Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice: prevederi și mecanismul de evaluare

Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice a fost aprobat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării la 07 octombrie 2020. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 272 – 277, vineri, 23 octombrie 2020. Documentul a fost elaborat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (4) din Legea nr. 160 din 20 iulie 2017 cu privire la biblioteci (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 301-315, art. 529) și constituie un temei juridic în reglementarea criteriilor minime, domeniilor și indicatorilor aplicate în evaluarea bibliotecilor publice.

Scopul regulamentului este de a stabili un cadru normativ unitar pentru realizarea procedurii de evaluare a bibliotecilor publice, identificarea ansamblului de cerințe minime obligatorii pentru organizarea și funcționarea bibliotecilor publice, precum și de a orienta și optimiza, îmbunătăți activitatea acestora, cât și de a stimula motivația personalului bibliotecilor publice de a spori performanțele bibliotecii.

Documentul reglementează procedura de evaluare a bibliotecilor publice în baza unui ansamblu de criterii minime obligatorii și stabilirea nivelului de corespundere a bibliotecii acestor criterii. Prevederile respective sunt atribuite pentru toate bibliotecile publice din țară. Evaluarea este obligatoriu pentru bibliotecile publice – o dată la 5 ani. Procedura poate fi inițiată înainte de expirarea termenului de 5 ani, dar nu mai devreme de la expirarea a 3 ani de la ultima evaluare sau de la data instituirii bibliotecii. Biblioteca evaluată anticipat se planifică pentru următoarea evaluare la expirarea a 5 ani de la evaluarea anticipată. Instituțiile infodocumentare private pot fi supuse evaluării conform prezentului Regulament la solicitarea fondatorului.

Principiile care stau la baza procesului de evaluare a bibliotecilor publice sunt următoarele:

1) responsabilitate – manifestarea unui comportament profesional adecvat în realizarea activității de evaluare a bibliotecii și asumarea răspunderii pentru aprecierile efectuate în cadrul procesului de evaluare;

2) imparțialitate și independență – manifestarea unei atitudini obiective, nediscriminatorii față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea atribuțiilor în cadrul procesului de evaluare a bibliotecii;

3) integritate – la evaluarea bibliotecilor, membrii comisiei de evaluare manifestă onestitate, acestora fiindu-le interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu, sau să abuzeze în vreun fel de calitatea de membru, în schimbul evaluărilor pe care le-au făcut sau pe care urmează să le facă;

4) obiectivitate – evaluarea bibliotecii pornind de la aprecierea în mod just a situației bibliotecii, așa cum este ea, fără a admite denaturarea faptelor, cu expunerea deficiențelor și neregulilor constatate, în vederea corectării lor ulterioare și ameliorării funcționării bibliotecii.

Terminologia în Regulament este interpretată conform standardelor:

·         SM ISO 2789 „Statistici Internaționale de bibliotecă” (2015),;

·         SM ISO 11620„Informare și Documentare. Indicatori de performanță pentru biblioteci” (2016);

·          SM ISO 16439 „Informare și documentare. Metode și proceduri pentru evaluarea impactului bibliotecilor” (2018).

Procesul de evaluare se va iniția de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării  în termen de o lună de la intrarea în vigoare a hotărârii. Pe parcursul a doi ani toate bibliotecile publice din țară etapizat vor fi evaluate. Astfel, categoria de evaluare deținută va fi menținută până la prima evaluare realizată în conformitate cu Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice.

Regulamentul este structurat în patru capitole, 55 de articole și șapte anexe, care reflectă integral conceptul complex de evaluare a bibliotecilor publice în contextul managementului calității.

Capitolul I. Dispoziții generale conține scopul regulamentului, terminologia utilizată în conformitate cu standardele în vigoare, principiile de bază ale procesului de evaluare și termenii de evaluare.

În Capitolul II. Domeniile și criteriile de evaluare a bibliotecilor publice sunt descrise în :

·      patru criterii minime obligatorii pentru evaluarea bibliotecilor publice: cota de atragere a membrilor comunității la bibliotecă; colecții și resurse informaționale variate, corespunzătoare profilului comunității; impactul serviciilor, care sunt dezvoltate conform necesităților membrilor comunității; eficiența utilizării bugetului și dezvoltarea parteneriatelor;

·         șase criterii specifice pe diferite domenii de evaluare:  

A - contextul organizațional: cadrul strategic și directiv, de reglementare, normativ și tehnologic; proiecte/inovații; parteneriate cu acord; voluntariat; instrumente de comunicare; evidență și raportare; membru al comisiilor/grupurilor de lucru ;

B -  resurse informaționale: acces liber la colecții; catalogul bibliotecii; dezvoltarea colecțiilor; gestionarea colecțiilor;

 C -  utilizatori și servicii: varietatea/diversitatea serviciilor; rata de atragere a utilizatorilor la servicii; promovarea serviciilor;

D -  cercetare: cercetare; varietatea activităților științifice; publicații; comunicări; 

E - formare profesională continuă: cercetarea necesităților de formare profesională continuă a bibliotecarilor; oferta educațională; instruire bibliotecarilor;

F -  facilități, dotări, buget și finanțare: localul bibliotecii; echipament; acces, securitate; eficiența utilizării bugetului; extinderea bugetului (surse extrabugetare) prin proiecte, echipament, tehnologii, mobilier, voluntariat, activități de advocacy etc.

