vineri, 30 aprilie 2010

SE DUC, NE PĂRĂSESC ACTORII...


Anastasia MOLDOVANU,
şef oficiu, Biblioteca de Arte
Luna aprilie îşi are specificul ei prin prezenţa sărbătorilor creştine. Cugetul omenesc este copleşit de spiritul divin şi este de datoria fiecăruia din noi să revenim la tot ce am avut şi avem mai sfânt, căci numai amintirea trăieşte cât maria sa Omul.
Din această prismă de idei la Biblioteca de Arte s-au întrunit oameni de bună credinţă, actori, poeţi, interpreţi pentru ai readuce imaginar printre noi pe acei, care deja nu mai sunt.
Serata de comemorare «Se duc ne părăsesc actorii..» a fost realizată de invitaţii: artista poporului Paulina Zavtoni, artista emerită Ninela Caranfil, interpreta Margareta Ivanus, artistul emerit Vsevod Gavrilov, cant-autorul şi interpretul A. Şarapanovschi, profesorul N. Vucol, criticul de artă Olga Bejenaru, poetesa Marieta Russo prin intermediul Bibliotecii, a studenţilor şi liceenilor de la Institutul Militar «Alexandru cel Bun» şi Liceul de arte plastice “Igor Vieru”.
Programul a fost deschis cu o frumoasă luare de cuvânt a dnei Paulina Zavtoni, care, pentru a câta oară (spune ea) ne adunăm în această bibliotecă pentru a ne reculege gândurile şi ai readuce imaginar din nou printre noi, dar şi pentru ai face cunoscuţi pe copiii noştri cu acei colegi de breaslă, care au trăit, au creat lucruri măreţe şi în vîltoarea lor, au ars prematur pentru noi. Probabil că urechea noastră nu poate sesiza sunetele, care le reproduc aceşti pereţi, ce au fost martori la toate activităţile petrecute aici, în acest local împreună cu acele personalităti, care astazi nu mai sunt. Din toate vremurile oamenii culturii au fost faclia ce emana lumina pentru mulţime, au fost luptătorii preschimbarilor in bine, au fost vracii sufletelor omenesti. In poeziile proprii, in cântecele de autor, in piesele interpretate, in cuvintele pline de recunoştinţă, Ninela Caranfil, Marieta Russo, A. Sarapanovschi, Margareta Ivanus, Vsevolod Gavrilov si Nina Vucol au adus omagiu actorilor, interpreţilor, cineaştilor, activiştilor din domeniul culturii naţionale V. Cupcea, V. Apostol, M. Sotchi-Voinicescu, P. Andreicenco, V.Vucol, D. Caraciobanu, T. Ciobanu, E. Loteanu, Ion si Doina Aldea -Teodorovici, S. Pojar, V.Ciutac, G.Vieru şi alţii. In paralel cu aceste nume au fost enunţate şi creaţiile lor de valoare la care au trudit cu sudoarea lor, cu emotiile si cu insăşi viata lor. Criticul de artă Olga Bejenaru si-a inceput povestirea sa cu o îndemnare de a merge la teatru, deoarece aici te poti cultiva pe viu, aici intâlneşti talente adevărate, care nu te pot lăsa indiferent. Despre teatru trebuie scris ca să rămână pentru posteritate. Un scriitor german scria, că teatru este un loc ...unde mulţimea se transformă în popor. Am lucrat multă vreme la studioul “Moldova-film” si l-am cunoscut pe tânărul Emil Loteanu la doar 20 de ani. Era student la Institutul de Cinematografie din Moscova, o instituţie de prestigiu, unde se adunau cele mai ilustre minţi. Acolo e un respect deosebit faţă de toţi. In acel an, când Loteanu a susţinut cu brio examenul la secţia teatrală şi regie, la un loc vacant erau alţi 150 de solicitanţi. Apoi a venit să lucreze în calitate de regizor la “Moldova-film”. Este autor, regizor, chiar si scenarist în circa 21 de filme. A produs un adevărat furor, montănd lucrări despre tradiţiile populare ale neamului nostru (Măria sa – hora-Bucovina). A format actori noi ca Svetlana Toma, Grigore Grigoriu.
Vsevolod Gavrilov, artist al teatrului dramatic A. P. Cehov si-a început discursul său cu ideea, că un popor fără memorie nu are dreptul la existenţă si a adus un omagiu de profunda recunostinţă lui P. Andreicenco, artist al poporului din RM, un om cu o activitate vastă în domeniul coreografiei, solist al grupului de dansatori al orchestrei de muzică populară Flueraş şi al ansamblului de dansuri populare “Joc”, laureat al Festivalului Mondial al tineretului si studenţilor din anul 1953 din Bucureşti.
M. Ivanuş o alta personalitate, care a lasat în urma sa o contribuţie imensă în valorificarea culturii noastre naţionale a fost şi Serghei Pojar, muzicolog, jurnalist si pedagog, care a scris mai mult de 1300 de articole in ziare despre viaţa oamenilor iluştri. A fost un profesor minunat, obiectul de studiu fiindu-i disciplinile muzicale, muzica solfedgio. A adunat si a cules romanţele marelui Eminescu într-o lucrare aparte, a cîntat a capella, muzică fără acompaniment instrumental în memoria unei actriţe celebre. Lucrarile lui sunt grupate intr-un album tematic, care nu demult a aparut pe rafturile bibliotecilor. A plecat din viată la nici 50 de ani.
Publicul s-a arătat destul de interesat de istorisirea doamnei Ninela Caranfil, care personal a cunoscut şi a activat alături de multe nume notorii, ce s-au pomenit astăzi. Ma bucură această idee (spune dansa) de ai comemora pe confraţii noştri. Este de datoria unei biblioteci să promoveze valorile culturale ale poporului nostru. Deoarece domeniul meu de activitate este mai mult arta scenică, mă voi referi în deosebi la activitatea teatrală.
Omul care nu vine la teatru, este un om sarac. Un popor se impune prin felul, cum işi cinsteşte pe înaintaşii săi, deoarece au lăsat pentru urmaşi o părticică din ei. De la ei noi ştim încontr-o s-o pornim.. Ceea ce realizează actorul în scenă, o face pe contul propriu, cu ajutorul sistemului nervos, care este accesat de fiecare dată în fata spectatorilor. Cu adancă recunostinţă pronunţ numele d. Valeriu Cupcea , care acum 49 de ani a montat la Teatru dramatic “A. S. Puşkin” (acum Teatrul Naţional M. Eminescu) pentru prima dată un spectacol despre marele M. Eminescu. A fost primul regizor, care la începutul anilor 60 a sec. trecut a avut indrăzneala să confrunte cenzura politică ce intervenea neîngăduitor in viaţa culturală naţională. Persoana M. Eminescu era interzisă in arealul basarabean. In anul 1961 Valeriu Cupcea a jucat primul rol al lui Eminescu în Moldova, a fost un act de eroism şi datorie civică.
Actorul V. Apostol a fost şi va rămâne actorul plural, dedicându-se cu trup şi suflet de la un rol la altul şi pentru care teatrul a însemnat un veritabil templu al Melpomenei. A fost un om deosebit de inteligent, care a muncit cu daruire de sine, pentru ca si-a iubit nespus de mult profesia. Regizorul, dramaturgul, talentatul actor si pedagogul V. Apostol a fost un om curajos.
In anii 70-80 ai secolului trecut V. Apostol, fiind singurul regizor basarabean scolit, a montat 6 piese ale lui D. Matcovsci: Preşedintele, Tata, Pomul vietii, Abecedarul, Destinul, Sperietoarea; a colaborat fructuos şi cu talentatul compozitor şi interpret Ion Aldea Teodorovici. Poziţia civică fermă, apartenenţa la mişcarea de renaştere naţională şi culturală a lui V. Apostol căt şi a altor combatanţi ca regizorul Andrei Băleanu, Ion şi Doina Aldea Teodorovici, a ramas în inimile basarabenilor ca fiind legate de nominativul limba romană, istoria românilor, fiinţa naţională.
L-am cunoscut şi pe minunatul actor Victor Ciutac, care in anii 70-80 a fost unul dintre cei mai populari actori de film din R. Moldova.A debutat in filmul lui E. Loteanu “Poenile rosii”, “Ofiter in rezerva”, “Lăutarii”, “Dimitrie Cantemir” s.a. În teatru s-a aflat timp de 45 de ani, după care s-a retras pentru a scrie romanul “Exilati in umilinta”, unde tratează tema despre identitatea naţională. A plecat din viaţă aproape o data cu poetul G. Vieru (au fost colegi de şcoală).
În continuare N. Caranfil îşi dezvăluie şirul gândurilor,oprindu-se la numele D. Caraciobanu, artist emerit al Rmoldova, care a creat o serie de caractere pe scena teatrelor naţionale (Chiriţa lui V. Alexandri, Radu-Stefan de Aureliu Busuioc, Aghache Ţăruş de I. Podoleanu). A fost un excelent actor al jocului de improvizaţie, dând dovadă de o profunda inţelegere a subiectelor jucate. Un moment de reculegere ii aducem si artistului poporului C. Constantinov, actor de teatru si film, care si-a consacrat întreaga viaţă scenei teatrale şi a creat roluri importante atât dramatice, cât şi comice, de natură populară.
În încheere distinsa doamnă N.Caranfil şi restul invitaţilor au spus, că toate aceste nume rostite astăzi (şi nu numai) le tpansmitem cu pioşenie D-stră, celor prezenţi, pentru memorie. Viaţa unui actor este un veşnic drum, un călător în această viaţă. Veniţi la teatru !!!

joi, 29 aprilie 2010

ANDREI BURAC- DIALOG ÎNTRE GENERAŢII



Diana BACAL,
şef oficiu, Biblioteca de Arte

Asemeni artei ce materializează spiritul până la devenire tangibilă se dovedeşte a fi şi biblioteca – o aspiraţie reflectată într-o reprezentare, o imensă deschidere spre sacru şi sublim. Având misiunea de a trezi în oameni instinctul desăvârşirii şi al perfecţiunii, biblioteca oferă posibilităţi şi căi sigure spre a atinge absolutul.
Tinzând spre realizarea sarcinilor menţionate mai sus, Biblioteca de Arte organizează diverse evenimente şi întruniri cultural – artistice cu distinse personalităţi notorii cum ar fi: Glebus Sainciuc, Doctor Honoris Cauza, ex-ministrul culturii Ion Ungureanu, Preşedintele Uniunii Scriitorilor, academicianul Mihai Cimpoi, artişti ai poporului – Paulina Zaftoni, Ninela Caranfil, Vladimir Cobasnean, Pavel Darie, distinşi profesori de pictură şi muzică din ţara şi de peste hotare.
Recent, în cadrul Săptămânii Cărţii pentru Copii şi Tineret, în colaborare cu membrii Clubului «Sub steaua copilăriei» şi elevii Liceului român-spaniol «Miguel de Cervantes», a avut loc întâlnirea cu poetul, prozatorul, dramaturgul, eseistul şi traducătorul Andrei Burac. Publicul a fost profund entuziasmat de originalitatea, cultura şi afinităţile estetice care cu certitudine puteau fi sesizate pe parcursul dialogului dintre generaţii susţinut de distinsul scriitor. Încadrându-se în categoria cumularzilor, scriitor ce îşi face apariţia pe arena literară dintr-un domeniu ce nu este adiacent filologiei, ne impresionează prin abnegaţia de a se dedica definitiv activităţii literare.
Prin jocul de cuvinte încrustat în flacăra creaţiei, scriitorul rosteşte cu o deosebită simplitate adevăruri existenţiale, dezvăluind subtilitatea valorilor spirituale şi existenţa efemeră a omului singur în univers. Strigătul interior este vădit în piesele sale prin sintagmele aforistice şi mijloacelor specifice stilului distinctiv.
Datorită atât cadenţei şi creaţiei literare, cât şi activităţii culturale sunt bine meritate: Premiul pentru poezie al USM (1998), Premiul UNESCO – Pentru propagarea Binelui şi a Culturii (2002), în 2004 Premiul de Excelenţă pentru contribuţia la dezvoltarea dramaturgiei naţionale, este deţinător al medaliei „Mihai Eminescu”, precum şi multe alte aprecieri.
Iniţial creaţia literară fiind tratată ca un hobby, Andrei Burac şi-a manifestat profesionalismul şi dragostea faţă de medicină încă de la vârsta de 17 ani, activând în calitate de felcer, ulterior medic chirurg.
Experienţa acumulată pe parcursul acestei perioade la motivat sa se simtă fericit, «cineva are nevoie de mine, pot să contribui şi la sănătatea sufletească a pacienţilor», afirmă cu nostalgie scriitorul. Fiind întrebat de către tineri, de ce s-a dezis de medicină, maestrul recunoaşte că a fost pătruns de calitatea sa de creator autentic, iar spiritul novator l-a transformat în om al scrisului, adorator al vieţii de mare excepţie. Au urmat mai apoi zeci de întrebări, la care stăpânitor al cuvintelor fiind, răspundea fie prin vers sau simplu, sugerând prin fiece răspuns acel strigăt lăuntric care luminează în profunzime înţelesuri filosofice, comunicând elevilor îndemnul de-a ne încrede numai în noi înşine şi de a trăi în aşa mod viaţa, ca moartea să ne găsească pregătiţi.
Deşi autorul nu consideră că ar fi atins perfecţiunea: «sap şi scot mai multe straturi de pulbere /de pe fiinţa mea», mulţumeşte cititorului astfel: Îţi sunt recunoscător/ Pentru unghiul/ De unde se vede mai mult/ Decât cele patru puncte cardinale.

