cum ar fi: serviciul electronic de referinţă întreab@bibliotecarul, împrumut în sala de lectură, împrumut la domiciliu, acces la multiple baze de date juridice (Jurist, Practica judiciară, Sintact, Ebsco, HeinOnline, Legislaţia CSI ş.a.), internet, accesarea catalogului electronic, colecţia de CD-uri, dar şi participare la evenimente şi relaţii de solidaritate comunitară prin conferinţe, seminare, lansări de carte, lecţii publice etc., servicii care au reuşit să transforme biblioteca într-o instituţie inevitabilă societăţii.

Astăzi, despre utilitatea bibliotecii vorbeşte şi, Gheorghe Avornic, decan al Facultăţii de drept a USM, în discursul său susţinut la aniversarea celor 10 ani a BPD, făcând elogiul acestei biblioteci, consideă că aici este locul introducerii practice a studenţilor în materia şi metodele cercetării ştiinţifice, lucru imposibil de realizat făra bibliotecă.

Biblioteca de Drept se mândreşte cu o bogată tradiţie în privinţa completării fondului de carte şi ediţii periodice. Dovadă a grijii şi dragostei anumitor instituţii, a profesorilor şi studenţilor faţă de bibliotecă stau mărturie numeroasele donaţii.

Actualmente, colecţia Bibliotecii Publice de Drept constituie peste 15500 exemplare de carte, 50 titluri de ediţii periodice de specialitate, 7 baze de date juridice naţionale, dar şi internaţionale de calitate.

În semn de recunoştinţă şi mulţumire pentru cei ce ne-au susţinut şi au contribuit la promovarea valorilor patrimoniale prin completarea colecţiei, biblioteca a organizat în cadrul Săptămânii Uşilor deschise (23 - 27 mai 2011) un eveniment deosebit - Gala Premiilor Bibliotecii Publice de Drept, unde ne-am exprimat public gratitudinea vis-à-vis de cei mai fideli parteneri, donatori şi nemijlocit utilizatori. Cu ajutorul şi contribuţia acestora, echipa bibliotecii, cu multă tenacitate, râvnă şi perseverenţă promovează şi cultivă valorile socio-juridice.

Astfel, cei mai generoşi finanţatori s-au dovedit a fi: Fundaţia Soros Moldova, Programul Naţiunilor Unite în Republica Moldova, Ambasada SUA în Republica Moldova, Primăria Municipiului Chişinău, Direcţia Cultură a Municipiului Chiţinău, Pretura Sectorului Centru, Centrul de Drept al Avocaţilor, Institutul Naţional de Justiţie, Centrul AccesInfo, precum şi autorii: Buruian Alexandru, Dolea Igor, Guţuleac Victor, Sîli Vitalie, Taşca Mihai ş.a. Pentru cel mai fidel partener s-au oferit diplome şi trofee: Vladislav Grebincea, Clubul Avocaţilor, Incasso SRL, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova ş.a. Şi nu în ultimul rând, menţionăm cei mai (inter) active utilizatori ai BPD: Cicanci Tatiana, Morgoci Alina, Antohi Elena, Goinic Daniel, Vizitiu Svetlana ş.a. În acelaşi context, s-a oferit Diplomă de onoare pentru cea mai fenomenală şi valoroasă bibliotecă – Biblioteca Municipală ”B.P.  Hasdeu”.

Echipa PBD a asigurat publicul prezent, şi nu numai, că va depune eforturi şi în viitor pentru susţinerea şi satisfacerea necesităţilor informaţionale a comunităţii pe care o deserveşte, oferind posibilitate de a descoperi resursele informaţionale din domeniul juridic, contribuind astfel la menţinerea reţelei informaţionale juridice utilă cetăţenilor RM.