Fiecărui criteriu specific de evaluare îi revine un set de indicatori cuantificați cu un punctaj de la 2 la 5. Datele despre activitatea bibliotecii vor fi prezentate pentru ultimii 5 ani.

Capitolul III. Comisiile de evaluare a bibliotecilor publice cuprinde trei secțiuni:

Secțiunea 1 – Constituirea comisiilor de evaluare a bibliotecilor publice:   prin ordinul ministrului educației, culturii și cercetării în cooperare cu fondatorul se constituie comisii după cum urmează:

a)      Comisia de evaluare a bibliotecilor naționale și a celor cu statut de centre biblioteconomice;

b)      Comisia de evaluare a bibliotecilor din instituțiile de învățământ și a bibliotecilor specializate;

c)      Comisia de evaluare a bibliotecilor publice teritoriale.

Comisiile sunt  constituite anual și includ 7 membri care au studii superioare, au cunoștințe și experiență în domeniul biblioteconomiei și științelor informării, învățământului, managementului sau altor domenii de activitate adiacente, tangente activității bibliotecii. Pentru a asigura transparențe procesului de evaluare a bibliotecii, fiecare membru al comisiei de evaluare semnează declarația de imparțialitate și confidențialitate.

Secțiunea 2 - Modul de activitate a comisiei de evaluare: ședințele comisiei au loc dacă la ele participă cel puțin 2/3 din membri. Hotărârile comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care participă la ședință și se consemnează într-un proces-verbal.

Secțiunea 3 – Drepturile, obligațiile și atribuțiile comisiei de evaluare, ale membrilor, ale președintelui și ale secretarului comisiei de evaluare: atribuțiile și obligațiile membrilor comisiei de evaluare, președintelui și secretarului.

Etapele și termenii de evaluare a bibliotecilor publice sunt descrise în Capitolul IV. Organizarea și desfășurarea procedurii de evaluare a bibliotecii publice. Documentul prevede cinci etape în procesul de evaluare și concretizează conținutul fiecărei etape atât pentru biblioteca evaluată, cât și pentru membrii comisiei de evaluare:

1.                  Planificarea procedurii de evaluare a bibliotecii publice: Ministerul Educației, Culturii și Cercetării întocmește și aprobă, până la 1 noiembrie a anului în curs, planul pentru anul următor care este publicat pe pagina oficială a ministerului. Procedura de evaluare este inițiată de către comisia de evaluare conform planului, iar în cazul evaluării anticipate – inițiată la solicitarea conducerii bibliotecii publice sau fondatorului prin depunerea unei cereri.

2.                  Inițierea procedurii de evaluare: comisia de evaluare aduce la cunoștința conducerii bibliotecii decizia privind inițierea evaluării bibliotecii și solicită de la aceasta informațiile, confirmările acestora în limitele criteriilor și indicatorilor aprobați. Biblioteca prezintă comisiei de evaluare  Formularul pentru evaluarea bibliotecii publice Anexa nr. 5 cu acordarea punctajului pentru indicatorii realizați în conformitate cu Anexa nr. 1 și sursele ce confirmă veridicitatea informației (copii sau linkul la sursă).

3.                  Evaluarea bibliotecii. Procesul de evaluare propriu-zis: comisia de evaluare verifică informațiile prezentate de către biblioteca publică în Formularul pentru evaluarea bibliotecii publice (Anexa nr.5) prin diferite modalități: studiază, analizează veridicitatea datelor; vizitează biblioteca evaluată; realizează interviuri, verifică prin simulări procesele de muncă. Fiecare membru al comisiei evaluează în mod individual biblioteca, completând Fișa de evaluare a bibliotecii publice Anexa nr.1, atribuind puncte pentru fiecare indicator.

4.                  Adoptarea deciziei cu privire la evaluare: punctajul total acumulat este calculat prin sumarea punctelor acordate de fiecare membru, împărțind la numărul de membri care au participat la evaluarea bibliotecii. În funcție de punctajul total acumulat bibliotecii i se atribuie una dintre următoarele categorii: superioară, I, II, III, IV. Grila de punctaj pentru atribuirea categoriilor este următoarea:

a)      de la 401 la 480 puncte - calificativul excelent - categoria superioară;

b)      de la 301 la 400 puncte - calificativul foarte bine - categoria I-a;

c)      de la 201 la 300 puncte - calificativul bine – categoria a II-a;

d)      de la 151 la 200 de puncte - calificativul satisfăcător rezonat – categoria a III-a;

e)      până la 150 de puncte - calificativul satisfăcător - categoria a IV-a.