LEGITIMITATEA MORALĂ A INSTITUŢIEI ŞI PROFESIEI: REFLECŢII


Elena Vulpe,
director, Filiala „O. Ghibu”

Schimbările democratice au diminuat într-un fel şocul crizei economice ce se produce în plan social, rămânând plini de optimism în crearea unui Stat al Bunăstării.
Această perioadă a deciziilor fundamentale este marcată de un şir de riscuri şi provocări, care, efectiv, se referă şi la Instituţia cărţii, la Modelul cultural care nu poate rămâne imobil. Prin anvergura Strategiilor şi Priorităţilor-Imagine, Creativitate, Inovaţie, Lectură, priorităţi ce constituie factorii principali, generatori ai dezvoltării, structurile biblioteconomice sunt plasate într-un vârtej ameţitor al schimbării, ce vizează o nouă naştere şi legitimitate a instituţiei bibliotecare, fisurând din temelie turnurile bibliotecii tradiţionale.
Această legitmitate morală a instituţiei şi profesiei determină schimbări de mentalităţi atât din interior, cât şi prin validarea strategiilor în înaltele cancelarii, fiind o instituţie puternică a statului. Diminuarea interesului pentru carte şi lecturi, scăderea numărului de utilizatori este un SOS!, care trebuie reţinut şi aplanat, plasând biblioteca în zona cotidianului real, nu a sacralităţii. Efectele, autosuficienţa sunt din zona iluziilor deşarte sau a Cărţilor de nisip, ca să înţelegem expresia metaforică a lui Borges prin schimbările ce se produc în primul rând in noi. Este necesar să schimbăm optica, să imprimăm dinamism relaţiei cu comunitatea, cu utilizatorul, să umplem această relaţie cu substanţă şi să demonstrăm prin reforme că suntem parteneri credibili, o instituţie civilizatoare, utilă, deschisă, transparentă, readusă în centrul comunităţii. Efortul de a moderniza structurile infodocumentare, de a identifica noi forme şi mijloace de diseminare a informaţiei în era digitală, de a încadra fiecare utilizator la reţeaua de comunicare globală prin servicii web, prin alfabetizarea tehnologică, implică rezolvarea problemei prioritare, a specialiştilor calificaţi. Iar pentru aceasta este necesară o profesionalizare a întregii echipe, ca să ne debarasăm de abordarea opacă în procesul de selectare a cadrelor, or, dacă nu există o echipă bună, la nivelul competenţelor şi nivelului de implementare, angajamentele devin simple afirmaţii.
În contextul societăţii moderne a vitezei, globalizării şi tranziţiei unica soluţie de a supravieţui, de a veni în întâmpinarea necesităţilor comunităţii, îndeplinind dezideratul etern al bibliotecii, cel de a fi garant al informaţiei, al protecţiei sociale şi al îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor, este schimbarea spre o nouă generaţie de biblioteci-Bibliotecă 2.0. Evadarea din spaţiul fizic, închis al bibliotecii spre noi platforme sociale de interacţiune şi socializare, anume acolo unde sunt utilizatori şi promovarea rolului lor participativ în schimbarea conţinuturilor, modifică balanţa de forţe, plasând accentul de la bibliotecă ca instituţie la bibliotecar şi utilizator în raport de intermediari şi colaboratori.
Modul de revoluţionare a conţinuturilor impulsionează comunicarea, participarea, colaborarea între oameni, conturând principiile unei societăţi interactive.
Bibliotecarului 2.0 îi revine un rol decisiv de intermediar, el se confruntă cu o provocare a noilor tehnologii, cu o strategie de adaptare şi însuşire a compeţenţelor profesionale tehnologice, promovând rolul participativ al utilizatorilor săi. Principiile de operare ale bibliotecii moderne sunt flexibilitatea, vizibilitatea, deschiderea, servicii centrate pe utilizator, implicarea, viteza pentru a parcurge acel Kilometru 0, care defineşte azi biblioteca, diminuând botezul tradiţional de Sanctuar şi Biblie a comunităţii.
Zămislită de veacuri ca un Leac pentru suflet şi un Templu care să reziste tuturor seismelor sociale ale erei Gutenberg, biblioteca tradiţională este zguduită astăzi puternic de impactul virtual al Google, Yahoo, Internet tehnologia. Întrăm într-o epocă virtuală- hight modernity society, care face instituţia cărţii să fie vulnerabilă, generând o criză identitară a bibliotecilor şi solicită mutaţii în domeniu, competenţe, abilităţi, programe de studiii şi de formare, activităţi şi roluri noi pentru specialiştii profesiei biblioteconomice. Punctul cardinal al schimbării este abordarea unui nou concept prin eticheta Biblioteca 2.0 in care tranzităm spre Homo Digitalis care guvernează spaţiul informaţional, ghidat de bibliotecarul inteligent, profesional. Conceptul solicită abilităţi şi dorinţă de adaptare, o nouă atitudine şi un nou tip de gândire,care ne antrenează spiritul competitiv.

ELOGIU PROFESIEI


Elena VULPE,
director, Filiala „O. Ghibu

A înmulţi seminţa şi rostul divin al Cuvântului, a repune în drept, împlinind vocaţia unei profesii zămislită de la facerea lumii, înseamnă a ridica imaginea instituţiei bibliotecare la rangul de Templu al cunoaşterii, a ascensiunii spirituale, înseamnă a descifra o nouă filozofie a profesiei.
În acest traseu profesional, abundent şi variat, având certitudinea perpetuării valorilor bibliotecii spre noi trepte de modernitate, un lucru ştiu a-l face cu siguranţă. A căuta în adâncul fiinţei şi a-mi declanşa toate energiile, uneori nebănuite, pentru ca Măria sa Cartea, plenitudinea Informaţiei şi vocea Memoriei să răsune, precum un clopot al neuitării, să aibă locul de cinste în capul mesei şi să miruiască, precum izul de tămâie, sufletul şi spiritul mereu în ascensiune al Cititorului meu, aplecat spre universul oniric al cunoaşterii prin refren de statut existenţial şi cod moral: „Ai carte – ai parte”.
Un stigmat de cronică veche „moldovenii nu se trag la carte” mă înfioară şi acum, la început de mileniu.
Am văzut în Chişinăul meu drag copii rătăciţi, tineri care nu şi-au realizat visul, bătrâni marginalizaţi, destine şi vieţi distruse.
Am cutezat de a-i opri şi a le întinde mâna, a-i însoţi modestă spre drumul ce deschide „mirarea” cunoaşterii, ideii, împlinirii, căutării unui drept de A Fi sub soare şi în istorie.
N-am ezitat nici o clipă. Mi-am înţeles vocaţia în slujire Cititorului. Misiunea , Obiectivele, Conceptul, Strategia, Viziunea, Programele, Serviciile m-au determinat a juca inconfundabilele Roluri ale bibliotecarului cu multă pasiune, îndrăzneală, ardere, făcându-mi cel mai frumos decor şi regie din arena bibliotecii, pe care o consider cheia mea de boltă pe care am trudit s-o modelez rând pe rând în scut, cetate, templu, far, care să lumineze gândul, mintea şi devenirea cititorului meu de la cel mai versat academician până la cel mai dezavantajat copil. Am acţionat din îndemnul inimii, nu din obligaţie, ci din responsabilitate.
Am apărat cu credinţă şi convingere profesia şi instituţia bibliotecară în foruri, topind „temperaturi glaciale” şi mentalităţi, pentru ca mai marii poltroni ai zilei să înţeleagă că e timpul să renunţe la ideea de a conduce un popor întemniţat în întunericul propriei raţiuni.
Flacăra cugetării, stimularea gândirii şi imaginaţiei vine din cultură, din cărţi.
Am dat viaţă cărţii şi am conjugat la toate timpurile şi în toate ipostazele verbul „a citi”, care nu suportă imperativul. Am şi restanţe, dar ele mi-au întărit un crez. Preaplinul informaţiei trebuie stăpânit şi orânduit la cote maxime de fluiditate valorică şi participare plenară.
Sunt mândră de misiunea mea: Împart carte şi fac parte. Un alt îndemn mai nobil nu cunosc.

BIBLIOTECA CU MULŢI PRIETENI




Cristina CATEREV,
Director, Filiala "Ştefan cel Mare"



Oamenii din antichitate numeau biblioteca ''leac de suflet'', ridicând acţiunea ei miraculoasă dincolo de statutul încă material şi măsurabil al cunoaşterii. Într-o lume mereu schimbătoare, biblioteca a rămas purtătoare a esenţei umane, a comunicării peste locuri şi timp, structură infinit mai plină de sensuri decât părţile ei componente, o temelie a continuităţii, a pluralismului, a nevoii de alţii, a măsurii de sine spaţiul marilor virtuţi, dascăl desăvârşit al încredirii în voinţa, tenacitatea şi frumuseţea omului, cum afirmă Ion Stoica. Biblioteca este prezentă mereu în comunitate, organizând în majoritate activităţi de neuitat pentru copii şi tineri care este un punct forte de a-i cultiva gustul pentru lectură, cultivînd în inimile copiilor acel frumos prin operele scriitorilor naţionali şi contemporani.
Poetul Gr. Vieru a devenit, dintr-un “glas al disperării”, o conştiinţă a limbii şi redeşteptării naţionale, este poetul naţional care a devenit Orfeul literaturii românii. Pe data de 27 aprilie Filiala “Ştefan cel Mare” în colaborare cu grădiniţa nr. 96 din sectorul Botanica a fost organizată a activitate, coordonată de bibliotecarul principal Victoria Bulibaş, dedicată marelui poet naţional Gr. Vieru.
Biblioteca a organizat împreună cu grădiniţa o expoziţie a lucrărilor scrise de marele poet “Grigore Vieru – poet al nemuririi”, dedicată poetului şi lecturii familiei, pentru altoirea frumosului şi culturii pentru toţi participanţii. A fost petrecută a activitate în parteneriat, biblioteca şi gradiniţa, copiii împreună cu educatoarea Eugenia Jereghi au poposit împreună cu trenuţul la staţiile ce relevau motivele creaţiei poetului: Mama, Poieniţa copilăriei, Patria mea – Moldova, Copilăria, au fost recitate poeziile copilăriei: Mama, Albinuţa, Ţărişoara mea, Limba noastră, Puişorii. Copiii au dansat o horă care îi plăcea foarte mult poetului, au fost interpretate cele mai duioase melodii compuse după versurile originale ale lui Gr. Vieru. Scopul activităţii a fost promovarea operei literare scrise pentru copii, valorificarea literaturii naţionale.
Poetul a rămas în sufletul copiilor ca un zeu al nemuririi, afirmând cu durere, Gr. Vieru nu mai este, dar au rămas versurile care sunt nemuritoare. Biblioteca va rămâne mereu ale parteneri care este înconjurată de cei mai inteligenţi copii, educatorii sunt mulţumiţi de acele versuri ale poetului care au fost culese din publicaţiile ce aparţin bibliotecii. Biblioteca va fi mereu universul cunoştinţelor, acel tărâm unde vor poposi mereu cei dornici de înţelepciune, lectură şi literatură împreună cu prietenii fideli.