Un argument al diversităţii şi atitudinii faţă de comunitate, îl reprezintă şi Lecţia Publică Drepturile pacientului. Aspecte naţionale şi internaţionale, organizată în colaborare cu Centrul Naţional de Management şi Sănătate, expert invitat – Doina Rotundu, şef, Secţia Protecţia drepturilor consumatorilor serviciilor medicale. Necesitatea desfăşurării unei asemenea activităţi denotă din experienţa BPD, astfel, pentru a diminua incertitudinile vis-à-vis de acest subiect, Doina Rotundu a explicat şi exemplificat condiţiile, modalitatea şi procedeele de obţinere a diverselor beneficii ţi pârghii juridice posibile ale pacienţilor.

Un alt eveniment ce a avut loc în cadrul Săptămânii este Duplex amical cu uilizatorii discutându-se despre Planul arhitectural de extindere al Bibliotecii Publice de Drept, reorganizarea spaţiului, dar şi design-ul acesteia. În ultimii ani s-a simţit necesitatea reorganizării spaţiului, devenit insuficient, astfel, atât studenţii cât şi experţii din domeniu prezenţi la activitate şi-au împărtăşit ideile şi doleanţele care privilegiază obiectul de arhitectură unicat.

Arhitectura înseamna comunicare, astfel scopul principal al întâlnirii la constituit selectarea celor mai bune propuneri pentru realizarea unui nou corp de clădire ce va îngloba funcţii de spaţii publice, sală de conferinţe, sală de calculatoare şi nemijlocit spaţii tehnice. Cele mai apreciate au fost propunerile în care primează calitatea arhitecturală, durabilitatea, utilitatea, confortul şi accesibilitatea.

În fond, arhitectura poate fi percepută ca o artă care completeaza spaţiul, dar care nu are voie sa îl modifice prea mult. Arhitectura civilă este cel mai bogat şi cel mai diversificat domeniu al artei arhitecturale. Foarte eterogenă ca scop, destinaţie, funcţionalitate şi realizare plastică, arhitectura civilă cuprinde un domeniu foarte vast de tipuri şi genuri, în acest context se încadrându-se perfect şi arhitectura bibliotecilor.

Tot în cadrul în cadrul Săptămânii Uţilor Deschise a avut loc Masa rotundă Externalizarea serviciilor – preocupări şi beneficii pentru biblioteci, organizată sub egida Clubului Biblioteca Mov. În cadrul activităţii s-au întrunit renumiţi specialişti din arena biblioteconomică a RM, oferind o imagine de ansamblu asupra serviciilor de externalizare aplicate de biblioteci atât la nivel naţional, cât şi internaţional , inclusiv relatând avantajele şi dezavantajele externalizării. În mod special Mariana Harjevschi, director, BPD, a propus spre discuţie subiectul Concepte şi practici de externalizare a serviciilor de bibliotecă, tot în acest context, dar cu aspecte individuale, Veaceslav Mîrza, director, IINCASSO SRL a captat atenţia publicului prin comunicarea referitoare la Externalizarea împrumutului la domiciliu: suport juridic şi informaţional.

Aspectul practic în ceea ce priveşte colaborarea de succes a BPD cu compania INCASO a fost relatat de Xenia Bascacova prin prezentarea Experienţa Bibliotecii Publice de Drept vis-à-vis de externalizarea serviciilor de bibliotecă. Respectiv, în 2010, ca experiment Biblioteca Publică de Drept, la iniţiativa companiei IINCASSO a lansat serviciul de împrumut la domiciliu, urmând procedurile juridice a unui împrumut gratuit, numit comodat. Experiența, metodele şi practicile aplicate în efectuarea acestui serviciu a fost precedată de perfecţionarea serviciului de împrumut la domiciliu, şi reducerea numărului de restanţieri prin implementarea profesionalistă a tehnologiilor şi metodologiilor moderne, astfel externalizarea acestui serviciu a devit o practică de succes.

