luni, 10 decembrie 2018

Picătura chinezească


Mila ȘEREMET,
Șef serviciu, Filiala „Transilvania”


            A mai trecut un „război”, sau poate numai o luptă care a durat 7 luni de zile, „Bătălia cărților”, Concurs de Lectură la cea de a IV-a ediție, 2018. Bătălie nu numai a celor 10 cărți pentru întâietate „Cartea anului”, ci și între cititorii BM „B.P. Hasdeu”, pentru „Cea mai bună fișă de lectură”, „Cea mai bună pledoarie” și desigur titlul cel mai mult râvnit de toți cei implicați  „Cititorul anului”. Bravii luptători au trecut prin multe: emoții, stres, impresii, destăinuiri, nopți nedormite, călătorii imaginare alături de eroii cărților citite și chiar intrări în pielea personajelor.
            Șapte cărți din cele zece ajunse în semifinal cu întrebările la care tinerii participanți au răspuns coerent și bine argumentat: Adevăr sau provocare (Agresiunea există în școala dvs? Cum se manifestă agresiunea în școala dvs? Dacă v-ați confrunta cu așa ceva, cum a-ți rezolva situația dată? Puteți argumenta momentul acuzării pe nedrept din roman? De ce oamenii simt necesitatea să mintă? De ce ai pus cartea pe masa mamei tale? Ce ai vrut să obții? De ce adolescenții au gânduri suicidule?); Pasăre cântătoare (Are dreptul moral un scriitor să scrie despre un copil bolnav?   Numește personalități cu acest sindrom. Rolul dicționarului eroinei din carte?);
Jumătatea Rea (Ce înseamnă o vrajă, un vrăjitor? Credeți în vrăjitorie? De partea cui ai fi, a vrăjitorilor răi (negri), sau a vrăjitorilor buni (albi)? În fișă ai scris: „...detest pe cei ce nu-și onorează cuvântul”, comentează. Dacă ai fi o pasăre unde ai zbura? Explică de unde vine ajutorul eroinei în romanul dat? Dar în societatea reală? Ce semnifică marea în roman? De ce cartea se numește Jumătatea Rea și nu Jumătatea Bună?);
Arta visării (De ce oamenii au nevoie de imaginație? Imaginația este nativă sau se capătă pe parcursul vieții?); Toată lumina pe care nu o poți vedea (De ce această carte? Cum au supraviețuit acești copii războiului? Cum îți pare traducerea acestei cărți? Ce este nazismul și în ce constă ideologia nazistă? Cum ai da un alt nume acestei cărți?) Unde și cum găsește Werner Pfenig antena?) Întrebare pentru sală: Cu ce asociați omenia?; Ea și El (Poate să existe o prietenie între un bărbat și o femeie? Zi după zi (De ce eroul central a renunțat la marea sa iubire? Cum te-ai simți în pielea personajului?).
            Cei care au analizat, selectat, cântărit și au făcut ca sala să murmure în așteptarea deciziei finale: „Oare cine va fi alesul/aleasa? A fost distinsul juriu: Dna dr. Mariana Harjevschi, director general, al BM „B.P. Hasdeu”, Maria Pilchin, poet, critic şi cercetător literar, lector universitar, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și a Uniunii Scriitorilor din România. Victoria Fonari, doctor conferențiar la Universitatea de Stat din Moldova, poet și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, membru al Asociației Semioticienilor din România. Lidia Grosu, scriitoare, Elena Taragan, reprezentant al Departamentului Studii și Cercetări a BM „B.P. Hasdeu”
            După o sesiune de discuții aprinse a fost aleasă Cartea anuluiZi după zi”, au fost numiți 11 participanți din 15 care au primit diplome de laureați, urmați de câștigătorii pentru Cea mai bună fișă de lectură: Victor Luca și Nicoleta Talmazan, apoi pentru Cea mai bună pledoarie: Valeria Turculeț.  Când spiritele s-au aprins de tot, s-a rostit numele CITITORULUI ANULUI 2018 - Diana Damir, cititoarea fidelă a Filialei „Transilvania” a BM „B.P. Hasdeu”, membră a Salonului de Lectură „Ceaiul de la ora patru”.
            Există multe căi de a-ți atinge scopul, participanții la concurs au ales calea cunoașterii prin lectură. Dragi participanți, utilizatori ai filialelor BM „B.P. Hasdeu”, luptați mereu pentru visele, scopurile voastre așa cum a făcut-o și Diana Damir, care a luptat de la ediție la ediție până ca în final, să obțină titlul multrâvnit.

Выходной день в библиотеке


Valentina Pațenco, Filiala „L. Ukrainka”

Где провести выходной день? Преимущественно в холодное время года, этот вопрос беспокоит как взрослых, так и детей. Постоянные наши читатели знают, что  в выходной день можно посетить библиотеку и получить море позитива и отлично провести время с друзьями. В нашей библиотеке найдется место и дело для всех поколений посетителей.

Расположившись поудобнее у компьютера для читателей, можно посмотреть новинки кино. Отныне наши посетители могут насладиться просмотром лучших фильмов кинематографа совершенно бесплатно. После окончания коллективного просмотра имеется возможность обсудить увиденное.

В нашей библиотеке большой выбор настольных игр для интеллектуального развития, для общения и расширения полезных навыков. Приходить играть в библиотеку можно в любое время,  но в рамках услуги «Библиоквест +» в воскресенье обязательно проводятся разнообразные мероприятия для детей. Ребята получают удовольствие от общения друг с другом, и нам приятно, что они возвращаются в библиотеку вновь и вновь.


Некоторые дети очень любят мягкий и послушно меняющий свою форму пластилин, поскольку лепить – это необычайно увлекательное занятие!  Пластилин позволяет сотворить свой собственный мир, фантазии наших юных читательниц не знают границ. Убедитесь сами!