marți, 27 aprilie 2010

LIVIU DAMIAN – PRIMA BIBLIOTECĂ DE POEZIE MODERNĂ


Tamara MALANEŢCHI,
şef oficiu copii, Filiala „Alba Iulia

Cu 75 de ani în urmă, neamul nostru a fost binecuvântat cu trei mari scriitori. Şi dacă opera lui Petru Cărare sau a lui Grigore Vieru am tot răsfoit-o, atunci creaţia lui Liviu Damian, cât şi personalitatea Domniei Sale, este pentru noi mai puţin cunoscută.
La 13 martie, curent, s-au împlinit 75 de ani de la naşterea poetului – un bun prilej pentru a-l descoperi şi redescoperi pe scriitorul Liviu Damian.
Biblioteca „Alba Iulia” din municipiul Chişinău şi-a propus un şir de acţiuni de omagiere, care să facă cunoscută personalitatea scriitorului într-un cerc cât mai larg de cititori şi utilizatori.
Cu un efort susţinut, am organizat o expoziţie de carte şi materiale cu genericul „Liviu Damian – un promotor al frumuseţii versului românesc” ce a avut ca scop ilustrarea vieţii şi activităţii literare a scriitorului. De asemenea am elaborat, în acest sens, şi un set de materiale promoţionale.
Pentru a face mai interesantă şi mai atractivă studierea creaţiei şi cunoaşterea celui care a fost Liviu Damian, pentru a implica cât mai mulţi elevi, am decis să ieşim pe teren. Prin intermediul şi cu ajutorul profesorilor de limbă română, care ne-au permis desfăşurarea activităţilor chiar în timpul orelor de limbă, am organizat un şir de activităţi vis a via de personalitatea lui Liviu Damian.
Atât pe teren, cât şi în sediul bibliotecii, le-am propus participanţilor lucrul pe echipe. Mai întâi am selectat cuvinte-simboluri care ar determina luna martie – luna în care s-a născut poetul. Apoi ne-am organizat în echipe: Mărţişori, Ghiocei, Muguraşi,.. I-am asigurat pe participanţii puşi în dificultate, că nici noi, maturii, nu ştim prea multe despre scriitor, dar cu toţii împreună, cu un mic efort, vom afla multe lucruri interesante. Toate aceste acţiuni s-au impus pentru a stabili o atmosferă mai prietenoasă şi mai puţin încordată. Fiecare echipă a selectat, din expoziţia de carte şi materiale propusă, câte una-două lucrări, pe care le-au studiat independent. Au fost susţinuţi şi încurajaţi, le-au fost sugerate momentele-cheie la care să atragă atenţia. În consecinţă, elevii au reuşit într-un timp scurt să studieze mai multe izvoare: cărţi ale poetului, materiale din mass-media, aprecieri critice, să citească şi să selecteze versuri,..
Apoi fiecare echipă şi-a susţinut tema pregătită în faţa auditoriului. Au prezentat cărţile scriitorului; au lecturat versuri, pe care le-au comentat cu inspiraţie; au citat aprecieri ale unor personalităţi despre opera, dar şi vis a vis de personalitatea scriitorului. Colegii i-au susţinut, i-au încurajat cu aplauze şi comentarii.
Am rămas cu toţii surprinşi să aflăm, să descoperim, atât de multe informaţii despre cel care a fost Liviu Damian: „… un cavaler al adevărului,.. un luptător conştient, dârz şi perseverent,.. un cântăreţ al neamului,.. un om viguros.., dar cu suflet blajin,.. un tribun, un om de cultură al tuturor timpurilor, un remarcabil poet român,.. că a luptat pentru frumos, adevăr şi demnitate,.. că şi-a făcut datoria de Poet şi Cetăţean,.. că a încurajat tinerii să iubească, să preţuiască, să respecte cuvântul,.. că ştia să cultive în jurul său o atmosferă de onestitate şi demnitate omenească,.. că a dat dovadă de curaj scriitoricesc, de inteligenţă sclipitoare, de cultură poetică,..”.
Un recital de poezie, selectat la dorinţă de către participanţi, încununa de fiecare dată activităţile dedicate lui Liviu Damian. Elevii din clasele superioare au făcut scurte comentarii, motivându-şi alegerea. Cei din ciclu primar au organizat minirecitaluri-minispectacole, pe care le prezentau cu multă satisfacţie.
Când dacă nu acum, ne-am zis, dacă nu cu ocazia omagierii scriitorului, dacă nu cu ocazia jubileului de 75 de ani de la naştere, îl putem cunoaşte, îl putem redescoperi pe cel care a fost Liviu Damian. A fost şi este de datoria noastră să-i aducem un omagiu binemeritat.
Suntem mai bogaţi, mai împliniţi, conştienţi fiind că l-am avut.

sâmbătă, 24 aprilie 2010

PE 23 APRILIE BIBLIOTECARII ŞI-„AU NUMĂRAT BOBOCII”

Valeriu RAŢĂ,
bibliotecar


„Având în vedere vechimea şi rostul profesiei de bibliotecar în spaţiul nostru istoric, cinstind memoria ilustrelor personalităţi din panteonul naţional care au îmbrăţişat această profesie, apreciind contribuţia pe care au adus-o şi o aduc biblioteca şi bibliotecarul la dezvoltarea culturii ţării noastre, recunoscînd că această instituţie şi această profesie joacă un rol important în dezvoltarea societăţii informaţionale” şi luînd în considerare propunerea Asociaţiei Bibliotecarilor, preşedintele Republicii Moldova a decretat ca Ziua bibliotecarului să se sărbătorească anual pe 23 aprilie (Monitorul Oficial, nr. 23-24 din 12 februarie 2010).

Anterior, respectiva sărbătoare profesională se marca la 5 octombrie. Anul acesta însă, pentru prima dată, bibliotecarii din Republica Moldova au sărbătorit ziua lor profesională pe 23 aprilie, odată cu colegii noştri din România, Marea Britanie, Franţa, SUA şi alte state ale lumii care în această zi marchează şi Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor (instituită de către UNESCO în 1995, la Conferinţa Generală de la Paris).

Manifestarea desfăşurată la Sala cu Orgă din Chişinău, la iniţiativa Asociaţiei Bibliotecarilor din RM, a fost un prilej de a aduce un prinos, o ofrandă tuturor bibliotecarilor şi bibliotecilor în care ei îşi desfăşoară activitatea. A fost şi un moment de a atrage atenţia celor de la posturile de conducere ale comunelor, oraşelor, municipiilor din republică, în genere a celor care guvernează, asupra stării de fapt a profesii care rămîne şi în continuare subapreciată. Cunoaştem situaţia precară a bugetelor locale şi a celor centrale, şi totuşi... O societate bazată pe comunicare, cunoaştere ar trebui să acorde mai multă importanţă bibliotecilor, structurilor infodocumentare din lumea contemporană.

În acest miez de primăvară, întregul personal de specialitate al bibliotecilor din republică, indiferent de specificul lor, confruntîndu-se cu penuria ce s-a abătut asupra meleagului, şi-a delegat reprezentanţii săi la manifestarea din capitală pentru... „a-şi număra bobocii”, adică să facă totalurile anului 2009 şi să traseze sarcinile de viitor ale instituţiilor care recepţionează, selectează, achiziţionează, prelucrează, semnalează şi pun la dispoziţia cititorilor / utilizatorilor documente de toate tipurile şi pe diverse suporturi. Toate tipurile de biblioteci – naţionale, universitare, municipale, publice, şcolare şi specializate – au avut ocazia să sublinieze rolul pe care îl au bibliotecarii, bibliotecile, Societatea Informaţiei şi Cunoaşterii în societatea contemporană şi să facă mai bine cunoscute publicului larg colecţiile şi serviciile pe care le pun la dispoziţia consumatorilor de informaţii din toate categoriile sociale şi profesionale.

Importanţa activităţii Asociaţiei Bibliotecarilor din RM, care numără aproximativ 4700 membri, nu mai trebuie pusă la îndoială. Dna Ludmila Costin, preşedintele ABRM, în raportul prezentat privind activitatea acestei organizaţii în anul 2009 a remarcat un şir de acţiuni ale breslei slujitorilor cărţii care sînt demne de laudă şi de preţuire din partea forurilor decizionale cu atribuţii în domeniu, totodată scoţînd în relief unele probleme cu care se confruntă lucrătorii „templelor de lumină” într-o perioadă de criză acută. Bibliotecile şi bibliotecarii şi-au spus cuvîntul în repetate rînduri cu privire la rolul de importanţa strategică a acestora în era informaţiei. Totodată, se cer să fie soluţionate dificultăţile procesului de modernizare şi automatizare a serviciilor, tendinţele de modificare a intereselor şi obiceiurilor de lectură, destinul cărţii şi suportul pe care ajunge aceasta la public etc. Însă avem speranţa că oamenii totuşi vor menţine bătătorită calea către instituţiile ce le structurează identitatea culturală şi spirituală şi că în viitor bibliotecile şi societatea să fie constituite din oameni integri, care ştiu să desprindă esenţialul de neesenţial, adevărul de neadevăr, valoarea de nonvaloare.

Dna Dina Ghimpu, şef de direcţie la Ministerul Culturii, a accentuat rolul important al specialiştilor care asigură memoria şi dăinuirea Neamului. Cu toate acestea, fiindcă statul nostru traversează o perioadă grea şi complicată din punct de vedere politic şi economic, nu există posibilităţi de a menţine instituţiile culturale la nivelul cerinţelor zilei de azi. Dumneaei a menţionat că bibliotecarii noştri merită din plin recunoştinţa şi dragostea întregii societăţi. Totodată, a reiterat cu încredere că „vom depăşi situaţiile dificile, progresul tehnic va ajunge şi la locurile noastre de muncă, iar bibliotecile din republică vor deveni ceea ce visăm de demult – adevărate centre de cultură”. Pentru rezultate frumoase obţinute în anul precedent, au fost menţionaţi cu diplome şi prime:

Alexe Rău, director general al Bibliotecii Naţionale a RM;   

Lidia Kulikovski, director general al BM „B.P. Hasdeu”;

Claudia Balaban, director general al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”;

Ludmila Costin, directorul Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole a UASM, preşedintele ABRM.

Niciodată în istoria milenară a învăţământului cartea şi biblioteca nu au fost separate de procesul de instruire şi educare din şcoală. Dna Lilia Bolocan, şef de Direcţie la Ministerul Educaţiei, a apreciat mult aportul bibliotecarilor din instituţiile de învăţămînt care stimulează copiii şi tineretul de a căpăta cunoştinţe noi şi au ca scop principal întărirea, creşterea şi evoluţia potenţialului uman al ţării noastre prin intermediul promovării lecturii ca factor esenţial în educaţie, învăţămînt, informare şi realizare pe plan social. Eforturile susţinute ale multor bibliotecari din diverse localităţi ale RM au fost răsplătite prin acordarea diplomelor.

Prezentă la manifestare, dna Ana Lucia Culev, şeful Direcţiei cultură a Primăriei municipiului Chişinău, a remarcat că bibliotecarii pentru munca lor de culturalizare, pentru dăruirea de sine intereselor profesiei, pe care au ales-o după voia inimii, merită o admiraţie sinceră. Rezultatele activităţii lor se observă pretutindeni, căci au la bază strategii eficiente de comunicare cu publicul – se organizează simpozioane, mese rotunde, dezbateri, lecturi publice etc.

Cu un cuvînt de felicitare a venit la sărbătoare şi poetul, dramaturgul şi publicistul Iulian Filip, care de mai mulţi ani menţine o legătură stînsă cu oamenii care propagă cartea în municipiul Chişinău. O dovadă în plus au fost versurile recitate cu inspiraţie şi aplaudele celor prezenţi în sală.