Ultimul subiect discutat la masa rotundă a fost despre un alt serviciu inovaţional implimentat recent la BPD, BulkSMS, produs creat de către Unifun, companie ce acordă servicii de organizare, editare şi expediere a SMS-urilor. S-au împărtăţit tehnici şi modalităţile oferite de acest serviciu şi datele statistice obţinute. BPD utilizează serviciul BulkSMS pentru atenţionarea şi anunţarea preventivă a utilizatorilor despre expirarea termenului de împrumut al cărţilor la domiciliu. Serviciului BulkSMS a fost succedat de micşorarea numărului de restanţieri, mesajul transmis fiind o stimulare pentru utilizatori de a respecta termenul de împrumut al cărţilor.

Echipa BPD, are năzuinţa şi îşi orientează activitatea spre diversificarea şi dezvoltarea continuă a noilor servicii, în dependenţă de necesitatile informaţionale ale utilizatorilor facilitând o manifestarea şi participare activa a lor în societate.

Astfel, biblioteca tinde a fi de mare utilitate societăţii şi de a servi utilizatorii prin furnizarea de informaţii într-o varietate de formate şi programe concepute pentru a spori cultura comunităţii în ansambu.

luni, 6 iunie 2011

FLORI PENTRU MAMA

Larisa UNGUREANU


Aşa şi-a întitulat vernisajul pictoriţa Iulia Lozovanu. Pe data de 27 mai curent la flilala ”Tărgovişte”, la întâlnirea cu pictoriţa, au venit elevi de la şcoala nr. 5 ”Al.Donici” din sectorul Buiucani. Ei nu au văzut niciodată un pictor, deaceea dorinţa de a asculta, de a se afla în anturajul unui creator a fost foarte mare la elevii celor două clase – a III şi a IV. Lecţiile de pictură, în aceste clase, trec conform programului şcolar, dar mai mult se axează pe desene. Ce înseamnă arta plastică, ce fel de genuri sunt, lecţii din istoria picturii, personalităţi – toate acestea elevii urmează să le afle.

Iulia Lozovanu a povestiti copiilor câteva date biografice. S-a născut în satul Pituşca, raionul Călăraşi. În clasa a II, la lecţia de desen, a fost încurajată de învăţătoare. Avea de mică o atracţie deosebită pentru desen, care a devenit mai apoi sensul vieţii ei. A învăţat în satul natal, apoi şi-a continuat studiile la şcoala de pictură ”I. Repin” din Chişinău. După care a intrat la Academia de Teatru, Muzică şi Arte Plastice. A lucrat cu copiii, predând desenul în şcoala din satul Cruglic.

Pictează mult. Are mai multe teme. Expoziţia de faţă în care au fost vernisate circa 45 de tablouri, din ele 2 icoane şi două portrete – ale bunicii şi ale mamei, cele mai scumpe fiinţe din lume, includ un cilclu de floristică: diverse flori – de câmp, de primăvara, de grădină, ”furate” de la fotografi, flori din vazele vecinelor etc. ”Nu am avut niciodată îndeajuns bani, ca să-mi cumpăr un buchet frumos de flori, pe care să-l pictez, de aceea am pictat florile pe care le-am avut, le-am văzut, le-am împrumutat de la vecine. Toate aceste flori le dăruiesc mamei mele. De aceea şi expoziţia am întitulat-o ”Flori pentru mama”, a ţinut să explice Iulia Lozovanu.

Pictoriţa le-a vorbit copiilor despre şcoală, despre copilărie, despre desen, pictură, despre frumuseţea naturii. ”şi un ciulin poate fi frumos, chiar dacă în realitate toată lumea, inclusiv animalele, îl ocolesc, fiindcă înţeapă, dar într-un tablou el poate deveni foarte frumos!” Le-a vorbit despre culori, despre miracolul lor: culori calde, culori reci, despre felul cum se alege o culoare, cum potriveşte pictorul culorile între ele ca să dea naştere unui tablou. ”Pictorul vede cu ochii, simte cu inima, dar tot ce simte şi gîndeşte îi ”curge” prin mână, iar mâna le aşează pe toate într-o compoziţie anuimtă”.