Membrul-raportor în baza datelor și informațiilor colectate, a fișelor de evaluare întocmește proiectul Raportului de evaluare conform Anexei nr. 6. În raport sunt indicate: gradul de conformitate a bibliotecii cu criterii specifice de calitate, rezultatele evaluării (punctajul acordat de fiecare membru, punctajul total acumulat, constatări în baza datelor colectate) și recomandări pentru îmbunătățirea activității bibliotecii, decizia comisiei cu privire la rezultatele evaluării. Raportul este aprobat și semnat de membrii comisiei de evaluare.

În baza punctajului acumulat de biblioteca publică, conform raportului de evaluare aprobat, comisia de evaluare ia una dintre următoarele decizii cu privire la rezultatele evaluării bibliotecii publice:

a)      acordarea unei noi categorii, cu indicarea acesteia;

b)      menținerea categoriei existente.

Deciziile aprobate sunt menționate în Hotărârea cu privire la evaluarea bibliotecii conform Anexei nr. 7. În termen de 3 zile lucrătoare de la aprobare, hotărârea se publică pe pagina web oficială a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

5.                  Acordarea categoriei de evaluare bibliotecii: în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data recepționării raportului de evaluare și hotărârii emite în două exemplare ordinul cu privire la evaluarea bibliotecii publice, în care se dispune atribuirea categoriei de evaluare, înregistrează ordinul cu privire la evaluarea bibliotecii în Registrul de stat al bibliotecilor cu indicarea categoriei acordate.

Deciziile de inițiere a evaluării bibliotecii publice, formularul pentru evaluarea bibliotecii, sursele de confirmare a veridicității informațiilor prezentate, fișele de evaluare, procesele-verbale ale ședințelor comisiei de evaluare, raportul și hotărârea privind evaluarea bibliotecii publice, ordinul cu privire la evaluarea bibliotecii și acordarea categoriei acesteia se păstrează în dosarul de evaluare constituit de comisie și păstrat la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării conform termenelor stabilite de legislație.

Proiectul Regulamentului privind evaluarea bibliotecilor publice a fost discutat și testat în cadrul cursului intensiv „Cadru de reglementare a activității de bibliotecă” organizat de Biblioteca Națională a Republicii Moldova (12 decembrie 2018), în cadrul sesiunilor de informare organizate în bibliotecile publice teritoriale și în bibliotecile din instituțiile de învățământ și specializate, a fost avizat de către Consiliul Biblioteconomic Național (21 decembrie 2018, 23 octombrie 2019), plasat pe pagina web a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării pentru discuții publice și transparență decizională.

Algoritmul de realizare a procesului de evaluare va fi explicat în  Ghidul practic privind aplicarea Regulamentului privind evaluarea bibliotecilor publice. Scopul ghidului este de a contribui la aplicarea corectă a procesului de evaluare, de a oferi un suport metodologic tuturor actorilor implicați.

 

DE REȚINUT:

Evaluarea bibliotecii publice: obligatorie, 1 dată la 5 ani; anticipat în baza cererii conducerii bibliotecii sau fondatorului, dar nu mai devreme de la expirarea a 3 ani de la ultima evaluare sau de la data instituirii bibliotecii. Biblioteca publică evaluată anticipat se planifică pentru următoarea evaluare la expirarea a 5 ani de la evaluarea anticipată.

Perioada de evaluare: ultimii 5 ani de activitate.

Comisiile de evaluare: 3 - biblioteci naționale și cele cu statut de centre biblioteconomice, biblioteci din instituțiile de învățământ și  biblioteci specializate, biblioteci publice teritoriale.

Criterii de evaluare: 4 criterii minime obligatorii în conformitatea cu Legea cu privire la bibliotecii; 6 criterii specifice conform domeniilor de evaluare.

Cuantificarea sau aprecierea activității conform criteriilor: indicatori de la 2 la 5.

Etapele de evaluare: 5 – planificarea procedurii de evaluare a bibliotecii publice, inițierea procedurii de evaluare, evaluarea bibliotecii, adoptarea deciziei cu privire la evaluare, acordarea categoriei de evaluare bibliotecii.

Biblioteca publică: prezintă informația conform Formularului pentru evaluarea bibliotecii publice (Anexa nr.5) cu copiile documentelor ce confirmă veridicitatea datelor. După caz, cererea de solicitare a evaluării.

Membrii comisiei de evaluare: verifică în mod individual veridicitatea informațiilor din Formularul pentru evaluarea bibliotecii publice Anexa nr. 5, analizează sursele prezentate, vizitează biblioteca evaluată, realizează interviuri sau simulări, completează Fișa de evaluare Anexa nr.1, poartă răspundere juridică pentru veridicitatea informației expuse.