Salutul şi felicitările din partea bibliotecarilor din România la această întrunire a fost rostit de Sorina Stanca, directorul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, care a menţionat că în România profesiei de bibliotecar au fost consacrate activităţi pe parcursul unei săptămîni întregi. Mesajul dumneaei a surprins ascultătorii prin căldura cuvintelor şi atitudinea binevoitoare faţă de colegii de pe malul stîng al Prutului. Bibliotecile din România, continuatoare ale bogate tradiţii de lectură publică, sînt parteneri de nădejde ai instituţiilor de acelaşi profil din RM.

Biblioteca a fost permanent considerată laboratorul cunoaşterii, spaţiul interdisciplinarităţii şi al cunoaşterii globale. Bazîndu-se pe aceste principii dna Ludmila Corghenci, vicepreşedintele ABRM, a adus la cunoştinţa publicului totalurile Concursului Cel mai bun bibliotecar al anului 2009 (ediţia a 19-a). În anul curent, de acest titlu cu adevărat prestigios s-au învrednicit zece bibliotecari din cei care zi de zi descoperă pentru împătimiţii de lectură drumul orientat pe coordonata autenticităţii şi veridicităţii:

– Lorina Beşelea, şef al Centrului resurse şi tehnologii informaţionale, DIB, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova;

– Elena Butucel, director al Filialei „Ovidius”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”;

Chişinău

– Lolita Caneev, şef al Serviciului mediatecă, Biblioteca Naţională pentru copii „Ion Creangă”;

– Ludmila Cereş, şef al Bibliotecii Colegiului Naţional de viticultură şi vinificaţie, Chişinău;

– Nadejda Ciugureanu, şef al Bibliotecii publice comunale Chişcăreni, raionul Sîngerei;

– Renata Cozonac, şef al Serviciului numerotarea internaţională a publicaţiilor, Camera Naţională a Cărţii;

– Raisa Melnic, şef al Serviciului programe culturale, Biblioteca Naţională a RM;

– Elena Răilean, specialist principal, Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice;

– Ludmila Răileanu, şef al Serviciului împrumut de publicaţii la domiciliu, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo”, Bălţi;

– Margarita Şcelicikova, şef al Filialei „Mihail Lomonosov”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Chişinău.

Diplome de menţiune ale Asociaţiei Bibliotecarilor din RM au primit:

– Angela Olărescu, şef al Bibliotecii  publice din Cricova, municipiul Chişinău;

– Elena Plăcintă, bibliograf principal, Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a Universităţii Tehnice din Moldova.

O contribuţie lăudabilă în desfăşurarea Concursului Cel mai bun bibliotecar al anului 2009 a avut-o Agenţia „Moldpresa” SA, care a sponsorizat această competiţie specifică a lucrătorilor din templele cărţii şi pentru care dna L. Corghenci a exprimat sincere mulţumiri şi convingerea că pe viitor iniţiativa de binefacere a Agenţiei Naţionale de presă va fi preluată şi de alţi agenţi economici.

Directorul Camerei Naţionale a Cărţii, dna Valentina Chitoroagă, a dat citire procesului-verbal al şedinţei, din 20 aprilie 2010, a Comisiei de evaluare a cărţilor (studiilor) prezentate la Concursul Naţional Cele mai reuşite lucrări ale anului 2009 în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării. Premiile şi diplomele au fost acordate după cum urmează:

– Premiul „Ion Madan” pentru  remarcabile cercetări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării – Biblioteconomie. Asistenţă Informaţională. Arhivistică: teorie şi practică (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Catedra de biblioteconomie, asistenţă informaţională şi arhivistică; coordonator dr. Lidia Kulikovski,  referent ştiinţific dr. conf. univ. Victor Petrescu);

– Premiul Mare pentru deosebită ţinută ştiinţifică şi valoare culturală – Bibliografia municipiului Chişinău, 1999-2004 (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Centrul de Informare şi Documentare „Chişinău”; ediţie îngrijită de dr. Lidia Kulikovski);

– Premiul „Magna cum laude” – Protagonistul bibliologiei naţionale: Ion Madan. Biobibliografie (Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice din Moldova; responsabil de ediţie Silvia Ghinculov, alcătuitori Ala Iarovaia, Maria Vătămanu, Natalia Cheradi);

– Premiul I la secţiunea Lucrări bibliografice – Cartea pentru copii editată în Republica Moldova, 1975-2000: index cumulativ (Biblioteca Naţională pentru copii „Ion Creangă”; alcătuitori Elena Cugut, Maria Ilievici, Tamara Maleru, ediţie îngrijită de Claudia Balaban);

– Premiul II la secţiunea Lucrări bibliografice – Lucrările profesorilor şi colaboratorilor.  Anuar 2008: bibliografie selectivă (Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo”, Bălţi; alcătuitori Ana Nagherneac, Varvara Ganea, redactor responsabil Elena Harconiţă, redactor- bibliograf Lina Mihaluţa);

– Premiul III la secţiunea Lucrări bibliografice – Academicianul Dumitru Matcovschi (la 70 de ani de la naştere): biobibliografie (Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a Academia de Ştiinţe a Moldovei; consultant ştiinţific dr. hab. Nicolae Bileţchi, alcătuitori Lilia Bodarev, Eugenia Creul, redactor ştiinţific şi bibliograf Tatiana Luchian);

– Premiul I la secţiunea Biblioteconomie şi ştiinţa informării – Manual de identitate (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; echipa de creaţie: dr. Lidia Kulikovski, Genoveva Scobioală, Ludmila Pânzaru, Tatiana Roşca);

– Premiul II la secţiunea Biblioteconomie şi ştiinţa informării – Calendar Naţional 2010 (Biblioteca Naţională a RM; colegiul de redacţie: acad. Petru Soltan (preşedinte), acad. Andrei Eşanu, prof. univ. Aurel Marinciuc ş.a., autori Valeria Matvei,  Maria Şveţ, Madlena Puşcaşu, Vlad Pohilă ş.a.);

– Premiul III la secţiunea Biblioteconomie şi ştiinţa informării – BiblioReferinţe. Ghid cu privire la utilizarea softului Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; au contribuit: Mariana Harjevschi, Nelly Ţurcan, Taisia Foiu, Ludmila Pânzaru); Ziua bibliografiei / День библиографии: instrucţiune metodică (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Centrul de Informare şi Documentare „Chişinău”); Ziua de informare / День информации: instrucţiune metodică (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Centrul de Informare şi Documentare „Chişinău”);

– Premiul I la secţiunea Bibliologie – Bibliotecarul şi biblioteca: aspecte ale eficienţei profesionale de Ludmila Corghenci (Asociaţia Bibliotecarilor din RM, Şcoala de Biblioteconomie, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova); Sub zodia cărţii: provocarea schimbărilor în domeniul infodocumentar de Silvia Ghinculov (Academia de Studii Economice din Moldova);

– Premiul II la secţiunea Bibliologie – BiblioPolis: revistă de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; director Lidia Kulikovski; redactor-şef Vlad Pohilă); Gazeta bibliotecarului: buletin informativ (Biblioteca Naţională a RM, Asociaţia Bibliotecarilor din RM; redactor-şef Alexe Rău, secretariat: Elena Turuta, Raisa Plăieşu);

– Premiul III la secţiunea Bibliologie – Istoria Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova prin oamenii săi: Petru Ganenco sub semnul 75 (album-slaid, resursă electronică; Biblioteca Naţională a RM, Serviciul dezvoltare în biblioteconomie; alcătuitor Alla Andrieş; tehnoredactare computerizată: Ecaterina Dmitric, Viorica Antonov, asistenţă consultativă: Vera Osoianu, Svetlana Barbei);

– Premiul I la secţiunea Lucrări în alte domenii – Un loc la masă. Participarea bibliotecilor la dezvoltarea comunităţii de Kathleen de la Peña McCook (resursă electronică; redactor de specialitate: dr. Lidia Kulikovski, traducere: Victoria Kulikovski, dr. Lidia Kulikovski);

– Premiul II la secţiunea Lucrări în alte domenii – Ştiaţi că?: caleidoscop enciclopedic (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; concepţie, selecţie, realizare: Eugenia Manea-Cernei, Alexandru Horaţiu Frişcu, cuvînt-înainte: dr. Lidia Kulikovski);

– Premiul pentru debut – Istoricul Bibliotecii publice din satul Dănceni, raionul Ialoveni de Mariana Ungureanu-Ursu;

– Premiul pentru design – Biblioteca contează în viaţa ta (materiale promoţionale, resursă  electronică; Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”);

– Premiul pentru originalitate – Biblioteca Municipală – bibliotecă inovantă (resursă electronică; Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”).

În etapa contemporană rolul bibliotecarului creşte, acesta fiind privit ca o persoană care îşi cunoaşte temeinic domeniul profesat, are o pasiune deosebită pentru cărţi şi har pentru a le populariza. Trăim un timp cînd profesia de bibliotecar intră într-o perioadă de deschidere mai largă a bibliotecilor către comunitate, către publicul ce solicită cărţi din cele mai diverse domenii. Un bibliotecar al secolului XXI este recunoscut ca specialist în biblioteconomie şi ştiinţa informării, specialist în stocarea, selectarea şi accesarea resurselor informaţionale, aflat în slujba comunităţii, având ca principală sarcină oferirea de servicii moderne şi profesioniste utilizatorilor.

Din multitudinea acţiunilor prilejuite de Ziua bibliotecarului nu putem să nu amintim de campania „Dăruieşte o carte”. Voluntarii şi colaboratorii Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”, Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole a UASM, ai  editurilor „Ştiinţa”, „Cartier”, Societăţii de distribuire a cărţii „Pro Noi” au dăruit cărţi chişinăuienilor pe stradă, marcând o percepţie ascendent pozitivă a actului cultural în municipiul nostru. Concluzia generală este că această campanie a avut un impact pozitiv asupra trecătorilor care au fost plăcut impresionaţi de cadourile primite.

Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor şi Ziua bibliotecarului cu certitudine a atras atenţia opiniei publice prin faptul că această zi, cu semnificaţie dublă în calendar, a fost sărbătorită de toţi bibliotecarii din RM prin manifestări specifice meseriei, prin sesiuni şi comunicări, bilanţuri ale activităţii, premieri, precum şi alte activităţi care conduc la perfecţionarea relaţionării acestora cu utilizatorii. Felicitările primite cu prilejul acestei mari sărbători spirituale sînt relevante pentru a concluziona că profesiunea bibliotecarului, iar odată cu aceasta şi cartea ca atare, sînt apreciate, tratate cu consideraţie şi judecate favorabil în societate pentru că, în caz contrar, atitudinea respectuoasă şi bunul-simţ nu pot să aibă izbîndă în comunitate.

În încheiere, transmitem tuturor lucrătorilor din forurile de cultură şi slujitorilor cărţii din satele şi oraşele republicii gîndurile noastre de aleasă consideraţie şi apreciere pentru eforturile care le fac în perspectiva promovării culturii, ştiinţei universale şi cunoaşterii exhaustive, le dorim multă sănătate, realizări profesionale şi perseverenţă celor care se zbat (unii de o viaţă întreagă!) pentru afirmarea propriei arhitecturi a profesiei lor şi merită să fie percepuţi şi trataţi după modul realizării şi preţul valorilor pe care le creează.

vineri, 23 aprilie 2010

LANSĂRI DE CARTE CE AU RĂVĂŞIT SUFLETUL CITITORILOR

Valeriu RAŢĂ,
bibliotecar

 Sala de lectură a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, pe 22 aprilie 2010,  a devenit neîncăpătoare pentru participanţii la lansarea volumelor din colecţia Biblioteca „Ion Creangă” Dicţionarul personajelor lui Ion Creangă de Valeriu Cristea, Ion Creangă de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Lumea transilvană a lui Ion Creangă de Teodor Tanco; a romanului Tema pentru acasă de Nicolae Dabija; a antologiei Elegiile fiului risipitor (din colecţia Ediţii critice) de Valeriu Matei şi a plachetei de versuri Poftiţi, domnule Kafka de Daniel Corbu – toate tipărite la Editura „Princeps Edit” din Iaşi, România.