Iulia Lozovanu le-a vorbit copiilor fără să se grăbească, le-a vorbit aşa ca ei să înţeleagă, le-a vorbit cu multă căldură şi dragoste despre ceea ce este apropiat sufletului ei – despre credinţă, despre natură, despre mamă, bunică, despre frumuseţea lumii. Le vorbea de parcă timpul real se oprise în loc şi intraseră cu toţii într-un timp de poveste. I-a condus prin bibliotecă, s-a oprit în faţa fiecărui tablou, explicându-le când, de ce şi cum l-a pictat. Pictorţia a răspuns la întrebările copiilor, care au fost foarte diferite: când pictează, cât pictează, foloseşte şi creioane, pictează în aquarelă etc.

Copiii o ascultau cu respiraţia oprită. Probabil, această întâlnire la sfârşit de an şcolar a fost cel mai frumos lucru care li s-a întâmplat. În final, au fost serviţi cu cireşe, ”primele cireşe aduse din grădina bunicii”, după care Iulia Lozovanu i-a invitat la o şedinţă de pictură, propunându-le câtorva copii, în special, celor care au cântat despre mama şi au spus poezii, să le deseneze, în creion, portretul.

În încheiere, le-a mulţumit copiilor pentru că au venit la primul ei vernisaj de pictură, încheindu-şi discursul cu ”Adio, copilărie! Bine ai venit, maturitate!” Copiii şi diriginta, doamna Veronica, i-au mulţumit pictoriţei Iulia Lozovanu pentru această minunată zi, pentru clipele petrecute împreună, pentru cireşe, fotografii şi ... amintiti de neuitat. ”Din această clipă, expoziţia a prins ”grai”, acum ştim cum respiră fiecare tablou, ce spune şi ce exprimă, a conchis doamna Veronica. Ne-am dori să avem mai multe întâlniri de acest fel”.


vineri, 3 iunie 2011

CHIŞINĂUL ANIVERSAR ÎN AGENDA PROGRAMULUI LEAC PENTRU SUFLET

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"


Promovarea lecturii publice în afara spaţiului bibliotecii, mai ales pentru cei care se află în imposibilitatea de a o vizita, este o experienţă practicată cu succes deFiliala «O. Ghibu» în parteneriat cu Spitalul Oncologic Republican, promovată deja al doilea an în cadrul Programului «Leac pentru suflet». Acţiunea nobilă de a veni în sprijinul celor bolnavi de leucemie le oferă o şansă pentru socializare şi integrare, contribuind la prelungirea speranţei de viaţă a copiilor cu maladii incurabile. Această activitate solicită comportament psihologic adecvat, afecţiune, voinţă şi putere de convingere, care se realizează prin diverse activităţi: discuţii, concursuri, ore de lecturi, jocuri distractive, aducând zâmbetul pe faţa copiilor aflaţi în suferinţă.

Astfel, pe data de 26 mai, Programul Săptămâna uşilor deschise s-a extins spre alte zone de influenţă ale bibliotecii, poposind extramuros la Spitalul oncologic, pentru a alina, prin terapia lecturii, copiii aflaţi în suferinţă, antrenându-i în exerciţiul lecturii şi al comunicării. Discuţia Chişinău, cum ţi-aş putea mărturisi iubirea? a incitat copiii spre confesiuni afective pentru capitala ţării unde s-au născut, fiecare din ei expunând momente interesante din viaţa lor, întâmplări care i-au impresionat şi le-au creat adevărate surprize: prima vizită la circ, la menajerie, la teatru, la şcoală, participare la sărbătorile consacrate Hramului oraşului, Ziua poeziei, Ziua internaţională a copiilor.