Anexe sau formulare tipizate: Anexa nr. 1. Fișa de evaluare a bibliotecii publice  – se completează individual de membrul comisiei; Anexa nr. 2. Declarația de imparțialitate și confidențialitate – se completează de fiecare membru al comisiei de evaluare;  Anexa nr. 3. Proces-verbal al ședinței – se întocmește de secretarul comisiei de evaluare; Anexa nr. 4. Cerere de solicitare a evaluării bibliotecii publice – se completează de către directorul/șeful bibliotecii publice și se avizează de fondator; Anexa nr. 5. Formularul pentru evaluarea bibliotecii – se completează de către biblioteca publică; Anexa nr. 6. Raport de evaluare a bibliotecii – se elaborează și se prezintă de către membrul-raportor, se semnează de toți membrii comisiei de evaluare; Anexa nr. 7. Hotărâre cu privire la evaluarea bibliotecii – se întocmește de secretarul comisiei de evaluare și se semnează de toți membrii comisiei de evaluare.

 

Tatiana Coșeri, director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

Fii informat! Fii protejat!

                                                                                                                           Mila Șeremet șef serviciu  

                                                                                            Stela Russu, șef  sector, Filiala „Transilvania”

Fenomenul Traficului de ființe umane zguduie societatea noastră din interior, făcând noi și noi victime, în rândul populației dornice cu orice preț de a ieși din sărăcie și deznădejde. Unii ajunși la limita sărăciei, alții, mai cu seamă tinerii visând la un viitor mai bun, cad în mrejele traficanților așa-ziși „binevoitori”. Copiii cu siguranță sunt cei mai expuși acestui pericol, ei necesită protecție și informare. În acest context, în Săptămâna de prevenire a traficului de ființe umane am convenit să mergem la Instituția Publică Școala Primară nr. 83 „Grigore Vieru”, partener fidel al Bibliotecii „Transilvania”, pentru a discuta subiectul Traficul de ființe umane. Fii informat! Fii protejat! Așa cum această temă este dificilă ne-am străduit ca activitatea dată să fie interactivă, captivantă și informativă. Discuțiile au demarat începând cu familiarizarea elevilor cu noțiunile esențiale din titlul activității: trafic, traficanți… din care au decurs următoarele etape: recrutarea, transportarea, sechestrarea și exploatarea, evadarea, repatrierea. Toată informația a fost exemplificată și discutată treptat, de ex., caracteristica traficanților de ființe umane: vârsta între 18 – 35 de ani, pot fi bărbați, femei, familii.  Familiile se bucură de o mai mare încredere la victime. Ocupațiile oficiale ale traficanților de persoane sunt camuflate de regulă ca fiind barmani, lucrători la agenții turistice, chelneri, taximetriști…                      

Care persoane prezintă interes pentru ei și de ce? Despre procedura de evaluare a „mărfii”. Fiindcă odată ce ai căzut în capcană încetezi de a mai fi o personalitate, o ființă umană cu drepturi. Ești privat de dreptul de a te numi om. Ești privit ca un obiect de profit prin diverse metode de exploatare cum ar fi munci grave și periculoase ce  au efecte negative asupra sănătății victimei, în cazul nostru a copilului, toate formele de sclavie, vânzarea și comerțul cu copii, munca de servitor, cerșetor, în activități ilicite, recrutarea copiilor în scopul prostitutizării…                                                                             

Pentru o mai bună asimilare a informației au fost utilizate metodele: frontală, individuală, în lanț, selectivă. O mare importanță am atras și capitolului transplantului/ prelevării de organe pe căi  ilegale/legale. Diferența dintre aceste două modalități de transplant. În timp ce extrăgeau din machetă câte un organ desenat: inima, rinichi, plămâni, ficat,  participanții vorbeau despre funcția și importanța vitală a acestuia. Copii au fost receptivi și ageri propunând soluții în eliminarea acestui fenomen nociv întregii omeniri, cum ar fi: părinții să câștige bine aici în țară, ca statul să aibă grijă de cetățeni, infractorii să fie pedepsiți în așa mod ca să nu mai dorească să practice asemenea de lucruri murdare… pe lângă întrebări, răspunsuri s-a lucrat și cu setul de cartonașe cu mesaje de tipul: un necunoscut îți promite că te lasă să conduci mașina lui când ieșiți din oraș. Ce vei face? Ce ajutor poți să ceri de la un polițist? O nouă cunoștință te invită într-un studio și îți promite o carieră de model. Ce vei face? Un străin îți spune că mama ta s-a îmbolnăvit și el se oferă să te ducă la ea. Ce vei face? Știi numerele de telefon de la serviciile gratuite de urgență: poliție, pompieri, ambulanță? În cor au spus 112.