 Для тех, кто пришел в читальный зал, наша библиотека предлагает широкий выбор газет, журналов для взрослых и детей. Выбрать печатное издание возможно по своему вкусу и интересу.

Выходной день, проведенный в библиотеке, подарит всем посетителям хорошее настроение, доброжелательную обстановку и заряд бодрости. К нам можно приходить с друзьями, с родителями, с детьми…

Мы приглашаем всех желающих в библиотеку им. Леси Украинки!
Наш телефон 022 29 52 77.

sâmbătă, 8 decembrie 2018

Biblioteca - arsenal


Zinaida Slutu, bibliotecar,
grad de calificare ,unu, 
Instituția Publică Liceul Teoretic „Spiru Haret”

Am dat recent peste un citat de Zig Ziglar care spunea: „Succesul este utilizarea la maximum a capacităților pe care le avem”. Aceasta este definiția pe care aș da-o și eu succesului, deoarece consider că fiecare individ are un anumit potențial, însă doar unii sunt capabili să-l valorifice cu adevărat. Aceștia au descoperit, cu efort calculat și cu tenacitate, calea spre succes, iar unul din factorii importanți care m-a ghidat a fost o anumită motivație.
După participarea la diverse conferințe, seminare, cursuri, training-uri și evenimente culturale, am dorit să mă afirm și să ofer, la rândul meu, posibilitatea altor colegi, bibliotecari școlari, să beneficieze de aceleași oportunități care mi-au fost oferite mie. Dorința mi-a apărut după ce am realizat că eram în postura celei care primea și, în opinia mea, acest lucru nu putea continua la nesfârșit, astfel că am decis că e rândul meu să fiu ofertantă. Gânduri de natură să mă prezinte din perspectiva unui bibliotecar cu experiență considerabilă în promovarea culturii cititului au reprezentat baza motivației mele de a ieși în fața colegilor de breaslă, la diverse seminare municipale și republicane, cu următoarele comunicări:
·   Ghidul IFLA pentru bibliotecile școlare – suport de orientare și integrare în mediul informațional;
·         Integrarea bibliotecii în comunitatea şcolară;
·         Istorii de succes – Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova;
·         Alexandru Plămădeală – cel mai important  sculptor  basarabean din sec. XX;
·         Returnarea manualelor, recuperarea pierdelor.
Nu e o surpriză că pe lângă motivație am avut parte de foarte multă susținere și ghidare în obținerea succesului. Acest ajutor a venit de la administrația IPLT „Spiru Haret”, de la cadre didactice și bibliotecari colegi, însă persoanele care au avut cel mai mare impact în obținerea atât a succeselor mari, cât și a celor mai mici au fost elevii. Ei au fost și sunt cei care m-au însuflețit în diferite moduri și pe care i-am susținut în inițiativele lor. Elevii m-au convins că putem să facem împreună ceva nemaipomenit și cu adevărat interesant și util. I-am  încurajat mereu să fie activi, atenți la cerințele vremii. I-am convins că pot excela mai lesne în varii domenii de viață, dacă în anii de școală își fac obișnuință riguroasă să meargă zilnic la bibliotecă, în sala de lectură. Consider că ei m-au ajutat să-mi identific oportunitățile, să-mi aprofundez posibilitățile și să obțin beneficii din aceste implicări. Împreună cu voluntarii și cei mai activi cititori ai bibliotecii, am organizat următoarele activități, în cadrul școlii.
Evenimentul „BLIND DATE WITH A BOOK”. Scopul acestui proiect este de a promova lectura și mersul la bibliotecă în rândul tinerilor, în special printre elevii claselor a V-VIII-a. Am învelit cărțile, scriind pe ambalaj doar cuvintele-cheie referitoare la conținutul lor. Astfel am încurajat lectura fără a judeca o carte după copertă. La prima ediție a  evenimentului  „BLIND DATE WITH A BOOK” circa 102 cărți au fost împrumutate de elevii liceului doar la una din cele două recreații mari. Acesta a fost un succes răsunător, ceea ce ne-a încurajat să organizăm a doua ediție, după trei zile de proiect, am înregistrat o rată de succes de 75% în rândul elevilor din clasele a V-VIII-a și de 26% în rândul elevilor din clasa finală de gimnaziu și din cele de liceu. Iată ce au spus copiii despre eveniment:
„Proiectul „BLIND DATE WITH A BOOK” mi-a oferit șansa de a descoperi niște opere spectaculoase pe baza unor criterii ce-mi sunt caracteristice, mă definesc, mă reprezintă – cu toată lumea mea interioară, cu experiența de cunoaștere și cu viziunea asupra vieții. Nici nu conștientizasem în profunzime, până atunci, ce de-a romane, nuvele, texte fascinante se ascund pe rafturile bibliotecii școlare, așteptând să fie citite, înțelese și apreciate de fiecare copil...”  (Vulpe Iulia, clasa a XII-a)