Mai apoi, copiii au fost antrenaţi să participe la concursul de desen Oraşul meu frumos ca din poveste, la care au executat, cu multă plăcere şi inspiraţie, case, instituţii, biserici, parcuri, grădini, locuri pitoreşti cu imagini din natura oraşului. Fiecare şi-a luat jocul în serios, realizând o arhitectură inedită, văzută prin prizma unor ochi de copii curioşi şi talentaţi, care ar inspira chiar şi pe cei mai cunoscuţi specialişti în domeniu, fie prin schiţe, arhitectonică, stil sau cromatică.Accentul s-a pus pe crearea unui oraş de basm, construirea unei machete cu alură de poveste, unde au fost incluse străzi, monumente, clădiri, zbor de păsări, fluturaşi şi hulubi ciugulind din mâinile copiilor dornici de viaţă. Cu deosebită atenţie şi interes, au participat şi la ora de lectură Legendele Chişinăului, unde au aflat momente din istoria oraşului alb, situat pe cele 7 coline, despre prima atestare documentară, originea denumirii localităţii, Stema şi Imnul oraşului, a străzilor şi monumentelor, a personalităţilor notorii, alte date importante, împletite cu ecouri de mit şi legendă despre Chişinău. Nu au lipsit nici recitalurile de versuri consacrate Chişinăului, poezia lui Gr. Vieru «Oraş de vis» fiind multiplicată şi oferită tuturor, pentru a se pătrunde de lirismul profund al celui mai îndrăgit scriitor, dar şi de mesagul înâlţător al dragostei şi mândriei pentru oraşul natal. Impactul acestor întruniri este sesizabil la nivelul lumii interioare a copiiilor, care acceptă, cu plăcere, cele mai mici bucurii ale vieţii, lectura fiind pentru ei un suport incontestabil în menţinerea bunei dispoziţii şi a optimismului pentru viaţă, a contactului cu lumea din afara spitalului, plină de evenimente atrăgătoare, care sparg izolarea şi singurătatea - patologii caracteristice vremurilor moderne, conforme unor teorii sociale de referinţă.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B.P. HASDEU” – GAZDĂ A SALONULUI INTERNAŢIONAL DE CARTE PENTRU COPII ŞI TINERET (Editura Princeps Edit din Iaşi pentru a şaptea oară la BM)

Raia ROGAC


În mod tradiţional, între numeroşii coorganizatori, dar şi gazde, la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, anual, se înscrie şi Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu din Capitală.

Şi pentru ediţia a XV-a, curentă programul, a fost impunător şi a inclus lansări de carte remarcabile, semnate de autori de pe un mal şi altul al Prutului. Deosebit de captivantă pentru public (dovadă numărul mare de participanţi) a fost, bunăoară, prezentarea unor noi volume apărute la Editura Princeps Edit din Iaşi: albumul Tema de după tema pentru acasă după romanul Tema pentru acasă de Nicolae Dabija, Viaţa de fiecare zi la Iaşi (poeme) de Daniel Corbu, Transmodernismul de Theodor Codreanu şi Glontele de aur de Crina Popescu.

Menit să încălzească atmosfera de suflet, evenimentul a debutat cu un recital de cântece patriotice ale neamului, susţinut de minunatul ansamblu vocal de la Liceul de inventică şi creativitate Prometeu din Capitală.

În deschidere, moderatoarea, conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, totodată directoarea instituţiei gazdă, a menţionat că o fericită întâmplare face ca de fiecare dată în cadrul noilor ediţii ale Salonului bibliotecile (şi nu numai cele din sistemul municipal) să-şi poată completa fondurile de carte cu achiziţii valoroase de autori pe măsură. Amintind de faptul că romanul Tema pentru acasă în premieră a fost lansat la Sediul Central al Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu, Domnia Sa a specificat că mai apoi această iniţiativă s-a transformat într-un adevărat maraton de lectură, doar că cititorii n-au avut de întâmpinat mari obstacole, cartea dovedindu-se a fi pe placul tuturor categoriilor, reunind cel mai mare număr de participanţi în cadrul campaniei Chişinăul citeşte o carte. Albumul a rezultat din impresiile plastice şi verbale ale celor mai fifeli cititori. Poetul, publicistul şi în ultimă instanţă – romancierul Nicolae Dabija ne-a adus bucuria unei cărţi bune, solicitate, îndrăgite, care a continuat cu acest album, un volum extraordinar, care face dovada că şi în Moldova nasc oameni – cititori, a mai spus Lidia Kulikovski. Doar bibliotecile din sistemul municipal au organizat circa 100 de activităţi sub diverse forme dedicate romanului Tema pentru acasă, la majoritatea din ele fiind prezent şi autorul Nicolae Dabija, care, pe lângă discuţiile vis-à-vis de carte, i-a îndemnat să citească cât mai mult, fiind convins (în baza exemplului propriu) că lecturile consistente şi perseverente sunt piatra de temelie în crearea unui destin împlinit.