În cazul situațiilor de trafic uman putem apela la Linia fierbinte națională La Strada: 0 800 77777; Linia Verde Antitrafic (+373) 69 99 90 21; +373 22 23 33-09 – Linia fierbinte de Asistență și Protecție a Victimelor. La final feedbackul a fost realizat prin jocul interactiv: „Fiecare om are dreptul să nu fie supus la…” Elevii au argumentat/meditat asupra următoarelor noțiuni și mesaje: (sclavie, robie, cetățenie, credință religioasă, traficanți, victimă, discriminare, drepturi, cătușe, crimă, viață, maltratare, sărăcie, tortură, atentat la integritatea chipului lui Dumnezeu în om, stop traficul de copii, m-am născut liber…). Pe parcursul activităților am respectat toate regulile de rigoare impuse pe timpul pandemiei. Aducem mulțumiri pentru participarea la discuții elevilor claselor a IV-a „A”, „B” și „D”, profesorilor: Margareta Codreanu, Simion Castraveț și Vioara Nichita și intermediarei  doamnei bibliotecară, Ala Nuța.                       

Combaterea traficului de ființe umane

                                                                                     Svetlana Rotaru, bibliotecar,  Filiala „Transilvania”

      Traficul de ființe umane este un fenomen care presupune încălcarea drepturilor omului și tinde să devină o provocare sau o problemă importantă la nivel internațional. Acest fenomen ia amploare in intreaga lume, nu doar in țara noastră. Traficul de fiinţe umane continuă să rămînă pentru Republica Moldova o problemă la ordinea de zi, în pofida unui şir de măsuri de contracarare a acestui fenomen, întreprinse la noi în ţară în ultimii ani. În Republica Moldova, traficul de ființe umane se consideră o încălcare a drepturilor omului și aceasta trebuie tratată corespunzător. Conform Legii nr. 241 din 20.10.2005 cu privire la prevenirea și combaterea traficului de ființe umane1, prin traficul de fiinţe umane se va înțelege recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin ameninţare cu forţa sau prin folosirea forţei ori a unor alte mijloace de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de putere sau de situaţie de vulnerabilitate ori prin darea sau primirea de bani ori de beneficii de orice gen pentru a obţine consimţământul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane, în scopul exploatării acesteia. Lucrul şi experienţa OIM Moldova arată că majoritatea victimelor din Republica Moldova sunt femei şi fete traficate în scop de exploatare sexuală şi/sau prin muncă. Ofertele de lucru este momeala cea mai frecventă folosită de recrutori. Multe fete şi femei cred în faptul că vor lucra în calitate de asistenţi în magazin, menajeră sau în profesii similare, însă în schimb sunt forţate prin constrângere, violenţă şi ameninţări să lucreze în industria sexului.  Bărbaţii şi băieţii au fost şi ei traficaţi pentru cerşetorie forţată şi muncă forţată în domeniul construcţiilor, agricultură, şi sectorul serviciilor.  Copiii sunt de obicei traficaţi pentru exploatare sexuală, cerşetorie forţată, furt şi alte activităţi criminale.