 Dna dr. Lidia Kulikovski, director general al BM „B.P. Hasdeu”, fiind pe post de moderator, dar şi de organizator, a menţionat semnificaţia simbolică a manifestării culturale care se încadrează perfect în acţiunile de desfăşurare a Salonului de Carte pentru Copii şi Tineret, ediţia a XIV-a, găzduită de Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo”, şi este un preludiu excelent pentru Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor, precum şi a Zilei bibliotecarului care se va sărbători pentru prima dată în republica noastră pe 23 aprilie, în aceeaşi zi ca şi în alte state din Europa occidentală şi centrală, inclusiv în România.

Volumele din colecţia Biblioteca „Ion Creangă” (Dicţionarul personajelor lui Ion Creangă de Valeriu Cristea, Ion Creangă de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Lumea transilvană a lui Ion Creangă de Teodor Tanco) au fost prezentate de acad. Mihai Cimpoi, istoric şi critic literar. Dumnealui a dezvăluit unele momente din istoria apariţiei colecţiei sus-numite, a numit volumele editate anterior şi semnate de Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, G. Călinescu şi alţi reprezentanţi de vază ai culturii, ştiinţei şi literaturii române. „Sînt surprins de ritmul perseverent, neobosit al editării cărţilor la „Princeps Edit” şi cred că acest ritm va fi susţinut şi în continuare, căci cunosc încă mulţi cercetători literari care sînt gata să-şi ofere spre publicare manuscrisele cu privire la opera marelui nostru povestitor Ion Creangă”, a spus în concluzie acad. M. Cimpoi.  Directorul Bibliotecii pentru Copii „Ion Creangă” dna Claudia Balaban a insistat asupra însemnătăţii pentru generaţia în creştere a cărţilor apărute în colecţia ce poartă numele sfătosului humuleştean. „Trebuie să educăm prin carte, nu prin internet. Numai consultînd cărţile elevii pot alege acea informaţie, care le va fi de folos pentru întreaga viaţă. De aceea pot spune cu încredere că Editura „Princeps Edit” din Iaşi face un lucru mare şi bun – pune în circulaţie doar cărţi de valoare, necesare tineretului studios”, a reiterat C. Balaban.

 Romanul Tema pentru acasă de Nicolae Dabija a fost prezentat de asemenea de acad. Mihai Cimpoi, care a reliefat tema romanului – procesul de înstrăinare pe care l-au cunoscut basarabenii sub stăpînire sovietică. Acelaşi subiect – exilul siberian al eroilor cărţii ­– a fost continuat de scriitorul Andrei Srâmbeanu, care a obiectat că nu ne-am apropiat destul de bine de trecut şi, în acest sens, romanul lui N. Dabija este binevenit. „Trebuie să-l avem pe Constantin Stere drept călăuză şi să scriem încontinuu despre durerile poporului nostru”, a mai adăugat A. Strâmbeanu. Directorul adjunct al Bibliotecii „Gh. Asachi” din Iasi şi unul dintre animatorii Salonului Internaţional al Cărţii din această capitală spirituală a României, Catinca Agache, a mărturisit că a citit romanul cu lacrimi în ochi, căci drama deportărilor siberiene – suportul detenţiilor, tragedia umană a basarabenilor – este o temă dureroasă pentru toţi şi prin aceasta depăşeşte frontierele ţării, devenind de interes internaţional. Este un roman de excepţie în care autorul îşi cîntăreşte fiecare cuvînt. După părerea poetului şi editorului Daniel Corbu, romanul lansat spre publicul cititor are personaje edificatoare, puternice prin caracter (Maria Răzeşu şi Mihai Ulmu), deci şi însuşi romanul este o naraţiune rezistentă şi solidă, fiindcă recuperează istoria vitregă a Neamului, momentele dificile, anevoioase ale lui. „Limbajul naraţiunii este modern, percutant, frapant prin precizie, subiectul povestirii te prinde, deoarece Nicolae Dabija este un mare maestru al prozei, care merită să fie distins cu Premiul Nobel”, sînt cuvinte spuse de redactorul cărţii D. Corbu fără nici un pic de adulare.  Dna dr. Lidia Kulikovski a reamintit publicului adunat la manifestare că romanul Tema pentru acasă de Nicolae Dabija este inclus în Programul BM Chişinăul citeşte o carte, care a şi demarat de acum. Cititorii se interesează de roman, stau la rînd ca să-l citească. În luarea sa de cuvînt Nicolae Dabija a confirmat că romanul este o scriere despre dragoste şi moarte, un elogiu adus femeii şi bărbatului, este o carte a memoriei, un roman despre viaţa basarabenilor şi fiecare dintre noi se poate regăsi în el. „Romanul, a recunoscut N. Dabija, l-am scris uşor, am fost sincer, în descrieri nu am inventat nimic, cu toate că unele scene le văzusem în vis – atunci cînd treceam peste o cumpănă din viaţa mea.” Autorul a îndemnat ascultătorii să vorbească despre istoria noastră aşa cum s-a întîmplat în realitate, „să nu rămînem corigenţi la examenul vieţii” şi, desigur, a mulţumit bibliotecarilor BM „B.P. Hasdeu” care îi promovează cartea, profesorilor şi elevilor care înscenează fragmente din roman şi, desigur, editorilor care au scos romanul la lumină într-un timp record.

Versurile din antologia Elegiile fiului risipitor (din colecţia Ediţii critice) de Valeriu Matei şi din placheta Poftiţi, domnule Kafka de Daniel Corbu, după cum s-au exprimat dr. L. Kulikovski,  acad. M. Cimpoi şi alţi vorbitori, sînt în legătură stînsă cu literatura, muzica, teatrul, cinematografia, în ele respiră liricul şi modernitatea. Autorii au recitat unele poezii vechi şi creaţii noi, care în ultimă instanţă formează în volumele respective un tot unita.

 Editura „Princeps Edit” (director Filomena Corbu, consilier editorial Daniel Corbu) a luat fiinţă în anul 2001 şi tipăreşte opere atît ale scriitorilor clasici, cît şi ale celor contemporani, cărţi de interes atît pentru cititorii maturi, cît şi pentru cei mici. Manifestarea culturală ce adunase la BM „B.P. Hasdeu” elevi, profesori, bibliotecari, jurnalişti, scriitori, oameni de ştiinţă şi de cultură a demonstrat cu prisosinţă că editorii îşi îndeplinesc în mod remarcabil misiunea. Nu în zadar aproape în toate luările de cuvînt au răsunat elogii şi îndemnuri de a publica şi alte cărţi de care au nevoie cititorii şi care ar ţine trează conştiinţa de neam şi demnitatea celor care le vor lua în mînă.        

joi, 22 aprilie 2010

UN PARTENERIAT ÎNFLORITOR



Oxana ANDREEV, şef oficiu,
Biblioteca de literatură şi cultură polonă «A. Mickiewicz»

Luna aprilie a anului 2010, Biblioteca de literatură şi cultură polonă «A. Mickiewicz», deschide uşile unei expoziţii personale de floristică : «Duši prekrasnye poryvy», autor Galina Hripunkova, membră a fidelului nostru partener: Clubul de floristică «Diana».
Această frumoasă expoziţie, ne va lumina privirile timp de o luna, pe parcursul căreia, sîntem siguri, va avea parte de comentarii frumoase şi pozitive, în lauda celei care a realizat aceste frumoase lucrări.
Avem o mare plăcere de a colabora cu Clubul «Diana», timp de mai mult de 15 ani, care au fost ani bogaţi în diverse expoziţii a întregului club, personale dar şi tematice. Dintre expoziţiile tematice au fost : «S. Rahmaninov», «A.Puskin», în 2009 expoziţia a fost dedicată lui S. Esenin. Dacă vorbim despre expoziţiile personale a membrilor clubului, le-am putea menţiona pe: Marjina Lilia, Cleşnina Ludmila, Stepanova Tamara, Colomieţ Lidia, Meşcereacova Eleonora. Ultima dintre ele, plus la activitatea în club, mai are şi pasiunea de a compune nişte versuri foarte frumoase şi pătrunzătoare, şi de a le recita la fel de emoţional şi cu aceeaşi intensitate cu care au fost scrise.
Am avut fericita ocazie de a colabora şi cu precedenta conducătoare a clubului Ivanova Irina, o minunată femeie şi talentată meşteriţă , plecată de cîţiva ani ani în nefiinţă. La momentul actual conducătoarea Clubului, este Marjina Lilia, care este şi ea un om extraordinar, ce îşi lasă amprenta sa în istoria clubului.
Fiecare dintre cei care şi-au expus lucrările spre critica oamenilor, au pus suflet în ele, le-au realizat cu atîta dragoste şi dăruire, create cu ajutorul celui mai mare pictor din toate timpurile — Natura. Pentru ca: «Natura e o carte minunată, ce ne deschide ochii asupra lumii înconjurătoare, îmbogăţind cunoştinţele şi aducînd satisfacţie celui care e în stare s-o citească.» (K. Paustovskij).
Fiecare din ei vede în orice plantă, în orice floare, orice fir de iarbă un tablou deja realizat. Pentru noi , oamenii de rînd, aceste lucruri nu par atît de importante, însa ochii lor vad lumea un pic altfel decît noi. Majoritatea dintre membrii clubului , sînt şi ei oameni simpli, cu grijile şi preocupările sale, cu serviciu şi familie, pentru cineva, floristica, este un hobby, pentru cineva este o muncă îndrăgită, dar pentru fiecare dintre ei , floristica îşi are locul său special. Cert este faptul că, orice ar face, ceea ce vedem noi în varianta finală, merită toate laudele.Pe lîngă expoziţiile propriu-zise, conducătorul clubului Marjina L., a fost binevoitare şi a oferit şi căteva ore de master-class, pentru o parte dintre utilizatorii noştri , interesaţi şi ei de această artă.
În fiecare an , după o iarnă îndelungată, la 1 martie, a devenit deja un obicei, să primim cîte o expoziţie a clubului, dedicată primăverii, care devine într-un fel, un vestitor al acestui minunat anotimp.
Şi în acest an, în luna martie, biblioteca a găzduit , o sclipitoare expoziţie de floristică dedicată primăverii şi marelui compozitor polon F. Chopin. Ca un bonus la această expoziţie, a fost organizată şi o serată , la care au fost prezenţi membrii clubului şi invitaţi , cum ar fi: Eleonora Sîtnic, critic de artă, Andrei Viziru, jurnalist radio, Larisa Mihailo, critic de artă, Anastasia Gusarova, profesoara la şcoala muzicală, care a interpretat cîteva melodii la flaut cît şi invitata de onoare, artistă a poporului Margareta Ivanuş, care ne-a delectat cu melodiile sale.
Fiecare tangenţă cu acest club, ne lasa o urmă adăncă în sufletul fiecărui din noi şi fiecărui utilizator care a văzut măcar o singură dată expoziţiile de floristică.
Le mulţumim tuturor membrilor clubului şi le urăm succese mari în continuare, iar noi sperăm şi în continuare la o colaborare la fel de fructuoasă cu acest club şi rămînem în aşteptarea noilor expoziţii.