Poetul Daniel Corbu de la Iaşi a mărturisit că a scris cu plăcere prefaţa la albumul Tema de după tema pentru acasă, precizând că ideea de a pregăti un asfel de volum îi aparţine soţiei sale, editoarea Filomena Corbu, care, aflată în vizită la redacţia Literatura şi arta, a rămas surprinsă să vadă pe biroul redactorului-şef Nicolae Dabija un număr considerabil de texte, desene, fotografii – toate despre şi de la lansările romanului Tema pentru acasă, care a fost editat în 15 mii de exemplare, dar care continuă să mai apară, un tiraj foarte mare, în zilele noastre, chiar şi pentru România (romanul Tema pentru acasă, în trei ediţii, precum şi albumul Tema de după tema pentru acasă au văzut lumina tiparului la Editura Princeps Edit). Deşi nu s-a lucrat uşor la album, el este ca un spectacol cu foarte multe personaje. Ni s-a părut interesantă ideea de a include vreo zece pagini de manuscris din caietele autorului pentru a se vedea cu câtă migală a lucrat Nicolae Dabija, chiar dacă el a fost scris într-un termen record pentru acest gen de creaţie. Romanul lui Nicolae Dabija a devenit un fel de Macondo de Marquez, dar fără ficţiune, bazat pe realitatea crudă. În album sunt fotografii de la multe licee, biblioteci din Republica Moldova, dar şi din România, mai multe, desigur, din Basarabia. Pe copertă este expus un desen al copiilor, care reprezintă o vază cu flori, pe frunzele cărora sunt replici din carte. Îmi menţin părerea că romanul Tema pentru acasă de Nicolae Dabija este un roman de Premiul Nobel. Pentru a fi cunoscut pe plan internaţional, s-au început deja traducerile în limbile rusă, engleză, franceză, italiană, germană, a mai remarcat D. Corbu.

Academicianul Mihai Cimpoi a recunoscut că a fost la vreo zece lansări şi prezentări ale romanului împreună cu Nicolae Dabija şi văzând cât de mare este interesul, mai ales al elevilor, cartea pe alocuri fiind şi teatralizată, i-a propus autorului să facă un roman despre roman, iar Filomena Corbu, „furând” ideea a materializat-o, albumul fiind nu altceva decât o reală dovadă că unele romane se citesc. În acelaşi context domnul academician s-a referit la criticul literar francez Thibaudet, care spunea că sunt romancieri care scriu romane pentru că se cred romancieri şi sunt romancieri care scriu romane pentru că sunt romancieri. Slavă Domnului că avem şi romancieri din categoria a doua, din care face parte şi Nicolae Dabija, şi-a încheiat cu satisfacţie mesajul Mihai Cimpoi.