„Evenimentul mi s-a părut o oportunitate minunată și neobișnuită de a atrage atenția elevilor pentru lectură. Nu am mai văzut niciodată biblioteca școlii atât de plină de elevi curioși și dornici (în sfârșit) să citească. Cuvintele-cheie au fost foarte folositoare pentru găsirea cărții pe placul cititorului. Faptul că nimeni nu știa ce carte se ascunde sub pachet creștea interesul tuturor, transformându-se într-un virus care s-a împrăștiat din clasă în clasă. Aceasta a adus oportunitatea de a aprecia o carte nu după copertă, ci după povestea ei. Căci de obicei, copiii împrumută cărți care par moderne, care au o copertă frumoasă și care le atrag atenția. Iar acest eveniment i-a învățat cât de interesantă și misterioasă poate fi o carte, chiar și cu o copertă modestă, banală.” (Corcinschi Cătălina, clasa a X-a)
„Susțin absolut repetarea acestei activități și sper că se vor mai organiza proiecte asemănătoare. Febrilitatea situației de a alege altfel și a dezveli abia în final cărțile mi-a influențat mulți cunoscuți, dar și pe mine însămi, în cadrul „BLIND DATE WITH A BOOK”. E interesant să afli ce cărți le-au căzut prietenilor. Un lucru care m-a bucurat e includerea în circuit a cărților celebre, bestselleruri pe care am dorit demult să le citesc. S-a ivit acum ocazia s-o fac. Consider că ideea de a alege o carte fără a te baza pe informația de pe copertă e un mod de a nu-ți crea prejudecăți și așteptări fals. Cuvintele-cheie de pe ambalaj creează o imagine încețoșată a conținutului, însă au un rol accentuat de intrigă și atracție. Oricum, un astfel de rezumat e mai bun ca descrierile pompoase de la finalul operelor, folosite în scopuri comerciale” (Vornicov Diana, clasa a XI-a)
„Felicit clasele a IX-a și a X-a pentru organizare, inițiativă și dorința de a face ceva interesant, pentru valoroasa intenție de a atrage cititorii de toate vârstele spre bibliotecă. Posterul și anunțul m-au intrigat îndată, zicându-mi că neapărat la pauza mare trec pe la bibliotecă. Am ajuns mai târziu, din păcate, reușind să iau o carte mult prea matură pentru mine. Știu că lucrările au fost aranjate pe categorii, însă lumea ținea să ia o carte, oricare, pentru că acea învelitoare bucura ochiul. Am luat și eu o carte cu termenii-cheie: poezie post-modernistă. M-am pomenit cu Mircea Cărtărescu. Neapărat vin peste câțiva ani să mai iau o dată cartea și să o înțeleg! Felicitări! Cu drag, Elena V., clasa a VI-a”.
Organizez la început de an școlar „Vizita la Biblioteca liceului”  pentru elevii claselor a V-a – familiarizarea cu drepturile şi obligațiunile cititorilor, conform regulamentului de funcționare bibliotecii. Printre activitățile organizate se numără: „Carți Liliput – Cărți Mamut”, „Cele mai Frumoase Biblioteci din Lume”, Ring Intelectual „Ce? Când? Unde?”, „Siguranța pe Internet” (filme, întrebări, cuvinte încrucișate, rebusuri), „Recordurile Lumii” și altele.
Participând cu elevii liceului în cadrul concursului „La izvoarele înțelepciunii”,  am reușit să obținem de șase ori locul II la etapa municipală și de trei ori locul II la etapa republicană.
În cadrul decadelor la disciplinele școlare, în preajma aniversărilor culturale şi a datelor remarcabile are loc popularizarea literaturii existente în biblioteca liceului prin intermediul prezentărilor de carte și al expozițiilor, prin promovarea revistelor bibliografice, prin selectări tematice şi convorbiri întru cunoașterea și valorificarea istoriei, a culturii Republicii Moldova, a personalităților țării noastre și a țărilor vecine.
Factorii care m-au ajutat să obțin succesul au fost: disciplina, optimismul și dorința de a afirma lucruri valoroase prin elevii liceului, cu concursul colegilor-pedagogi. În alt plan însă importantă a fost modelarea atitudinii față de mine însămi și față de propriile-mi capacități. După ce am trecut prin mai multe experiențe culturale de diferite anverguri, am realizat că mentalitatea noastră este unul dintre cei mai  importanți factori care ne determină sau nu reușita. Fiecare dintre noi se naște cu un potențial și abilități nelimitate într-o multitudine de domenii. Din nefericire, marea majoritate dezvoltă încă din copilărie, teama de eșec și de respingere ca urmare a unui criticism nonconstructiv. Acest lucru duce la crearea unei păreri negative despre propria persoană care este cel mai mare  obstacol în a obține succesul.
Trăim într-o epocă minunată. În niciun alt moment al istoriei nu au existat atât de multe posibilități. În ciuda acestui fapt, nu toți concetățenii noștri obțin succesul. Conceptul despre tine însuți determină șansele reușitelor tale. Preluând controlul asupra gândirii și scăpând de emoțiile negative, poți să-ți dai frâu liber propriilor capacități și să-ți transformi viața.
Deci este timpul să ieșim din zona noastră de confort și să acumulăm abilități precum disciplina, perseverența, gândirea optimistă și curajul, pentru a putea obține ceva demn de adevăratul nostru potențial.