Republica Moldova a creat un cadrul legal și instituţional2 de prevenire şi combatere, iar eforturile sunt coordonate de Comitetul National Antitrafic. Republica Moldova și-a asumat un șir de obligaţii cu privire la combaterea traficului de ființe umane, semnând și ratificând convenţii internaţionale şi regionale în acest sens, cum ar fi Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane și Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate. Traficul de fiinţe umane constituie o încălcare a libertății și demnității individuale și este o formă gravă de infracțiune, care are consecinţe majore asupra vieţii şi sănătății ființei umane, continuând să reprezinte o ameninţare la securitatea şi dezvoltarea durabilă a societății contemporane, precum şi un pericol transnaţional. În contextul globalizării, tipurile şi formele de manifestare ale traficului de fiinţe umane devin tot mai complexe3. Printre principalele provocări cu care se confruntă actorii implicați în lupta împotriva traficului de fiinţe umane au fost identificate: date limitate de cercetare, fluxuri mixte de imigranți, nivelul insuficient de identificare a victimelor, frica de a colabora cu autoritățile, barierele culturale, cultura legală limitată, insuficienţa şi capacitatea redusă a cadrelor naționale. Totodată, făcând referire la profilul victimei traficului de ființe umane, conform rapoartelor instituțiilor de resort din Republica Moldova, dar și a cercetărilor realizate de ONG-urile din țară, femeile sărace din zonele rurale, fără profesie, constituie principalul grup de persoane  traficate din Moldova. Sărăcia, șomajul și lipsa de oferte pe piața muncii sunt motivele care îi fac pe tineri să plece peste hotare și să accepte ofertele dubioase ale traficanților. Violența în cadrul familiei este și ea adesea unul dintre factorii determinanți ai traficului de ființe umane. Republica Moldova rrămâne o țară de origine, într-o măsură mai mică – o ţară de tranzit. În ultimii ani au fost înregistrate cazuri în care Republica Moldova a fost şi ţară de destinaţie. Din perspectiva ţărilor de destinaţie pentru cetăţenii noştri, geografia acestora în ultimii ani este în continuă schimbare, rezumată la apariţia unor destinaţii noi şi dispariţia altora. Țările de destinaţie continuă să fie Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina, regiunea Ciprul de Nord şi Emiratele Arabe Unite . Însă, se evidenţiază şi alte destinaţii noi precum Israel, Azerbaidjan, Austria, Norvegia, Elveția ș.a. De asemenea, s-au înregistrat cazuri în spaţiul Uniunii Europene, și anume: Germania, Cehia, Italia, România, Spania, Polonia, Franţa, Grecia. Totodată, menţionăm că, potrivit datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, în ultimii ani se înregistrează creşterea numărului de victime, exploatate în interiorul ţării şi în unitățile administrativ-teritoriale din partea stângă a Nistrului. Dacă analizăm situația și problemeler, atunci reese că, pe parcursul anilor de implementare a politicilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, instituţiile competente ale statului au acumulat experiență în domeniul de referinţă. Republica Moldova este parte la Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, Convenţia ONU împotriva criminalităţii organizate transnaţionale şi a Protocolului adiţional privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor. De asemenea, este parte la Convenţia Consiliului Europei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale etc. Prevederile actelor internaţionale au fost transpuse în cadrul legal naţional prin adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova în octombrie 2005 a Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi, anume, prin dezvoltarea şi aprobarea actelor normative de implementare. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 defineşte traficul de fiinţe umane drept infracțiune prin art. 165, intitulat „Traficul de ființe umane4”, și prin art. 206, intitulat „Traficul de copii”. În Codul penal al Republicii Moldova există, prevederi referitoare la infracțiunile conexe traficului de fiinţe umane, cum ar fi: utilizarea rezultatelor muncii sau serviciilor unei persoane care este victimă a traficului de fiinţe umane (art. 165¹), sclavia şi condiţiile similare sclaviei (art. 167), munca forțată (art. 168), scoaterea ilegală a copilului din țară (art. 207), recurgerea la prostituţia practicată de un copil (art. 208²), proxenetismul (art. 220), publicitatea în scopul obținerii ilegale de organe, țesuturi și celule umane sau privind donarea ilicită a acestora (art. 213¹), trafic de organe (art. 158), organizarea cerșetoriei (art. 302), organizarea migrației ilegale (art. 362¹).  Pentru Republica Moldova perioada de tranziție din anii 90, a determinat o criză economică profundă, fapt care a plasat Moldova în topul celor mai sărace țări din Europa Centrală și de est, inclusiv din spațiul Comunității Statelor Independente.5 Astfel, ajungem să vorbim despre un sistem social degradat feminizarea sărăciei, a șomajului și a analfabetizmului, despre o situație dezavantajoasă a femeii pe piața muncii și inegalitatea veniturilor, factori care determină femeile să caute surse alternative de existență peste hotarele țării. Pentru populația rurală migrația este percepută drept o strategie de supravețuire. Deci, factorii principali care contribuie la favorizarea traficului de ființe umane sunt: amplasarea geografică. Moldova este țară de origine, de tranzit și de destinație, ceia ce favorizează dezvoltarea traficului. Influența negativă a sărăciei se manifestă prin: reducerea posibilității de a-și continua studiile; micșorarea numărului locurilor de muncă. Abuzul și disfuncționalitatea familială, lipsa de comunicare în familie și dezintegrarea socială.   

Așadar, principala cauză a plecării femeilor peste hotare în căutarea unei munci mai plătite decât acasă este sărăcia și lipsa unei perspective clare de asigurare a familiei și a unui trai decent. Alte motive sunt, lipsa de bani pentru a asigura studiile copiilor, dorința de a procura o locuință sau un mijloc de transport, care ar putea deveni o sursă de existență.6

       La 2 iunie 2016, în cadrul Centrului de asistență și protecție pentru victimele și potențialele victime ale traficului de fiinţe umane din muncipiul Chișinău a fost inaugurat un serviciu specializat pentru copii victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului de fiinţe umane, care oferă plasament temporar, de criză sau plasament de lungă durată. Conform cadrului legal în vigoare, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este responsabil de efectuarea tuturor acţiunilor ce ţin de pregătirea şi demararea procedurilor de repatriere, fiind în acest sens prevăzute anual resurse financiare în bugetul de stat. Pentru implementarea eficientă și monitorizarea politicii în domeniul prevenirii și combaterii traficului de fiinţe umane a fost elaborată Strategia de comunicare a Secretariatului permanent al Comitetului național pentru combaterea traficului de ființe umane cu actorii implicați, a cărei misiune este să asigure o comunicare interinstituţională între toţi actorii antitrafic şi vizibilitatea/transparenţa rezultatelor obţinute. Un instrument eficient de comunicare/ informare a devenit pagina webwww.antitrafic.gov.md. Provocările menționate mai sus necesită consolidarea eforturilor comune ale autorităţilor administraţiei publice și ale organizaţiilor neguvernamentale naţionale, cooperarea cu alte state şi cu organizaţii internaţionale competente, pentru a menţine şi dezvolta o politică coerentă şi sistemică în acest domeniu. Ca răspuns, Guvernul îşi asumă angajamentul, prin aprobarea prezentei Strategii, să atingă obiectivele de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane stabilite în conformitate cu paradigma celor 4P ai politicii – recomandată de standardele internaţionale în acest domeniu: prevenire, protecţie, pedepsire, parteneriat – pentru a răspunde provocărilor.