Aurelian Silvestru, adresând felicitări editorilor şi autorului, a ţinut să sublinieze că atunci când la noi, în Basarabia, şi nu numai, apare un talent adevărat, toate mediocrităţile se unesc, încercând să-l doboare, dar, din fericire, până la urmă, triumfă adevărul, pe de altă parte, şi acest lucru e cel mai important, foarte mulţi oameni cu minţi luminate recunosc creaţia deosebită pe care n-au mai întâlnit-o, apreciind-o la justa valoare. Nicolae Dabija a avut parte şi de critici ponegritoare, dar şi binevoitoare, laudative, care au confirmat prin aprecierile făcute talentul lui incontestabil. Sute de profesori, mii de elevi au citit cu răsuflarea întretăiată romanul, opinând în favoarea introducerii lui în programele şcolare. Elevi (o pereche de dansatori) de la Prometeu au exprimat sentimentele de dragoste ale personajelor principale Mihai Ulmu şi Maria Răzeşu, într-un elegant dans, care a cucerit nu numai inimile spectatorilor, dar şi ale specialiştilor în materie.

Filomena Corbu şi-a exprimat încrederea că minunaţii copii care au fost incluşi în album, într-o formă sau altă, iar numărul lor e de ordinul sutelor, când vor creşte mari şi vor avea la rândul lor copii, îi vor îndemna pe aceştia să privească albumul şi să citească romanul, transmiţându-l din generaţie în generaţie. Şi aceasta va fi cea mai mare răsplată pentru creatorul lui.

În mesajul de răspuns Nicolae Dabija a dedus că din timpurile cele mai vechi, în antichitate, poeţii scriau cu pană de înger, lăsându-se a se înţelege că şi povestea de dragoste – romanul Tema pentru acasă a apărut într-o perioadă critică, când se afla pe patul de suferinţă, fiindu-i parcă dictat de îngeri. „Romanul nu a fost scris, m-a scris el pe mine”, a spus maestrul, arătând că drumul către cititor i-a fost înlesnit prin binecuvântarea directorului general Lidia Kulikovski, care a sprijinit ideea de a fi inclus în campania Chişinăul citeşte o carte, apoi Republica Moldova citeşte o carte ca să se ajungă că şi România citeşte o carte, graţie multiplelor lansări care au avut loc şi peste Prut. Pentru că mulţi cititori şi-au exprimat dorinţa ca romanul să fie continuat, Nicolae Dabija a mai spus că se va gândi şi la această perspectivă.

Despre volumul Transmodernismul de criticul literar din Huşi Teodor Codreanu, Mihai Cimpoi a spus că este o carte absolut necesară în condiţiile dezbaterilor împărţite despre postmodernism, venind cu explicaţii conturate în acest sens. Cartea cuprinde multiple interpretări, care fac lumină într-o tematică atât de spinoasă. Nu toţi poeţii postmodernişti sunt valoroşi, aşa cum se cred ei înşişi. Teodor Codreanu vine să susţină paradigma că postmodernismul actual este acelaşi modernism, exprimat în alte forme şi dimensiuni. Nu întâmplător Eugen Ionescu menţiona că toate avangardismele i-au sfârşit în suprarealism. Remarc, a mai spus domnul academician, că în ultimul timp postmoderniştii s-au mai ogoit şi se revine la o normalitate estetică, axiologică.

În aceeaşi ordine de idei Daniel Corbu şi-a împărtăşit bucuria şi mulţumirea că a reuşit o colaborare fructuoasă cu autorul, numărând efectiv zilele până la transmiterea lucrării la editură, şi iată că a doua ediţie a apărut în condiţii poligrafice bune, volumul fiind revizuit şi completat cu 90 de pagini, făcându-se auzite promisiuni că el se va traduce în cel puţin trei limbi străine de largă circulaţie.