vineri, 30 noiembrie 2018

Festivalul Internaţional de Proză „Quadrat”


Dina Sicorschi, şef oficiu,
Filiala„Onisifor Ghibu”

           
Joi, 29 noiembrie la Biblioteca „Onisifor Ghibu” a avut loc Festivalul Internațional de Proză „Quadrat” şi lansarea revistei de proză şi arte vizuale „Quadrat”, nr. 1. Acest eveniment a fost posibil prin contribuția Uniunea Scriitorilor din Moldova,  Fondul Culturii Scrise din Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. La eveniment au participat scriitori din Azerbaidjan, R. Moldova, România, Rusia și Ucraina. 
            Președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, a menționat: „Mă bucur că astăzi putem discuta despre proză, de la 2000 încoace, în R. Moldova au fost editate peste 100 de romane. Astfel, romanul a cucerit poziții solide. În această perioadă au apărut două antologii gigante. În antologia ”Literatura din Basarabia, secolul XX” prozei i s-au acordat patru volume din totalul de 12. Iar anul acesta a fost lansată antologia „Literatura din Basarabia, început de secol XXI”,  în cadrul căreia două  volume au revenit romanelor și altul – prozei scurte.   Aceste antologii fixează întregul proces al evoluției prozei, o evoluție spectaculoasă. Din păcate, în această avalanșă au apărut și cărți scrise în grabă,  la calculator, adică scrise oricum...”. Moderatorul manifestării, scriitorul Vladimir Beșleagă, a afirmat că perioada de la 2000 încoace s-a dovedit a fi destul de fertilă pentru proză: „Pe de o parte, crește numărul scriitorilor, iar pe de alta, se micșorează cel al cititorilor… Cărțile apar într-un tiraj de 200-300 de exemplare, dintre care sunt comercializate doar 100-150”.
            Nicolae Spătaru, secretarul Uniunii Scriitorilor a menționat: „Vrem să vedem ce se întâmplă în/cu acest gen literar. Festivaluri de poezie sunt mai multe, sunt și reviste care publică poezii, dar nu prea avem o revistă și un Festival de proză care ar pune în discuție problemele majore ale acesteia. Scopul primordial este de a aduce în prim-plan proza.”
            În cadrul sesiunii de comunicări, criticul literar Maria Șleahtițchi a vorbit despre „Evoluția romanului în Republica Moldova”, Nina Corcinschi  despre „Identități narative ale seducției în ficțiunea postmodernă”,  Maria Pilchin s-a referit la „Poetica prozei basarabene”, iar Anatol Moraru – „Romanul – o arheologie în şisturile comunismului”.
            La acest eveniment a fost lansat numărul unu al revistei de proză și arte vizuale ”Quadrat”, martori oculari fiind: Vladimir Beșleagă, eseist, jurnalist, prozator, scriitor, traducător; Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova; Vitalie Ciobanu, scriitor; Vasile Gârneţ, scriitor; Grigore Chiper, scriitor; Maria Şleahtițchi, critic şi istoric literar, poetă; Maria Pilchin, poetă, critic şi cercetător literar; Nina Corcinschi, Dr. în filologie, conferenţiar universitar; Anatol Moraru, prozator, critic literar; Nicolae Spătaru, scriitor; Elçin Hseynbayli (Azerbaidjan); Igor Hariciov (Federaţia Rusă); Anatol Viere,(Ucraina); Aurel Maria Baros, (România); Mihai Vakulovski, (România); Alistair Ian Blyth, (Marea Britanie); Emilian Galaicu-Păun, scriitor; Val Butnaru, scriitor; Ioan Mânăscurtă, scriitor; Alexandru Burlacu, critic şi istoric literar ş.a.
            Biblioteca „Onisifor Ghibu” vă invită la Lecturi plăcute!


O nouă prezentare de carte în cadrul cenaclului „Cuvântul magic”: „Poveștile bunicului Alexandru”


Angela Vintilă,
 șef filială, Filiala „M. Ciachir”

Programul celei de a doua ședințe a cenaclului „Cuvântul magic” a inclus prezentarea antologiei „Poveștile bunicului Alexandru”. Cartea a fost prezentată de însuși autorul Alexandru Plăcintă.

Antologia „Poveștile bunicului Alexandru”, adună cele mai frumoase 30 de povești scrise de autor timp de 10 ani. Ediția cuprinde textele publicate în volumele „Povestea Focului”(2012), „Povești”(2013), „Pomul fermecat”(2013), „Povestea lui Aidin”(2014), „Tainele lecției”(2015), „Peștera lutului auriu”(2017).

Sunt adăugate 12 povești noi. „Povestea privighetorii Dafi”, din volumul „Povești”, a fost pusă în scenă, în anul 2015, de către actorii de la teatrul „Ginta latină”(Chișinău), și prezentată de elevi la Festivalul Internațional de Teatru și Măști de la Vălenii de Munte, obținând Marele Premiu.

Cu un cuvânt de apreciere, a urmat prof. universitar, scriitoarea, dna Tatiana Scripa, care a vorbit despre influența psihologică a lucrărilor artistice și importanța lor în viața copilului. Mai târziu, a testat cunoștințele elevilor de la Colegiul „A. Mateevici”, adresând câteva întrebări de ordin general, ca mai apoi să discute preferințele literare. Apoi a urmat un moment artistic care a degajat atmosfera serii, dând discuției o nuanță nouă.

Spre audiere, au fost propuse romanțe pe versurile poetului Alexandru Plăcintă, muzică Mihail Yaaran. Una din ele a luat locul trei la Festivalul-concurs „Crizantema de Argint” (anul 2018, ediția a XIX).

Spre finele ședinței, scriitorul Alexandru Plăcintă a relatat mai multe detalii despre vizita efectuată recent la București, unde a participat  în cadrul programului „Lecturi Basarabene pentru copii” - eveniment desfășurat  la Biblioteca Națională a României. În momentul relatării, au fost derulate imagini din cadrul vizitei.

Emoțiile deosebit de frumoase, de aflare alături de colegii săi de condei, precum sunt Arcadie Suceveanu, Claudia Partole, Sergiu Afanasiu, Ana Blandiana, Petre Crăciun, au fost transmise tuturor celor prezenți.

E admirabil faptul, că cartea rămâne la fel de importantă și în viața omului modern. Ea rămâne același izvor nesecat de cultură și educație a tuturor generațiilor.


Și chiar dacă unele date statistice ne demonstrează că astăzi, cartea este mai subestimată, nu ne părăsește convingerea, că este în continuare sursa cea mai de nădejde în procesul instructiv- educativ. Doar prin ea vom crește o generație mai sensibilizată.

„De ce revii la bibliotecă?”, a fost întrebarea adresată elevilor Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare” și Colegiului „A. Mateevici” la despărțire, în speranța de a primi un răspuns prompt. Îmbucurător a fost expunerea opiniei elevilor, accentuând că biblioteca rămâne instituția de bază, care se deosebește prin diversitatea serviciilor oferite și a evenimentelor frumoase organizate aici. Astfel de opinii ne inspiră și ne motivează activitatea noastră.