SIMPOZION LITERAR-ŞTIINŢIFIC „GRIGORE VIERU – POETUL DIVIN AL NEAMULUI NOSTRU"


Victoria CEBANU,
şef oficiu, Filiala „Ovidius”

La 20 aprilie 2010, în incinta Bibliotecii “Ovidius” s-a desfăşurat simpozionul literar-ştiinţific cu genericul „Grigore Vieru – poetul divin al neamului nostru”. Această activitate a fost organizată în colaborare cu DGETS, responsabil Liuba Arion, specialist principal. Bibliotecile şcolare ale municipiului Chişinău au solicitat această activitate în favorizarea motivaţiei copiilor participanţi la Concursul literar «La izvoarele înţelepciunii» ediţia a XX-a. Această activitate anticipează concursul propriu zis care va avea loc în luna mai, anul curent şi este dedicat vieţii şi creaţii scriitorului Grigore Vieru. Invitaţia la acest simpozion adresată întregii comunităţi a fost plasată pe site-ul bibliotecii, încurajând participarea tuturor doritorilor.
Cuvinte frumoase, pline de mulţumire şi recunoştinţă în adresa creaţiei marelui poet a u fost rostite de moderatorul acestui eveniment, lingvistul şi publicistul Vlad Pohilă. Invitaţii acestui eveniment au fost criticul literar, academicianul Mihai Cimpoi, scriitorii Arcadie Suceveanu şi Dumitru Crudu.
Dl Vlad Pohilă a încurajat participanţii la concurs şi a menţionat: implicarea şi cinstirea memoriei lui Grigore Vieru se poate obţine «prin mai multe căi, una din ele fiind limba maternă» constatând faptul că marele poet a avut cultul Limbii Materne. Poezia poetului este o faţetă a frumosului. Cu o deosebită admiraţie către calitatea şi utilitatea revistei Bibliopolis, editată de BM „B. P. Hasdeu” le-a fost recomandată celor prezenţi lecturarea numărului de la începutul anului 2009, unde dumnealui vine cu un recviem pentru Grigore Vieru şi cu fragmente cutremurătoare din sentimentele unor oameni, din diferite ţări, la aflarea morţii poetului.
Preşedintele juriului concursului în acest an este desemnat scriitorul Arcadie Sucevanu. El a menţionat că este şi greu şi uşor de a vorbi despre marele poet al neamului Grigore Vieru, dar şi o mare responsabilitate. Este acum viaţa lui Grigore Vieru o glorie a poetului; cum se explică, motivele acestui fenomen? De ce Grogore Vieru are o aşa popularitate? Deoarece el a fost nu numai poet – a fost o Conştiinţă a neamului, om cu o poziţie civică puternică, s-a postat în avangarda luptei pentru renaşterea conştiinţei naţionale. Un poet sensibil pentru copii, care şi-a crescut cititorul.
Scriitorul Dumitru Crudu a venit în faţa publicului cu analizele unor lucrări ale lui Grigore Vieru. Poezia lui Grigore Vieru trebue să fie recitită şi revăzută din opinia timpului prezent. Culegerea de versuri «Numele tău» scrisă la 33 de ani, este actuală şi azi, reprezentându-l pe marele poet foarte mult. Este o dramă a unui om care a plecat dintr-un sat frumos, melancolic şi a venit întru-un oraş care îi acceptă cu greu pe străini. Şi în poemul «Casa mea» se vede că plecarea de la ţară rămâne pentru poet o rană deschisă. Dramele vârstei – din adolescent în matur – îl atrag şi sunt deseori prezente în creaţia poetului. Grigore Vieru are mai multe poeme militante, una din ele este «În limba ta», fiind ca o lovitură de bombă în acele vremi totalitariste. În încheiere scriitorul a venit cu un îndemn spre participanţii la viitorul concurs: “Să-l citim pe Marele Vieru, apoi să-l extaziem, să-l analizăm şi glorificăm».
Academicianul Mihai Cimpoi s-a prezentat în faţa publicului cu o monografie reactualizată: ”Grigore Vieru: Poetul arhetipurilor”, incluzând în ea comentariile şi recenziile sale pe parcursul a mai multor ani, nominalizând şi analizând doar câteva teme în opera lui Grigore Vieru: dragostea faţă de mamă, patrie, meleagul natal . “Dialogul cu Dumnezeu” este una din temele cele mai importante în opera marelui poet, a dedus criticul literar. Vieru a avut un cult al valorilor supreme – Dumnezeu, Mama, Pâine. Dragostea poporului către Vieru este sinceră şi nu poate fi înfrântă, oprită şi interzisă.
Elevii au aflat multe amănunte din viaţa şi creaţia scriitorului, au primit răspunsurile la întrebările cu care au venit la acest eveniment. Colaboratorii bibliotecii au făcut totul pentru a crea copiilor şi invitaţilor o atmosferă de bunăvoinţă, sinceritate şi creativitate.
Grigore Vieru este viu prin creaţia sa lăsată moştenire, prin cărţile sale, care se vor edita şi reedita mereu, prin statuile care i se vor înălţa, prin melodiile şi poeziile fredonate din leagănul copilăriei şi până la adânci bătrâneţe, prin activităţile culturale organizate de multe instituţii de învăţământ şi cultură – acesta a fost laitmotivul simpozionului.

miercuri, 21 aprilie 2010

BIBLIOTECA – SPAŢIU CULTURAL AL CĂRŢII


Anastasia MOLDOVANU,
şef oficiu, Biblioteca de Arte

Săptămâna Literaturii pentru Copii şi Tineret este unul dintre multiplele evenimente, care se marchează în mediul bibliotecar. El are o conotaţie internaţională. În aceste zile au avut loc organizarea şi desfăşurarea grandioaselor saloane internaţionale de cărţi din marile oraşe ale lumii, conferinţe pe teme literare, lecturi publice, expoziţii tematice şi vernisaje. Vizitele doritorilor la aceste manifestări vorbesc de la sine. Vânzările de carte în cadrul acţiunilor din ultimii ani au avut recorduri neaşteptate, adică cărţile bune au fost la mare căutare. Motivul este unul psihologic, deoarece „cartea rămâne o valoare de refugiu, în ciuda dinamicii Internetului”. Mai mult, cartea este percepută ca un obiect de neînlocuit , cu toate că tehnologia permite acum lectura on-line. Acum, ca şi mai înainte, librăriile tradiţionale rămân prin exelenţa lor spaţiul cultural al cărţii. Aceşti factori au şi stat la baza activităţilor în biblioteci, moderate şi organizate cu mult sârg, dar şi cu dăruire de sine de către bibliotecari, cărora le revine rolul principal în lucrul cu cartea, dar şi despre carte. În cadrul acestei săptămâni Biblioteca de Arte si-a formulat sarcini concrete, pornind de la premisa comunicării orale, un factor decisiv şi obligatoriu în drumul spre carte. S-au promovat mai multe acţiuni diverse după formă, întâlniri cu personalităţi notorii din comunitate, extramuros, prezentări de carte, sondaje de testare la lectură, toate având un impact comun: rolul cărţii în calea spre devenire. O mare contribuţie în desfăşurarea acestui program l-a avut clubul „Sub steaua copilăriei”, care are deja o istorie de activitate în cadrul bibliotecii. Membrii clubului au fost în aceste zile în deplină acţiune. Cu idei noi, dar şi cu fapte concrete au participat la elaborarea diferitor materiale în spriginul şi susţinerii sloganului „O carte pe săptămână”, „Cărţile mele preferate”, au pregătit întrebări pentru a-i lua cu asalt pe invitaţii, ce urmau să le vină în ospeţie, au îndeplinit diferite sarcini adăugătoare despre lectură în ajutorul învăţătorilor, au lucrat în spirit de echipă la proiecte tematice comune, au desfătat pe preşcolari cu lectură „În lumea poveştilor” şi au mers cu părinţii şi bibliotecarul la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret. Toate aceste pregătiri au avut şi ecoul corespunzător.
Întâlnirea actorului I. Coşeriu cu elevii în cadrul Liceului „Spiru Haret” a avut succes prin faptul, că s-a produs un dialog viu, întrebările fiind direcţionate spre lectură şi motivele, care te face să lecturezi. La întrebarea „Ce legătură există între carte şi scena de teatru”, elevii au răspuns creativ, oferindu-se chiar să scrie texte pentru piese de teatru, conştientizând faptul, că aceasta necesită multă muncă.
Întâlnirea elevilor Liceului „M. Cervantes” în incinta Bibliotecii de Arte cu scriitorul A. Burac a fost destul de reuşită. A Burac s-a dovedit a fi un interlocutor foarte interesant, care prin diferite mijloace lingvistice de exprimare, comentarii şi informaţii a captat atenţia participanţilor. De ce anume A. Burac? Deoarece el, vorba lui M. Cimpoi, critic literar, este „ ... un consumator de cărţi”, care nu vine în literatură direct din mediul ei, din mediul jurnalisticii, ci din simpla convingere, că a fi scriitor, trebuie să ai o profundă înţelegere a problemelor ce îi predomină pe oameni, să ai capacitatea şi inteligenţa să înţelegi mai mult ca alţii, adică să fii citit, cărturar, or aceasta se numeşte performanţă. Sunt puţini oameni la noi în Moldova, care se ocupă de scrisul cărţilor bune. Cartea are cel mai important rol în formarea omului ca persoană. Este binevenită această acţiune în bibliotecă, deoarece ea este acea instituţie de cultură în care se adună şi se păstrează toate fondurile de publicaţii, care reprezintă patrimoniul, tezaurul uman din cele mai vechi timpuri. La întrebarea despre tematica scrierilor sale, A. Burac a răspuns, că în fiecare text el are drept scop final descoperirea şi dezvoltarea talentului dat de Dumnezeu fiecărui om trăitor pe pământ. Omul sfinţeşte locul. În alte ţări civilizate această problemă îi interesează pe cititori, au nevoie de ceea ce scriu eu (spune el). Creaţia mea este solicitată în ţările Europei, chiar şi peste ocean. Am cititori „nu mulţi , dar buni(A.B.)
Scriitorul a îndemnat copii să nu-şi ascundă gândurile şi ideile, dacă acestea sunt, ci dimpotrivă, să le scoată la suprafaţă, să le şlefuiască şi să le însufleţească, deoarece noi toţi suntem buni de la natură şi ceea ce purtăm în noi , trebuie să transmitem urmaşilor noştri. În încheere, atât elevii cât şi scriitorul au convenit şi la alte întâlniri în timp.
În scopul dezvoltării competenţelor de lectură, Biblioteca de Arte a realizat şi acţiuni extramuros în instituţii de învăţământ pentru a prezenta elevilor noi publicaţii de carte apărute recent şi reviste bibliografice tematice, punând astfel în valoare colecţia de documente a bibliotecii.

marți, 20 aprilie 2010

O ÎNTÂLNIRE DE ZILE MARI LA BIBLIOTECA “ŞTEFAN CEL MARE”


Victoria BULIBAŞ,
Filiala “Ştefan cel Mare”

Aprilie e luna Cărţii! Instituţiile de cultură şi educaţionale sărbătoresc, după obicei, Săptămâna Cărţii şi a Lecturii pentru Copii, Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineri, Ziua Internaţională a Cărţii.
Cititorii de la Filiala “Ştefan cel Mare” sunt dornici de carte şi lectură. Participă cu mult azart la activităţile culturale organizate de bibliotecă. Biblioteca este o punte de legătură între cititor, carte, autor. Astfel, zilele acestea a avut loc o întâlnire cu scriitorul Nicolae Rusu şi colaboratorul revistei „A” mic Gheorghe Postolaghe. Elevii clasei a IV-a de la Liceul “Iiulia Hasdeu”, âîlnire de suflet. Cunoscându-l pe scriitorul Nicolae Rusu după basmul “Alunel”, copiii au dorit să afle ce mai face băieţaşul pe nume Alunel. A mai crescut cu un an, care-i sunt preocupările, interesele, grijile. Copiii au venit şi ei cu careva surprize pentru scriitor: poster, desene, eseuri, până şi diplome de excelenţă pentru creaţia sa.
Din mesajul Ruxandrei Şterbeţ, adresat autorului, aflăm „Alunel este un băieţel care ar putea fi exemplu fiecărui copil, am aflat multe lucruri frumoase de la lecturarea acestui basm”. Şi nu numai atât: această fetiţă a avut indrăzneala de a scri prilungire acestui basm, unde una din eroine devine ea singură. Mulţi copii îşi doresc să devină eroii unei cărţi. Foarte interesant a fost prezentarea posterului-păiangen, care reda proverbele, învăţămintele extrase din text. Beatrice Castroveţ, Diana Căldare, Alexandra Baxan au relatat la ce le va ajuta in viaţă cartea „Alunel”. Invitatul Gheorghe Postolache, revista „A” mic, a menţionat cele mai reuşite lucrări, care-şi vor găsi un răsunet în nr.7-8 ale revistei „A” mic.
Copiii au cunoscut şi cartea de povestiri, schiţe, miniaturi ale autorului „Hai la mere”. Situaţiile hazlii, împrejurările pline de umor, eroii glumeţi, şmecheri îţi aduc în suflet buna dispoziţie, voia bună.
Autorul a venit cu o frumoasă surpriză pentru copii: le-a prezentat o povestire dintr-o nouă carte “Coada iepuraşului”, care sperăm în viitorul apropiat să-i putem savura conţinutul.
Cuvinte frumoase, pline de mulţumire şi recunoştinţă în adresa creaţiei dumisale, au fost spuse şi de părinţii unora dintre copii, de profesori.
I-am urat sănătate, succese frumoase în creaţie şi multe-multe întâlniri cu cititorii!