Theodor Codreanu şi-a amintit că exact cu cinci ani în urmă, la Sediul Central al Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu, în prezenţa unui public la fel de numeros şi competent, a avut loc lansarea primei ediţii a Transmodernismului. Cu vreo doi ani mai târziu un medic din Orhei, pe nume Petru Ababii, i-a trimis un manuscris voluminos de peste 1000 de pagini, axat pe volumul Transmodernismul. La Iaşi a fost scrisă şi o teză de doctorat, pornind de la această sursă. În 2005 la Editura Junimea cartea a întrunit o colecţie de studii transdisciplinare, care a cunoscut mai multe ediţii, de asemenea a fost făcută o colecţie de studii şi la Editura Curtea Veche din Bucureşti. Domnul Th. Codreanu s-a mai referit în continuare la apariţia unei noi grupări transmoderne de scriitori, reuniţi în jurul revistei Aisberg din Cluj-Napoca, la erorile mari ale postmodernismului, la crearea interdisciplinarului, multidisciplinarului ş.a. momente-cheie din noua ediţia a volumului Transmodernismul. Cu privire la romanul Tema pentru acasă, Domnia Sa a concretizat că a fost primul cititor şi a scris şi o postfaţă. „Mă bucur că textul lui Nicolae Dabija şi postfaţa mea au făcut din romanul Tema pentru acasă un best-seller, ceea ce în momentul de faţă rar se întâmplă, când o carte dacă este tipărită în 300 de exemplare se consideră a fi un lucru minunat. În final voi spune că romanul este transmodern, iar cartea aceasta compozită (albumul) este postmodernistă, a mai ţinut să aprecieze destinsul critic.

Vorbind despre Viaţa de fiecare zi la Iaşi – o carte de noi poeme ale lui Daniel Corbu, domnul Mihai Cimpoi a remarcat, între altele, că autorul a descoperit lucruri inedite despre Iaşi, nevăzute de cei obosiţi de grijile cotidiene sau cei veniţi în vechiul târg în grabă, pentru câteva zile, umorul aici se îmbină cu ludicul şi astfel cartea este gustată cu multă plăcere de publicul cititor.

Despre ultima carte, cea a Crinei Popescu s-a pronunţat pe larg poetul Nicolae Dabija, care este şi autorul unei prefeţe, intitulată Stări de suflet. Mai întâi Domnia Sa a făcut o scurtă trecere în revistă din palmaresul acestei tinere talentate: elevă în ultimul an de liceu, premiantă, a obţinut o bursă de studii în Franţa, interpretă a rolului Veronicăi Micle într-un spectacol la USM, interpreta rolului Mariei Răzeşu în spectacolul radiofonic Tema pentru acasă, Premiul Mare la concursul de poezie patriotică, organizat de Forul Democrat al Românilor din Moldova. În postfaţa amintită, Nicolae Dabija scrie că poemele Crinei Popescu, „puse unul lângă altul compun un portret al unei generaţii noi de poeţi care bat la porţile poeziei. Se sugerează faptul că dacă ieri poeţii adunau stele cu grebla pe cer, acum aceştia adună cu grebla «globalisme»: sensuri fără cuvinte, metafore fără poeme, vise fără somn, gloanţe fără arme. Un poem de-al Crinei Popescu (care a dat şi numele cărţii) se intitulează Glontele de aur. Glontele de aur aici este amintirea morţii învinse, un simbol al învierii înainte de aceasta. Al învierii prin cuvânt, dar şi al purificării prin cuvânt. Un creator este şi un plăsmuitor de noi universuri, raporturile cu realitatea fiind de fapt nişte stări de suflet. Poemele Crinei Popescu sunt stări de suflet.”

Poetul Nicolae Dabija, prin propria stare de suflet a perceput-o pe cea a Crinei Popescu, dându-i speranţa că prin muncă şi vis îşi va putea realiza destinul de creator. Şi are perfectă dreptate, dacă e să ne amintim de marele sculptor Constantin Brâncuşi, care vedea realizarea marilor creaţii doar prin atingerea unei stări, ca să le facă posibile, deci, aceeaşi stare de suflet, care să împletească mirificul cu grotescul în creaţii inedite de valoare.

În cadrul acestei multiple lansări au mai fost şi alte mesaje de felicitare, de apreciere, de încurajare, surprize muzicale, savurate de un public numeros, dându-i posibilitate moderatoarei Lidia Kulikovski să concluzioneze că cele două ore de culturalizare au trecut ca o clipă, graţie strălucitei ambianţe între scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.