La rândul nostru, venim cu recunoștință și respect la ședințele cenaclului „Cuvântul magic”, al cărui conducător este scriitorul Alexandru Plăcintă, pentru bunăvoința dumisale de a oferi cititorilor posibilitatea participării la astfel de întruniri, alături de personalități marcante.

joi, 29 noiembrie 2018

O privire asupra „Revistei de Etnologie și Culturologie”


Lidia CÎSSA,
bibliotecar, Filiala „Hristo Botev”  
     
A devenit deja o tradiție ca Bibiloteca „Hristo Botev” să organizeze activități știiințifice. Astfel, în data de 28 noiembrie curent la bibliotecă a avut loc prezentarea „Revistei de Etnologie și Culturologie” a Centrului de Etnologie a Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. A moderat activitatea dr. în istorie Ivan Duminica, prezentarea revistei a fost realizată de către dna dr. în filologie Svetlana Procop, redactor principal al revistei menționate, director al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. Distinsa dnă Procop Svetlana a făcut o succintă caracteristică a revistei, care este una mai puțin cunoscută pentru mulți utilizatori, povestind despre istoria editării, structura și tematica ce se abordează în revistă, despre problemele cu care se confruntă revista.
 Revista de Etnologie și Culturologie este o revistă științifică, pregătită și editată de către Centrul de Etnologie a Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe din Moldova la Tipografia „Gafema Libris”, și anume de către colegiul de redacție în frunte cu Svetlana Procop. Editarea revistei a fost lansată în anul 2006, până  atunci se editau Anuare ale Institutului de Cercetări Interetnice. Revista este editată în patru limbi: română, rusă, engleză, franceză și are o rezonanță internațională, la ea colaborează specialiști din întreaga lume, constituind  30% din numărul total de  autori. Revista are sait-ul său în Internet: http://etnology.asm.md. Până în prezent au fost editate 23 de volume, câte unul sau mai multe volume pe an, în dependență de materialul științific acumulat.
Cu începere din nr. 2, revista are deja o structură mai stabilă și mai completă, conținând rubrici cu o variată tematică ce ține de etnologie și culturologie, precum: Monografii; Etnologie; Cercetări etnosociale, etnopsihologice, etnoistorice; Culturologie; Pagina tânărului cercetător;  In memoriam; Jubilee; Recenzii ș.a.
Rubrica „Monografii” se extinde pe un spațiu destul de larg în nr.1 al revistei, aici fiind publicată monografia primului redactor al revistei, a dlui Stepanov V.P. : Степанов В.П. „Развитие этногосударственного законотворчества в Республике Молдова (1989-2005) и деятельность государственных учреждений в деле защиты прав и свобод национальных меньшинств (на примере украинского насeления) (nr.1, 2006). În alte numere au fost publicate și alte monografii, de exemplu, monografia dlui L. H. Drumea despre traducerile folclorice: „Фольклорные переводы и лексико-стилевые интерференции (взаимосвязи восточнороманской и восточнославянской народной поэзии”, (nr.4, 2008).
În rubrica „Etnologie” se tratează diverse teme ce țin de etnologie. De menționat că se abordează teme despre anumite minorități naționale din republică. De exemplu, în nr. 6  e publicat  un bogat material despre bulgari, în nr. 7 - despre moldoveni,  în nr. 9-10 -  despre romi,  nr. 13-14 - despre evrei, precum și despre alte minorități. Aici pot  menționa unele articole : Сорочяну Е. С. „Терминология  календарной обрядности болгар Бессарабии” (vol.6, 2010); Yaroslav Derlițchi. „Polonezii din Republica Moldova. Aspecte etnografice”(vol.9-10, 2011); în vol. 5 se publică o serie de articole despre etnologia copilăriei: Bejan-Volc Iu. „Relațiile părinți-copii: dimensiuni ale sinelui”; Bîtca A. „Copilul în Dacia Romană”;  Прокоп С. П. „Судьба ребенка в циганской литературе”, Квилинкова  Е.И. „Народные способы лечения детских болезней у гагаузов” ș.a
 În rubrica „Cercetări etnosociale, etnopsihologece și etnoistorice” sunt publicate articole ce prezintă rezultatul cercetărilor colaboratorilor științifici cu referire la tematica respectivă. Pot menționa unele dinte ele, precum: A. Borșevschi. „Drepturile minorităților naționale” (vol.9 - 10, 2011); R. Cerulat. „Comunicarea interculturală: repere teoretice” (vol. 9 -10, 2011); „Влияние трудовой миграции на процессы этнического самоопределения в Молдове” (vol. 8, 2010) ș.a.
Rubrica „Culturologie” însumează articole ce țin de limbă, terminologie lingvistică, muzică, literatură și presă etc. în diverse perioade istorice din Moldova. De exemplu, articolele: V. Sîrf. „Personajele eroilor voinici în poveștile magice găgăuze” (vol. 11-12, 2012); Е. Кожухарь. „Языковые этнические идентификация украинцев Республики Молдова” (vol. 11-12, 2012); О.Горянская. „Музыкальная торговля в Бессарабии в начале XX века” ( vol. 11-12, 2012) ș.a.
Unele numere au și rubrica „Comunicări” ce cuprinde  articole cu privire la diverse probleme ale etniilor din țară. Spre exemplu, sunt interesante comunicările: I. Duminică. „Romii popeșteni din orașul Soroca : nomadism natural, sedentarizare impusă, migrație sezonieră” (Vol.6, 2010); Е. Брик. „Бессарабско-еврейское местечко - этнографические особенности” (vol.10,2010); И. Ф. Грек . „Этноним „гагауз" и глоттоним " гагаузский язык" (vol. 2, 2007) etc.