        Acţiunile de informare a copiilor de vârstă școlară se realizează de către cadrele didactice, în conformitate cu programa şcolară, care încurajează studiul subiectului ce ţine de traficul de ființe umane şi metodele de autoapărare ca parte a activităţilor extraşcolare în instituțiile de învățămînt primar și secundar general. Tematica dată este completată cu alte teme, cum ar fi egalitatea de șanse între femei și bărbați, drepturile omului şi demnitatea umană. Suplimentar, în școli, biblioteci,  se organizează tabere de vară pentru copii, instituții rezidențiale de plasament organizaţiile neguvernamentale desfăşoară o varietate de activități interactive privind prevenirea traficului de ființe umane şi a fenomenelor conexe din contul asistenţei tehnice internaţionale. Aceste măsuri sunt completate de teatrul social prin spectacole tematice, concursuri şi expoziţii de opere de artă, foto şi de film, artă plastică etc.

Este de remarcat faptul că toate campaniile de informare în masă sunt realizate în principal de către organizaţiile necomerciale cu sprijinul asistenţei tehnice externe în parteneriate cu instituțiile publice. Pentru a stopa acest fenomen urmează a fi promovate așa obiective ca: interacțiunea cu organizațiile internaționale și nonguvernamentale din Republica Moldova  și alte țări afectate de acest flagel; facilitatea accesului la justiție al victimilor traficului de ființe umane, inclusiv al victimilor minore, organizarea campaniilor de informare a populației prin mass-media despre consecințele traficului de persoane. Dacă for vi întrunite aceste condiții, atunci potențialele victime vor fi informate, ceea ce va zădărnici tentative de recolare a persoanelor de către traficanții în vederea obținerii consimțământului acestora  și va conduce la reducerea fenomenului traficului de ființe umane.

În concluzie:

    Victimile de ființe umane sunt frecvent etichetate, din cauza stereotipurilor existente în Republica Moldova dar, sistemul antitrafic nu este atât de perfect ca să ofere confedențialitate sigură, ceea ce descurajează victimile să se autoidentifice7. În acelasi timp, autoidentificarea scăzută se datorează și schimbării tendințelor traficului de ființe umane, în special al metodelor de recrutare/ manipulare care crează victimilor iluzia de bunătate și simțul de vinovăție ulterioară. Factorii de ordin economico - social și educațional conduc la traficul de ființe umane. Este absolut necesară reformarea organelor de drept ca mijloc de redresare a situației existente în domeniul traficului de ființe umane. Fenomenul traficului de ființe umane rămâne a fi actual în țara noastră

---

1 . Legea cu privire la prevenirea și combaterea traficului de ființe umane. Nr. 241. 20.10. 2005

2.  http : ⁄⁄ www. antitrafic. Gov. md.

3 . Hotărîrea Guvernului nr. 461 din 22/ 05. 2018

4 . Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985 – XV din 18 aprilie 2002

5 . Cinci ani de la crearea Mecanismului Național de Prevenire a Torturii în Republica Moldova. Materialele conferinței șriințifico- prectice.  Chișinău. 2013. p.100

6 Idem p.103.

7 Idem p. 108.

Săptămâna Internaţională a Accesului Deschis 2020

 

Data evenimentului: 19 – 25 octombrie 2020.

 Săptămâna Internaţională a Accesului Deschis 2020 (Open Access Week) este un eveniment global, care a ajuns în acest an la a treisprezecea ediţie. Tema declarată pentru anul 2020 este “Open with Purpose: Taking Action to Build Structural Equity and Inclusion”.

 În fiecare an, bibliotecile din întreaga lume pledează pentru schimbare prin participarea la Săptămâna Internațională a Accesului Deschis (OA), eveniment global creat de SPARC și partenerii în anul 2008, care este o oportunitate pentru a deschide cercetarea, pentru a crește vizibilitatea subvențiilor, a accelera cercetarea și a utiliza descoperirile pentru a îmbunătăți viața oamenilor.

 Universitățile, colegiile, institutele de cercetare, agențiile de finanțare, bibliotecile și centrele analitice au folosit Săptămâna Internațională a Accesului Deschis ca platformă pentru a convinge membrii comunităților să accepte politicile OA, pentru a prezenta beneficiile sociale și economice ale OA, pentru a atrage noi surse financiare în sprijinul publicării în Acces Deschis și multe altele.

 Tema OA Week 2020 este „Deschiși cu scopul: întreprinderea acțiunilor pentru construirea echității structurale și a incluziunii”. Fiind o comunitate globală, este important să înțelegem că sistemele și spațiile prezentului sunt adesea construite pe moștenirea nedreptății istorice și că înlăturarea acestor inechități este o necesitate. Trebuie să examinăm pentru cine sunt proiectate aceste spații și sisteme, cine lipsește, cine este exclus din modelele de afaceri pe care le folosim și interesele cui sunt prioritare. Pe măsură ce vom lucra împreună pentru a reconstrui aceste structuri, trebuie să trecem de la discuții la angajamente concrete și să ne responsabilizăm reciproc pentru a face progrese reale.