vineri, 16 aprilie 2010

LECTURA – IZVORUL CUNOAŞTERII

Doina SPĂTARU
şef oficiu, Filiala „Târgovişte

Lectura are un rol important în dezvoltarea şi formarea personalităţii. Este evident că deprinderea lecturii rămâne o bază solidă pentru toată viaţa. În lipsa îndrumării părinţilor, educatorilor, profesorilor, foarte mulţi şcolari nu simt nevoia de a citi. Numai o lectură îndrumată poate să dezvolte un interes continuu. Acest fapt generează interesul de a citi din plăcere, de a pătrunde în lumea misterioasă a cărţii.
Ca gen de lectură putem alege orice, începând de la poezie şi încheind cu romanul. Lectura a devenit fragilă şi din cauza concurenţei neloiale cu mass-media, cartea este cea care suportă consecinţele. Fie în biblioteci sau în alte locuri lectura este totuşi o experienţă unică, interesantă şi captivantă.
Lecturarea cărţilor, a manualelor, a însemnat întotdeauna informare, instruire şi educaţie, în sensul cel mai larg. Ea dă consistenţă şi sens existenţei însăşi. Ea este o modalitate de a educa, instrui şi a contribui la formarea valorilor morale a cititorului. Lectura oferă cititorului frumuseţile neimaginabile ale poveştilor, povestirilor şi a altor texte, unde imaginaţia şi fantezia zboară, trăind împreună cu eroii şi personajele bucurii, dezamăgiri, speranţe.
Lectura este magia atrăgătoare în timpul liber, descoperiri despre călătoriile oamenilor, biografiile oamenilor celebri, a ştiinţei şi tehnicii. Lectura nu cere prea mult de la cititor decât atenţie şi dăruire. În acest mod ea are rolul de a forma şi educa tânăra generaţie. Ea este un mijloc de obţinere a informaţiei, păstrarea capacităţii de a gândi, judeca, de a căuta soluţii în rezolvarea unei probleme. Ea este şi o motivaţie umană, o necesitate zilnică de a cunoaşte, de informare.
Chiar şi invazia tehnologii informaţionale nu va afecta foarte mult lectura. Acestea deşi educă şi informează au şi tendinţa de a degrada cititorul. Internetul deşi pare o necesitate indispensabilă el numai distrează mintea şi dă o stare de euforie, pe când lectura are rolul de a relaxa şi de a oferi cititorului o stare de plăcere şi satisfacţie mintală. O lectură plăcută şi confortabilă oriunde te-ai afla îţi oferă numai cartea, o lectură la care te reântorci ori de câte ori simţi necesitatea de a evada în altă lume, spaţiu, univers.
Atunci când eşti în lumea minunată a lecturii eşti cu mult mai fericit sufleteşte, cu mult mai bogat şi mulţumit. A lectura nu este numai o activitate, o obligaţie dar şi o comunicare cu tine însuşi.

REPORTAJE MULTICOLORE

Liliana JUC,
Şef oficiu,
Filiala „Târgovişte”


Pentru micuţii de la grădiniţa nr.119, la 15.04.2010, a fost un eveniment deosebit – s-a lansat volumul „Reportaje în culori”. Este o carte de colorat cu versuri despre animăluţe, genul cel mai solicitat de preşcolari.
Copii s-au pregătit în prealabil de întâlnirea cu scriitorul Nicolae Spataru, au fost iniţiaţi în opera-i însuşind versuri din cărţile „Cifrele în spectacol” şi „Reportaje în culori”. Textele poezioarelor s-au dovedit a fi un deliciu pentru copii, le-au învăţat dintr-o răsuflare.

Printre file, printre pagini, cei din grupa pregătitoare nr.5 (educator Silvia Ţambalist) au găsit cifre-ascunse în imagini care s-au dat în spectacol de la unu până la zece – o adevărată evaluare pentru cei ce vor merge în clasa întâi.
Copii din grupa pregătitoare nr.12 (educator Irina Ştirbu) au prezentat un zoo - reportaj şi-au demonstrat cine e regele cifrelor.
Spectatorii, copii din alte grupe, s-au delectat ascultând cum stau cifrele la sfat, iar din cartea cea nouă au aflat ce surori are girafa, ce ascunde elefantul, cine-i de la formula 1, cine este poliglotul, care animal e pe post de taxi şi care dintre ele pare un munte călător ? S-au distrat participînd la jocul dezleagă ghicitoarea, unde cel mai isteţ a primit în dar de la domnul Spataru cartea „Ştii să colorezi vacanţa?” autori A. Suceveanu, I. Severin. Şi-au îmbogăţit vocabularul însuşind cuvintele caldârâm, poliglot.
Cei mai mici au fost interesaţi de arta scrisului, de meseria scriitorească – De la ce vârstă scrieţi? Vă place să scrieţi pentru copii? Vă place munca Dumneavoastră? – au fost curioşi să afle copii.
La final, participanţii au cules autografe de la autor, au plecat de la această întâlnire plini de bucurie şi admiraţie pentru cartea „Reportaje în culori” de Nicolae Spataru.

marți, 13 aprilie 2010

SĂPTĂMÂNA LECTURII ŞI A CĂRŢII PENTRU COPII LA BIBLIOTECA „TRANSILVANIA”

Tatiana DONŢU,
Sef oficiu , Filiala “Transilvania”

La Biblioteca “Transilvania”, activităţile de mediatizare a cărţii şi serviciilor pentru copii sunt permanente, alcătuind un sistem a cărui finalitate este definirea bibliotecii ca instituţie de utilitate pentru utilizatorii copii. Ciclul activităţilor desfăşurate în perioada 5 aprilie –11 aprilie s-a bucurat de un succes deosebit la copii, încurajând copiii să lectureze şi promovând lectura printre copii, prilejuite de sărbătorirea Zilei Internaţionale a Cărţii pentru Copii . Săptămâna Lecturii şi a Cărţii pentru Copii – o campanie de promovare activă a cărţii, a lecturii, a bibliotecii şi a educaţiei în general. O campanie care s-a desfăşurat printre copii şi cu copii, care descoperă şi redescoperă plăcerea de a răsfoi o carte.
Activităţile prin care s-a încercat deschiderea gustului lecturii pentru copii petrecute în cadrul Săptămânii Lecturii şi a Cărţii pentru Copii, au avut ca scop principal atragerea de noi utilizatori şi iniţierea de acţiuni cu caracter interdisciplinar.
Săptămâna Lecturii şi a Cărţii pentru Copii a fost un prilej deosebit pentru a organiza următoarele activităţi:
Medalion literar:"Cartea - o lume liberă şi fără frontiere"
Recital de poezie: „O carte citită, o comoară descoperită”
Discuţii, dezbateri: „Cartea pentru copii – izvor de cunoaştere şi frumuseţe, pentru minte şi suflet!”.
Teatralizări şi un concurs de desene: “Eroii cărţilor citite”, în cadrul cărora lucrările au purtat privitorul în lumea cărţilor şi au rămas pe simezele expoziţiei de pictură .
Oră de lectură: “Cărţile copiilor, copiii cărţilor”, unde copiii au venit în Căsuţa poveştilor, reântânindu-se cu eroii cărţilor preferate.
Expoziţia de carte cu genericul: “Cartea este cel mai important dintre pilonii, pe care se sprijină spiritualitatea umană” a evidenţiat multitudinea şi varietatea cărţilor pentru copii, invitându-i la lectură.
Finalul acestui spectacol al cărţilor care s-a desfăşurat pe întreaga săptămână nu putea să fie decât unul pe măsură, tot în mijlocul cărţilor, dar mai mult, chiar în mijlocul copiilor. De aceea am şi dorit să denumim activităţile „vii”, pentru că în centrul acestora au stat, cum este si firesc, înşişi copiii, acei pentru care s-au organizat aceste manifestări.

vineri, 9 aprilie 2010

SĂPTĂMÂNA FRANCOFONIEI BIBLIOTECA MUNICIPALĂ


Aliona ŢURCAN,
Departamentul Relaţii cu publicul

Francofonia este o comunitate a ţărilor care folosesc masiv limba franceză. În total, 55 de ţări de pe mapamond, care au adoptat franceza ca limbă oficială sau i-au rezervat un loc important în sistemul lor educaţional. Moldova este membră a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei din 1997, onorându-şi acest statut în fiecare an prin manifestări specifice.
An de an, ultima decadă a lunii martie (20 - 31 martie) este marcată de Zilele Francofoniei în R.Moldova, care se desfăşoară cu susţinerea Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, Alianţa Franceză din Moldova, Ministerul Afacerilor Externe şi integrării Europene, Ambasada Republicii Franceze în RM , în parteneriat cu mediul cultural local, organizând diferite activităţi culturale (artă vizuală, muzică, dans, artă plastică, etc.), astfel, atrăgând în arealul său şi bibliotecile municipale.
Promovând limba franceză ca diversitate culturală şi lingvistică, Biblioteca Municipală a oferit persoanelor interesate peste 80 de acţiuni cultural-artistice (mese rotunde, expuneri-dezbteri, diverse serate, concursuri, expoziţii, ore de lectură şi poveşti, etc.), venind astfel întru satisfacerea plenară a diverselor gusturi, necesităţi şi vârste, contribuind la dezvoltarea valorilor democratice şi drepturilor omului.
Reprezentanţii Alianţei Franceze au fost surprinşi de activităţile care sunt organizate Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu” şi filialele ei dedicate francofoniei, cum ar fi “Transilvania”, CAIE, “Târgovişte”, „Ştefan cel Mare” etc., afirmând cât de ingenioşi şi creativi sunt bibliotecile adunând la activităţi participanţi implicândui în discuţiile despre francofonie, istoria şi cultura Franţei, datini şi obiceiuri ale aceste ţări.
A devenit deja tradiţie lansarea concursului de eseuri francofone "Le Coing d"Or (“Gutuia de Aur”) în incinta Sediului Central în perioada Zilelor Francofoniei. În acest an a fost de bun augur lansarea pe 25 martie a celei de-a cincea ediţie a concursului, iniţiat şi organizat de Secţia Moldova a Uniunii Internaţionale a Presei Francofone şi Alianţa Franceză din RM, în parteneriat cu Facultatea de Jurnalism şi Ştiinte ale Comunicării, Centrul Independent de Jurnalism.
Genericul concursului: Mon enfance emigree – Copilăria mea a emigrat
Obiectivele concursului au fost de a promova diversitatea culturală prin filiera francofoniei, de a descoperi şi de a susţine tinere talente printre liceeni şi studenţi, totodată concursul şi-a propus să susţină şi să încurajeze eforturile spre democratizarea tinerilor.
La concurs au fost admişi liceeni şi studenţi francofoni ai instituţiilor de învăţământ din R. Moldova şi alte categorii de tineri de la 15 la 25 de ani.
Tot în cadrul Zilelor Francofoniei au fost şi lansările de carte:
Volumul bilingv Poeme: Poemes, tradus în limba franceză de doctorul în filologie Ludmila Ciobotarencu.
Reperes phonetiques complementaires, autori V. Movila, M. Slovineanu
Langue et styles de texte (suport didactic)
Şi-a demonstrat plenar ataşamentul pentru francofonie şi filiala „Transilvania” printr-un interesant concurs: Tradiţii şi personalităţi din cultura şi istoria ţărilor francofone - prima probă a concursului a constat în prezentarea unui personaj din literatura franceză, apoi a urmat un test-grilă, privind cultura, civilizaţia şi istoria francofoniei. În ultima parte a concursului participanţii şi-au demonstrat calităţile în teatru, jucând piese şi scenete, toate în limba franceză. Bibliografia pentru concurs şi pregătirea elevilor au fost asigurate de echipa bibliotecii.Continuitatea activităţilor a fost urmată de colocviul francofon L`idee fixe du ample contenu petrecut extramuros la Liceul “Gaudeamus”, unde au fost susţinute comunicări de către elevii claselor a X-XII-a, ce au permis participanţilor să redescopere valorile culturii franceze.Tinerii au fost bine reprezentaţi la alte activităţi din cadrul Francofoniei: crearea şi recitarea de poeme din Recitalul poetic bilingv, unde au răsunat versuri în limba franceză, o expoziţie de carte cu genericul Cultura franceză în orizontul contemporan românesc, care a oferit publicului prezent excelente surse pentru cunoaşterea culturii franceze.
Centrul Academic Internaţional Eminescu şi-a axat eforturile pe developarea legăturilor, paralelor complexe dintre Luceafărul poeziei naţionale şi cultura franceză: aici a fost inaugurată expoziţia de carte L' etoille Eminescu/ Steaua Eminescu întregită în continuare de două manifestări omonime - prezentare de carte şi ora de lectură cu acelaţi generic. Deosebit de util a fost calificativul acordat prezentării de carte CAIE, a volumului Geneza interioară a poeziilor lui M. Eminescu de Alain Guillerman.
La filiala „Târgovişte” programul a demarat cu o expoziţie de carte: Ziua Internaţională a Francofoniei, fiind expuse 25 documente, iar vizitatorii au putut s-o admire pe parcursul întregii Săptămânii. Această instituţie a găzduit şi serata literar-muzicală Poezia franceză în cântece, în cadrul căreia elevii de la Liceul „P. Rareş” şi şcoala nr. 59 au recitat poezii şi cântat melodii în limba franceză. Biblioteca s-a convins pe parcursul Săptămânii Francofoniei că au mai rămas iubitori şi entuziaşti care iubesc limba franceză, citesc şi le place limba şi literatura franceză.
Filiala „Alba Iulia” şi-a adus contribuţia la suita de activităţi francofone cu două manifestări mai importante: expoziţia de carte Pour apprendre le francais plus facilement şi recitalul literar Sur le pont d’avignon ce a adus un aport substanţial la dezvoltarea lecturii extraşcolare, în special pentru elevii de la şcoala medie nr 52 din cartier.
Limba franceză continuă să se afirme în Republica Moldova ca o limbă a viitorului, o limbă care favorizează, pe lângă cultura generală a celor care o studiază, apropierea ţării noastre de instituţiile europene, deschide uşi noi în favoarea dezvoltării culturale şi economice a acesteia.
Diversitatea culturală şi apărarea drepturilor omului, dezvoltarea durabilă sunt valorile de bază ale Francofoniei. Dintre multitudinea de obiective ale Organizaţiei Francofone, dialogul intercultural, atât în limba franceză, cât şi în alte limbi, reprezintă prioritatea principală. Biblioteca Municipală “B. P. Hasdeu” este un exemplu concludent şi fericit de multiculturalitate.