 În rubrica „Viața științifică” se publică articole despre simpozioanele  și conferințele științifice naționale și internaționale, alte materiale. De exemplu, în revista din a. 2018, vol. 23, se publică  materiale despre Simpozionul Științific Internațional „Nume bulgare în istoria Ucrainei și Moldovei” (Harkov, 26 ianuarie 2018); Iv. Duminica, A. Olărescu. „Manifestările științirice dedicate scrisului și culturii slave desfășurate la Biblioteca „Hristo Botev” din Chișinău” (Vol. 19, 2016); Conferința Științifică Internațională „Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare” (prin știință spre cunoașterea patrimoniului național) ș.a.
 O rubrică deosebită reprezintă  „In memoriam” ce a fost inclusă în revistă începând cu numărul 3 în care se publică articole în amintirea savanților, cercetătorilor științirici, colaboratorilor redacției plecați prematur din viață care au depus mult efort în munca sa de cercetare, au muncit cu dăruire de sine până în ultimul ceas. De pildă, în vol. 21 al revistei  din 2017, e publicat un articol dedicat dnei Elena Uspenskaia - antropolog, minunat etnolog, cercetător al popoarelor din Asia de Sud din Sankt-Petersburg, colaborator coordonator științific al Centrului de Antropologie și Politică Socială al Muzeului de Antropologie și Etnografie, dr. în istorie – М. Смирнова-Сеславская, Г. Цветков. „Памяти Елены Николаевны Успенской – антрополога, „проживающего культуру";  colectivul de redacție i-a dedicat un articol dlui Constantin Șișcan, o personalitate cu o cultură aleasă și ținută intelectuală, scriitor, doctor în studiul artelor, cercetător superior al Institutului Patrimoniului Cultural (vol. 23, 2018) ș.a., ca să păstrăm nestinsă  memoria despre aceste personalități care au lăsat în urma sa o moștenire spirituală bogată și o lumină vie în inimile altor oameni.
 O deosebită atenție  se acordă rubricii „Pagina tânărului cercetător”, mai cu seamă începând cu numărul 3, când s-a pus drept scop de a face revista mai atractivă nu doar pentru savanți, ci și pentru tineri începători cercetători, stimulându-i astfel spre cercetare și colaborare creativă. În această rubrică au fost publicate articole ce prezintă un viu interes, precum: M. Axenti. „Comunitățile urbane în orașele moderne: definiție și caracteristici de bază” (vol. 21, 2017); M. Rusu. „Tradiția - coordonată definitorie a identității culturale” (vol. 21, 2017); L. Fulea-Bordian. „Femeia între trecut și prezent: aspecte istorico-antologice și etnografice” (vol. 11-12, 2012); N. Grădinari. „Alimentația tradițională ca metodă de profilaxie și tratament” (vol. 11-12, 2012).
Rubrica „Jubilee” include articole publicate cu ocazia jubileelor cercetătorilor științifici, savanților, colegilor de redacție. Astfel, în vol 21 din 2017 a fost publicat un articol consacrat talentatului cercetător științific Tatiana Ziacovscaia, cu ocazia jubileului a 60 de ani de la naștere, activitatea științifică a căreia e foarte largă și variată, participantă  la proiectele Institutului Patrimoniului Cultural, Comitetului Național în problemele UNESCO în Republica Moldova, Centrului „Dialog intercultural”, Centrului „Prodidactica”, membru acti al colectivului academic, savant lingvist cu renume, unul dintre cei mai buni bulgariști din republică, cercetător- novator neobosit; de menționat și articolul dedicat doctorului în istorie N. Cervencov – „Nicolai Cervencov – om al științei”, autor fiind directorul Bibliotecii bulgare „Hristo Botev” dna A. Olărescu, care este o personalitate marcantă de origine bulgară din Chișinău, om de știință, care a elaborat multe lucrări, culegeri, monografii științifice (vol.23, 2018) etc.
 După prezentare a intervenit o discuție asupra informației despre această revistă ce a trezit interesul celor prezenți, în cadrul căreia și-au expus opiniile dna dr. în istorie Rațeeva Elena, conferențiar, dna dr. în filologie Cara Nadejda, conferențiar, dl. Duminica Iv, dr. în istorie, dna A. Olărescu, director al bibliotecii, toți remarcând faptul că revista prezentată este una interesantă, utilă, cuprinde o gamă largă de teme ce țin de etnografie și culturologie, materialul este bine sistematizat, prezentat și actualizat. Dl Ivan Duminica și-a împărtășit de asemenea amintirile despre editarea nr.5 al revistei, când el a devenit redactor științific al acesteia, în care și-au publicat articole și autori din Polonia, Bulgaria, alte țări, articolul dlui N. Cervencov despre Nico Stoianov, multe articole dedicate omagiaților din sectorul găgăuz, precum și despre localitatea Tvardița. În final,  Dna A. Olărescu a venit cu cuvinte de recunoștință față de dna dr. Svetlana Procop pentru prezentare interesantă a revistei, remarcând faptul că colaboratorii bibliotecii colaborează fructuos cu colegiul de redacție al acestei reviste de reating. Dna dr. Svetlana Procop a donat volumele editate (2006-2018) ale revistei prezentate, exprimându-și dorința de a mai desfășura activități la biblioteca noastră.