 Bazându-ne pe discuțiile noastre din 2018 („Proiectarea fundamentelor echitabile pentru Cunoștințe Deschise””) și 2019 „Deschis pentru cine? Echitate în Cunoștințe Deschise”), anul 2020 marchează al treilea an consecutiv, în care tema pentru Săptămâna Internațională a Accesului Deschis se va axa pe nevoi vitale pentru acțiuni privind echitatea și incluziunea, subliniind urgența concentrării în continuare asupra acestei activități.

Săptămâna Internațională a Accesului Deschis este un moment pentru ca o comunitate mai extinsă să-și coordoneze acțiunile pentru a face deschiderea implicită pentru cercetare și pentru a se asigura că echitatea se află în centrul acestei activități.

 Săptămâna Internațională a Accesului Deschis din acest an va avea loc în perioada 19-25 octombrie; cu toate acestea, organizatorii sunt încurajați să găzduiască discuții și să ia măsuri cu privire la tema din acest an atunci când este cel mai convenabil pe parcursul anului și să adapteze tema și activitățile la contextul lor local. Acest lucru este valabil mai ales pentru acest an, cu diferite niveluri de întrerupere datorate COVID-19.

 Diversitatea, echitatea și incluziunea trebuie prioritizate în mod constant pe tot parcursul anului și integrate într-un cadru comunitar deschis, de la modul în care este construită infrastructura noastră, la modul în care organizăm discuții comunitare și până la structurile de guvernanță pe care le folosim.

Săptămâna Internațională a Accesului Deschis este o oportunitate importantă de a cataliza noi conversații, de a crea conexiuni între comunități, care pot facilita dezvoltarea comună și pot propulsa progresul pentru a crea un cadru mai echitabil pentru descoperirea cunoștințelor - discuții și acțiuni care trebuie continuate an de an.

 Săptămâna Internațională a Accesului Deschis este sărbătorită de persoane, instituții și organizații din întreaga lume. Hashtag-ul oficial al Săptămânii OA este #OAweek sau #OpenWithPurpose. Invităm comunitatea să utilizeze hashtag-ul pentru a începe o conversație online despre beneficiile unui sistem deschis și echitabil pentru descoperirea cunoștințelor.

 Programul EIFL Open Access încurajează participarea bibliotecilor din rețeaua EIFL la Săptămâna Internațională a Accesului Deschis și le ajută să se pregătească pentru acest eveniment global.

 

IMPLICAȚI-VĂ.

 Participarea la Săptămâna Internațională a Accesului Deschis poate fi cât se poate de simplă sau implicați-vă după cum doriți. Bineînțeles, în acest an totul se va desfășura pe diverse platformele online.

 Pentru mai multe informații despre Săptămâna Internațională a Accesului Deschis 2020, vizitați site-ul oficial al Săptămânii Internaționale a Accesului Deschis. Marcați data în calendarul dvs., începeți să planificați evenimentele OA și, dacă sunteți dintr-o țară parteneră EIFL, puteți contacta managerul programului Open Access Iryna Kuchma iryna.kuchma@eifl.net pentru a afla mai multe.

 Grafica vizuală pentru Săptămâna Internațională a Accesului Deschis 2020 este disponibilă la http://www.openaccessweek.org/page/graphics.

 Dacă sunteţi gata să realizaţi activităţi, va rugam sa ne contactaţi pentru a adera la Campania de promovare „Deschiși cu scopul: întreprinderea acțiunilor pentru construirea echității structurale și a incluziunii”. Această campanie care este organizată în cadrul parteneriatului între Programul EIFL-OA Moldova al Consorțiului REM şi Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM). Programul comun al activităţilor va fi transmis Managerului Programului EIFL-OA Iryna Kuchma pentru diseminare pe plan global şi va fi prezentat pe pagina Web oficială a Săptămânii Accesului Deschis: http://www.openaccessweek.org.

 Vă rugăm să postaţi pe Pagina Web instituțională bannerul Săptămânii Accesului Deschis și, de asemenea, informații, fotografii și video de la evenimentele organizate. Bannerul îl puteți găsi în mapa cu materialele Promo atașată sau la adresa http://www.openaccessweek.org/page/graphics.

 Consorțiul REM, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova în colaborare cu Departamentul Comunicare şi Teoria Informării al Facultății Jurnalism şi Știinţe ale Comunicării USM și Biblioteca Științifică a ASEM vor organiza masa rotundă online „Accesul Deschis - construirea echității structurale și a incluziunii” care va avea loc la 22 octombrie 2020. Informația suplimentară va fi transmisă în curând.

  

Consorțiul REM

Programul EIFL-OA Moldova