UTILIZATORUL FIDEL AL FILIALEI «TÂRGOVIŞTE»

Doina SPĂTARU
şef oficiu, Filiala «Târgovişte»

Utilizatorul este viitorul bibliotecii. Ca şi cartea utilizatorul este şi va fi mereu un fidel prieten al bibliotecii. Filiala «Târgovişte» nu duce lipsă de utilizatori fideli, care vin la noi şi îi primim cu plăcere şi dragoste. Utilizatorul dă viaţă bibliotecii aşa cum soarele dă căldură pământului. Fără el biblioteca nu poate exista. Utilizatorul ne oferă bucuria de a ne simţi utili reciproc. El este de orice vârstă: de la mic la mare (preşcolari, elevi, studenţi, intelectuali, pensionari), şi vine ca să ne împărtăşeste necesitatea lui de informaţie, cunoaştere. Utilizatorul fidel poate fi nemulţumit de unele servicii ale bibliotecii, ceea ce e i-ar da dreptate. Dar noi încercăm să-i oferim tot ceea de ce are nevoie şi astfel, el va frecventa biblioteca mai des. Bibliotecarii fac acest lucru cu plăcere, cu dragoste faţă de el şi faţă de carte, astfel utilizatorul fiind mulţumit de serviciile oferite. Utilizatorul fidel caută într-o bibliotecă o oază de linişte şi un loc unde să intre cu plăcere pentru a savura lectura într-o ambianţă plăcută.
De multe ori utilizatorul apelează la cunoştinţele bibliotecarului fiind sigur că de la el obţine răspuns la întrebările pe care le pune. El apelează cu încredere şi e recunoscător faţă de bibliotecar, arătându-i mulţumirea pe chipul lui luminos şi zâmbitor. Sunt unii utilizatori cu care trebuie să avem multă răbdare şi înţelepeciune pentru a-i oferi tot ce are nevoie, chiar dacă uneori e neştiutor şi ne pune răbdarea la încercare. E greu să menţii o relaţie bună cu un utilizator mai dificil, să-l înţelegi, deoarece uneori sunt momente când calmul nu-l poţi menţine, dar cu tact trebuie să-i lămureşti de ce e aşa şi nu e cum vrea el. Bibliotecarul uneori este nevoit să-i ofere şi educaţie. Utilizatorul fidel e motivul pentru care zi de zi vii la serviciu şi te reântorci a doua zi. Şi nu numai el ne dă imbold să revenim în împărăţia cărţii, ci şi plăcerea de a lucra cu ea, cartea - cartea ne oferă lucruri, sentimente, emoţii pe care nu le putem primi de oriunde. Ne face mai buni, mai înţelegători, mai omenoşi.
Biblioteca oferă utilizatorilor toate resursele informaţionale de care dispune. Promovându-şi imaginea, colecţiile de documente biblioteca atrage în continuu utilizatori fideli. Datorită Internetului şi a paginii Web, OPAC, bloguri ei contează foarte mult pe ajutorul bibliotecarului întrebând foarte des de aceste site-uri. Astfel creşte încrederea utilizatorului faţă de bibliotecă şi în bibliotecar. Bibliotecarul îşi face datoria cu multă dragoste şi profesionalism.
Munca bibliotecarului şi nivelul său intelectual, educaţional şi abilităţile sale de comunicare sunt un suport real pentru utilizatorul fidel al bibliotecii.
Biblioteca este definită ca un forum cultural deschis al societăţii, un spaţiu divers pentru dezvoltarea identităţii fiecărui individ şi personalităţii sale.

joi, 8 aprilie 2010

GRIGORE VIERU — SUFLETUL ŞI INIMA LITERATURII ROMÂNE

Ala LIVADARI
bibliotecar, Filiala «Târgovişte»

Poezia lui Grigore Vieru — o fereastră,
prin care lumea intră în sufletul nostru
şi prin care sufletul nostru iese în lume
Vasile Romanciuc

Grigore Vieru a fost mai mult decât un poet. El a fost un stegar. A cazut în batalia pentru Adevar si Dreptate. Anul 2010, este declarat ANUL GRIGORE VIERU în comunitatea chişinăuiană. Cu această ocazie în incinta Filialei "Târgovişte” a fost organizată Ora de lectură Grigore Vieru “Taina care mă apără. Poezii”. Au participat elevii claselor VII a,b,c, de la şc. nr. 5 „Al.Donici” în număr de 42.
Motto-ul Orei de lectură a fost anunţată fraza «Nu sunt decât o lacrimă a lui Eminescu”, Grigore Vieru. Elevilor le-a fost distribuită Fişa bibliografică a lui Grigore Vieru pentru a face o trecere în revistă a vieţii şi activităţii poetului. S-au făcut comentarii asupra copilăriei «flămânde şi desculţe”, a anilor de studii la şcoala de cultură generală din Lipcani.
A avut loc un recital de poezii despre mamă, poezii pe teme sociale şi poezia «Legământ», dedicată lui Mihai Eminescu.
A doua parte a activităţii a fost axată în exclusivitate pe lectura versurilor lui Grigore Vieru incluse în volumul “Taina care mă apără”. Ne-am oprit asupra cuvintelor mai puţin înţelese de elevi, de exemplu, cernit – întunecat, înnegrit sau cuvântul cichiură – polei, zăpadă îngheţată pe crengi, pomi, cabluri etc.
În cadrul acestei manifestări au mai intervenit cu informaţii bibliotecarele Aliona Mocanu despre Biobliografia lui Grigore Vieru, care se află în colecţiile de cărţi ale Filialei “Târgovişte”, Doina Spătaru – prezentarea expoziţiei de cărţi semnate de Grigore Vieru.
În încheierea activităţii, copiii au fost rugaţi să spună un gând despre Grigore Vieru. Iată unele din ele:
S-a stins din viaţă un Om cu literă mare.
A fost un Luceafăr al poeziei noastre.
S-a stins al doilea Luceafăr al poeziei româneşti.
Durerea oamenilor a devenit acum una singură.
Al doilea mare poet a poporului nostru nu vom avea.
A fost un adevărat patriot.
Omul ideal. Creaţia lui ne dă o speranţă.
A fost sufletul şi inima literaturii române.
Ca să se simtă liniştit acolo, în ceruri, noi trebuie să continuăm cauza pentru care a luptat Vieru: limbă, istorie, unire de neam.

miercuri, 7 aprilie 2010

PREŢUIEŞTE FIECARE CLIPĂ ÎMPREUNĂ CU NOI


Ion BORŞ, ziarist

În cadrul acordului de colaborare al Filialei “Alba Iulia” cu Organizaţia non-guvernamentală „CARPE DIEM”, actvitatea căreia are tangenţă directă cu proiectele de socializare şi integrare a persoanelor cu disabilităţi în comunitate iniţiate de Filiala „Alba Iulia”, tinerii şi-au consemnat 5 luni de activitate.
La şedinţa festivă au participat elevi, studenţi, profesori de liceu, cititori ai bibliotecii, invitaţi speciali, mass-media. Echipa, responsabilă de implementarea proiectului Nu abandonului de copii a raportat în faţa celor prezenţi în sală despre acţiunile caritabile pe care le-au organizat la orfelinatele din suburbii şi despre impresiile şi sugestiile în urma celor văzute în orfelinate. Acţiunile tinerilor fiind susţinute de către echipa de la „Alba Iulia” prin donaţiii de reviste, ziare şi cărţi din surplusurile de donaţii particulare.
Planurile de viitor ale băieţilor de la Carpe Diem ONG sunt de invidiat: lecţii publice în licee şi facultăţi cu logoul Nu abandonului de copii; concerte de caritate în orfelinate în scopul promovării valorilor literare şi folclorice tradiţionale; vizite la orfelinate şi aziluri de bătrâni din suburbii în vederea susţinerii morale şi financiare a celor mai nevoiaşi ca noi.
Membrii grupului invită voluntari întru susţinerea activităţilor caritabile pentru care organizează mese rotunde, training-uri, flash-moburi, cursuri de limbă engleză pentru a extinde şi a facilita activitatea celor care doresc să susţină această activitate de caritate.
Echipa înrolează voluntari entuziaşti, tineri de bună credinţă. Despre activitatea aceştor tineri energici şi-au expus părerea invitaţii speciali de la orfelinatul din satul Mereni, Anenii Noi, pedagogi de la liceele “Gh. Asache” şi “P. Rareş”.
În calitate de gazdă, Elena Roşca, directoarea Bibliotecii “Alba Iulia” a menţionat faptul că biblioteca - instituţie publică, urmăreşte o permanentă dezvoltare a ofertei, transformându-se într-un Centru socio-cultural. Alături de cenaclurile de artă plastică, poezie, istorie, epigramistică etc. acest ONG se va bucura de susţinerea şi implicarea bibliotecii în activităţile de informare, culturalizare şi caritate.
Este un lucru extraordinar să-i auzi pe liceeni şi studenţi spunînd cu voce tare, răspicat şi convingător colegilor săi Nu abandonului de copi, concluzie fermă în rezultatul vizitelor şi discuţiilor cu copii şi pedagogii lor din orfelinate.
Îscenarea piesei Nu abandonului a demonstrat celor prezenţi în sală maturizara acestor tineri voluntari care şi-au exprimat ferm atitudinea faţă de abandonul copiilor, provocând, în acelaşi timp, discuţii aprinse şi îndelungi în sală, precum şi noi idei, propuneri, sugestii întru susţinerea unor asemenea acţiuni.
Solemnitatea s-a încheiat cu un recital muzical susţinut de un grup de tineri de la Liceul „P. Rareş”.