miercuri, 21 noiembrie 2018

Человек, влюбленный в народную песню


Larisa Barabaș, Filiala „H. Botev”

Анна Ивановна Пагур - человек, влюбленный в народную песню, вернее песни, так как в ее репертуаре их много, а каждая из этого списка уходит своими корнями в глубь веков. Истоки песенного материала, бережно собранного руководителем "Въгленче" ("Искорка") Анной Пагур, уходят далеко за пределы нашего края, откуда бежал гонимый невыносимым гнетом иноземного владычества гордый и свободолюбивый болгарский народ, в поисках новой жизни и лучшей доли для своих потомков, сохранив и приумножив при этом свое культурное и интеллектуальное богатство, свой язык, традиции, веру и, конечно же, песни. В одном из болгарских поселений Молдовы в селе Викторовка Кантемирского района и родилась Анна Ивановна Пейкова, в семье, где трепетно относились ко всему, что удалось сохранить в воспоминаниях о непростой судьбе переселенцев, о светлой, но грустной любви к покинутой земле предков, которая присутствует в душе каждого бессарабского болгарина. С детства Анна слышала много рассказов о жизни своих сородичей, некоторые из них были похожи на сказы (нечто между явью и фантазией), некоторые исторические события перекладывались в рифму и облекались в форму стиха, часть из последних трансформировались в песни и передавались из поколения в поколение. Народный эпос бессарабских болгар жив и сегодня благодаря таким энтузиастам и "родолюбцам" (в Болгарии так именуют патриотов) как А.И. Пагур.
Тридцать лет тому назад она создала на своей родной земле песенный ансамбль "Выгленче", в котором дети и взрослые исполняли песни своих предков. Нужно обязательно отметить, что была проведена большая и долгосрочная работа в этом направлении, чтобы изыскать, систематизировать и отредактировать весь собранный материал. Анна Ивановна обошла сторожилов не только родного села, собирая по крупицам фольклор, порой уже полузабытый, чтобы вдохнуть новую жизнь в музыкальное наследие своих предшественников. Уже только эта возрожденческая работа А.Пагур стоит многих теплых и сердечных слов благодарности. Сама Анна Ивановна постоянно обращает еще более выразительные слова благодарности и низкий поклон к памяти своей мамы - Пейковой Жере (Зинаиде) Родионовне, которая на склоне лет приложила немало сил, чтобы такой музыкальный коллектив существовал, возрождая устное народное творчество и ушедшие в историю традиции.
В 1988 году ансамбль "Выглнче" был создан при школе в селе Плопь, где жила и работала А. Пагур. Песенный коллектив с честью и особым "болгарским" шармом исполнял старинные музыкальные произведения в новом современном репертуаре, что стало предметом гордости и значимости для всех болгар края. В марте 1993 года коллектив получил статус на республиканском уровне - Народный образцовый этнофольклорный ансамбль "Выгленче". В это же время Анна Ивановна переезжает в Кишинев, где начинает работать в Болгарском лицее "Васил Левски" и продолжает свою певческую миссию с ребятами-лицеистами. Параллельно она возрождает музыкальный коллектив "Выгленче", на базе вновь созданной в 1992 году Болгарской библиотеке "Христо Ботев", где и проходят до сих пор репетиции и вся подготовительная работа перед выступлениями. Со времени рождения коллектива прошло 30 лет и А. Пагур во главе со своим ансамблем является лауреатом многих премий и наград различных музыкальных конкурсов, среди которых 1-ая Премия Международного этнофестиваля в Варне в сентябре 1997 г. "Добруджа пее и танцува"; Почетная грамота Министерства культуры Республики Болгария в деле развития и популяризации болгарской культуры за рубежом под подписью министра Божидара Абрашева в 2004 г. и многие-многие другие свидетельства признания. В мае текущего года, в день, когда повсеместно проходил Международный фестиваль "Розы Болгарии", художественный руководитель этноансамбля "Выгленче" А.Пагур была удостоена почетной медали "Иван Вазов" от Государственного агенства "Болгары за рубежом" за многолетнюю творческую и просветительскую деятельность. Много воспитанников Анны Ивановны стали лауреатами различных музыкальных конкурсов, в том числе и в Болгарии. Этноансамбль охотно учавствует во всех городских мероприятиях и компаниях республиканского масштаба, нередки и гастроли по приглашению в Украину и Болгарию. "Искорка" поет и сейчас, чтобы не погас огонь болгарского очага на земле Молдовы. Пожелаем им долгих и плодотворных творческих лет! Многая лета, Анна Ивановна Пагур!

Curs de formare continuă „Tendințe actuale în activitatea bibliotecilor din Republica Moldova”

În perioada 3-14 decembrie 2018, la Universitatea de Stat din Moldova (de la ora 9:00, sala 222, bloc IV) se va desfășura cursul de formare continuă „Tendințe actuale în activitatea bibliotecilor din Republica Moldova” (75 ore) care va include două subiecte:

1) Managementul calității în biblioteci
2) Managementul proiectului în biblioteci

Doritorii se pot înscrie prin e-mail sau prin telefon. 
Înscrierea la curs și încheierea contractelor:

Contractele se încheie la SFC a USM.
Adresa: Chişinău, str. A. Mateevici, 60, Bloc Central, et. 2, biroul 233.
ŞEF-ADJUNCT – Conf. univ. Maria BÎRCĂ
Tel.: (373-22)-24-54-40; 067435533;
INGINER-PROGRAMATOR – Aurelia Roşca
Tel.: (373-22)- 24-54-40;
Pentru încheierea contractelor se prezintă copiile următoarelor documente:
1.               Copia buletinului de identitate
2.               Copia diplomei
3.               Copia certificatului de căsătorie (în cazul schimbării numelui) 



marți, 20 noiembrie 2018

Un frumos discurs poetic pentru cei pe care i-am iubit

Elena Taragan, Secția studii și cercetări

Marți, 20 noiembrie 2018, poezia ne-a reunit din nou pe iubitorii de artă și frumos în sala cu coloane a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”. Este vorba de lansarea volumului de versuri „Atingeri de aripi” al Victoriei Fonari.

Victoria Fonari a dedicat această carte de poezie părinților ei, trecuți în neființă, Eugenia și Serafim Fonari. La eveniment au fost prezenți oameni din mediul academic de la noi, care i-au cunoscut pe părinții autoarei, invocând momente de dragă amintire, mama autoarei, Eugenia Fonari, fiind cadru didactic universitar.

Toți oaspeții prezenți la eveniment și-au exprimat aprecierea față de părinții autoarei, lăudând inițiativa acesteia de a le aduce un elogiu, precum și faptul că Victoria Fonari, în calitate de poetă, cadru didactic și om, duce mai departe opera părinților săi.

Inițial, Ana Ghilaș, doctor în filologie, conferențiar universitar, a ținut să felicite autoarea pentru această treaptă în evoluția ei ca poet, scriitor. Tema pe care o abordează în partea întâi a acestui volum de versuri este una comună tuturor oamenilor. Este vorba de durerea cauzată de moartea părinților, cu care, deși reprezintă o lege a naturii, ne este greu să ne împăcăm. Omul va simți mereu nostalgia de a-și avea părinții aproape, lăcrimând pentru vremurile de demult, când eram copii și ei erau în viață. Poeziile prezentului volum ne fac să conștientizăm trecerea, Marea Trecere, cum spunea Lucian Blaga. Ana Ghilaș a menționat faptul că Eugenia Fonari continua să se preocupe pentru cei care i-au fost discipoli și după ce aceștia își încheiau studiile, urmărind evoluția lor, apariția în diverse reviste literare, succesul lor, felicitându-i personal. De la domnia sa, precum și de la soțul ei, tatăl Victoriei, Serafim Fonari, învățai că trebuie să mergi mereu înainte, că, într-un final, toate se rezolvă și că este necesar să ai mereu optimism și umor.

Moderator al evenimentului, Eugenia Bogatu a luat cuvântul, afirmând că lansarea volumul de versuri „Atingeri de aripi” este o sărbătoare dulce-amară, o sublimă sărbătoare a minții și a sufletului. „Dulce-amară” din cauza faptului că astăzi Eugenia și Serafim Fonari nu mai sunt, dar „dulce” totuși pentru că, de-a lungul vieții, aceștia au reușit să lase în sufletul celor pe care i-au întâlnit un strop de înțelepciune. Eugenia Fonari i-a fost dascăl Eugeniei Bogatu (o frumoasă coincidență de nume), Eugenia Bogatu mărturisind că doamna Fonari a fost cea care a contribuit la formare și „modelarea” sa ca personalitate. A fost un model de om, un model de „a fi”. Corectitudinea, eleganța (în gândire și port), disciplina o caracterizau pe Eugenia Fonari. Este o fericire pentru copil să știe că, deși părinții săi nu mai sunt, aceștia rămân vii în memoria oamenilor. Acest volum de versuri este o bucurie intelectuală, aici litera scrisă face tandem cu vibrația sufletului, fiind un gest suprem (din partea fiicei, poeta Victoria Fonari) de a-și exprima iubirea și recunoștința față de părinți.

În continuare, studenta Alexandra Iamanji a citit în fața publicului trei poezii din „Atingeri de aripi”, cu un real talent artistic și cu convingere, reușind să transmită ideile poeziilor pentru a fi receptate de asistență.

Elena Țau, doctor în filologie, conferențiar universitar, a luat cuvântul, menționând că acest volum de versuri ne face să reflectăm asupra efemerității, asupra vieții și morții, făcându-ne să avem unele revelații.

A vorbit soțul autoarei, Ruslan Șevcenco, care a evocat momente din timpul vieții Eugeniei și a lui Serafim Fonari, acesta exprimându-și prețuirea față de ei, spunând că au fost oameni de creație, care au contribuit considerabil la promovarea cărții și a culturii în Republica Moldova. Ginerele Rusclan Șevcenco a mărturisit că cei doi soți aveau personalități aproape diametral opuse, Eugenia Fonari fiind, spre deosebire de soțul ei, o fire mult mai rațională și pragmatică, dar, „te potrivești atunci când nu te potrivești deloc”- a ținut să adauge el. Oricât de plictisitor ar fi fost un curs, Eugenia Fonari reușea să le prezinte studenților informația atât de practic, încât datorită ei mulți au înțeles filosofia.

„Un om stimat”, „Ajuta ori de câte ori era nevoie și era în puterea lui să o facă”, „Un om cu care înțelegeai de la început că poți colabora”- au fost cuvintele dlui Braicu, de la Asociația Veteranilor Sindicatelor Culturii, despre persoana lui Serafim Fonari.

Prietenul de familie, Teodor Popovici, medic și doctor habilitat, presărându-și discursul cu umor, a afirmat că soții Fonari au fost oameni de omenie, care iubeau umorul și viața, Teodor Popovici bucurându-se că a avut șansa de a le fi prieten.

Fratele autoarei, Igor Fonari, s-a alăturat Victoriei în elogiul ei pentru părinți, citind o poezie proprie închinată lor.

Doamna Romanciuc, profesoară de limbă și literatură română la Liceul Teoretic „Dante Alighieri”, a recunoscut că a fost impresionată de poeziile din volumul „Atingeri de aripi”, de multitudinea de sensuri care se pot găsi în fiecare poezie, de sentimentul puternic și trăirea emoțională intensă din fiecare rând.

Svetlana Coanda, profesoară, colegă a Eugeniei Fonari, a apreciat gestul Victoriei de a-și aduce aminte de părinții săi prin această culegere de versuri, felicitând-o pe autoare pentru faptul că le continuă opera, menținându-i astfel prezenți în mintea și sufletul oamenilor.

„La început a fost cuvântul... Iar cuvântul a fost Dumnezeu” – au fost primele cuvinte ale Liubei Botezatu, doctor conferențiar, „acest cuvânt este redat atât de frumos în poezia Victoriei Fonari”. Poezia Victoriei impresionează prin paradox, a susținut Liuba Botezatu. Acest volum de poezie este o combinație umană a dăruirii de sine și a facerii de bine. Poetul este opera care se scrie pe sine. Găsim aici teoria transgresiei, a metafizicii moderne, a „preaplinului autenticiar”. Adevărul este comunicat la nivelul simțirii, este o poezie axată pe emoție, frumusețe și lumină.

A încheiat seria de discursuri ale zilei Dumitru Pasat, filosof, care a informat publicul că într-una dintre lucrările dumnealui se poate găsi un interviu cu regretatul Serafim Fonari, Dumitru Pasat aducându-și astfel contribuția la elogiul pentru părinți, a distinșilor părinți, al Victoriei Fonari.