Marcăm Ziua Constituției

Svetlana Rotaru, bibliotecar,

 Filiala „Transilvania”

  Marele nostru om politic, jurist, savant și scriitor Constantin Stere spunea că statul este haina juridică a poporului. Dacă acceptăm că statul e haina juridică a poporului, haina juridică a statului e Constituția.[1]

           Ce este o constituție? Etimologic, prin constituție ar urma să înțelegem „așezarea cu temei” , „starea unui lucru” pentru că acest termen derivă din limba latină, de la cuvântul „constitutio”. Conceptul de „constituție” în accepțiunea apropiată de ceea ce astăzi înțelegem prin ea, a apărut și s-a cristalizat abia în secolul al XVIII-lea, când burghezia revoluționară a început să-și formuleze ideile specifice idiologiei ei și, totodată, când ea a început să uzeze de o terminologie nouă.[2] Cel mai important scop al constituției în construcția statului nostru democratic este de a realiza și prelungi să realizeze una din cele mai importante misiuni – cea de factor stabilizator al societății.             

 La 29 iulie, Constituția Republicii Moldova va marca 26 de ani de când a fost adoptată. Acest act juridic fundamental al statului conține cele mai importante reglementări ale sistemului politic, garantează pluralismul politic și protejează drepturile și libertățile omului.

 Constituția nu este postulată pur și simplu la vîrful ierarhiei actelor juridice numai pentru că ea este emanația organului suprem al puterii de stat. Ea are o asemenea valoare pentru că exprimă în chipul cel mai sintetic și mai cuprinzător cuceririle revoluționare ale poporului, aspirațiile fundamentale și hotărâtoare ale tuturor oamenilor muncii în vederea înfăptuirii obiectivelor pentru care a optat.

Adoptarea Constituției statului Republica Moldova a format momentul decisiv al înfăptuirii obiectivelor principale cuprinse în Declarația de Independență.

Constituția garantează principiile de dezvoltare a statului moldovenesc, exprimă aspirațiile poporului de integrare în comunitatea mondială de implimentare a standardelor de apărare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în viața de zi cu zi. Chiar și în statele cu cea mai avansată democrație  nu există  norme de drept  ideale. În preambulul Constituției din 1994 se menționează faptul că Legea Supremă a fost adoptată: „Pornind de la aspirațiile seculare ale poporului de a trăi într-o țară suverană, exprimată prin proclamarea independenței Republicii Moldova.”  Datorită Constituției din 1994 în Republica Moldova a avut loc crearea unei economii de piață, structurarea societății civile și demararea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Acești două zeci și șase de ani pot fi caracterizați sub aspectul că, poporul Republicii Moldova, proclamându-și independența, a optat pentru o guvernare democratică și un stat de drept. Însă democrația și preminența dreptului sunt valori constituționale fundamentale, autoritățile publice sunt obligate să acționeze în spiritul loialității față de Constituție. Pe parcursul anilor au existat amenințări la adresa Legii Supreme este la fel o realitate a peisajului nostru. Au fost diverse încercări de a folosi textul Constituției în interesele politice sau de grup. Este adevărat că astfel de situații sunt inadmisibile. Ele ar putea transforma Constituția înr-un set gol de cuvinte frumoase3.

Însă, realitatea ar putea să fie alta. Constituția este legea fundamentală a țării, care stabilește limitele pentru autoritățile statului, rolul exact al Curții Constituționale și care asigură protecția dreptului omului în țara noastră. Și totodată noi cetățenii acestei țări trebuie să respectăm constituția permanent indifirent de situația din țară. Scopul nostru este de a delimita responsabilitățile puterilor în stat și de a garanta faptul că toate autoritățile publice acționează în strictă conformitate cu Legea Supremă. Și numai atunci se poate de spus, vom fi cu adevărat un stat democratic și drepturile și libertățile cetățenilor vor fi realizate eficient.

Potrivit  articolului 33 din Constituția Republicii Moldova, libertatea creației artistice și științifice este garantată. Creația nu este supusă cenzurii. Dreptul cetățenilor la proprietatea intelectuală, interesele lor materiale și morale ce apar în legătură cu diverse genuri de creație intelectuală sunt apărate de lege. Statul contribuie la păstrarea, la dezvoltarea și la propagarea realizărilor culturii și științei, naționale și mondiale.4 Ca să dezvăluim mai detaliat art. 33 din Constituție, vom menționa faptul că, fiecare cetățean din Republica Moldova are dreptul la dezvoltarea liberă a  creației artistice și științifice nefiind obligat de nimeni.

La etapa actuală, țara noastră trece printr-o perioadă complicată pentru viitorul său. În fața unor provăcări noi, interne și externe avem nevoie de unitate și solidaritate a intregii societăți, pentru a accelera implementarea proiectului de modernizare a țării în baza modelului european.

În sfîrșit vreau să menționez o informație utilă pentru a cunoaște unele curiozități din domeniul dat.

Despre acest lucru ştiu toţi cetăţenii Republicii Moldova, însă puţini cunosc câte cuvinte sunt în Constituţia Republicii Moldova. Legea Supremă a ţării are 10.287 de cuvinte, scrise în 1 232 de rânduri. Constituţia Moldovei este structurată în 852 de alineate, scrise pe 35 de pagini. În comparaţie cu Constituţia Republicii Moldova, cea a Statelor Unite ale Americii are 7 762 de cuvinte, fiind considerată una dintre cele mai vechi constituţii care încă este utilizată. Monaco, a doua cea mai mică ţară ca întindere, are cea mai scurtă constituţie. Adoptată în 1962, în timpul domniei Prinţului Rainier al III-lea, documentul are 3 814 cuvinte.

 În încheiere, vreau sa spun următorul că,  Legea fundamentală a țării, să nu să se mai confrunte cu provocări constituționale.

---

[1]  Rolul justiției constituționale în protecția valorilor statului de drept.Coferința Internațională, 8-9 septembrie Chișinău 2014. p. 9.

[2] Ioan Deleanu. Drept constituțional. Editura didactică și pedagogică. București. 1980. p. 60.

3 Rolul justiției constituționale în protecția valorilor statului de drept. Conferința Internațională ,8-9 septembrie. Chișinău. 2014. p. 27.

4 Monitorul Oficial nr.1 Constituția Republicii Moldova. Din 29.07.1994. Publicată. 18.08.1994

Cultura voluntariatului în bibliotecă

Tatiana Coșeri, director adjunct, 

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

Munca voluntară presupune realizarea unei activităţi fără recompensă, reprezentând un interes faţă de problemele societăţii sau faţă de una dintre acestea. O astfel de muncă este o   renunţare la pasivitatea tradiţională, o contribuţie la ameliorarea calităţii vieţii, la dezvoltarea socială echilibrată. A face ceva ca voluntar înseamnă, în primul rând, că îţi pasă de o problemă cu care ceilalţi se confruntă. 

·        Voluntariatul contribuie la ameliorarea calităţii vieţii, precum şi la dezvoltarea unei mai mari solidarității între oameni.

·        Voluntariatul contribuie la o dezvoltare economică şi socială mai echilibrată.

Voluntariatul solicită implicarea întregii comunități în identificarea și soluționarea propriilor probleme, oferă o voce celor care nu pot să se reprezinte singuri, oferă altora posibilitatea de a participa ca voluntari, este complementar, dar nu se substituie serviciilor care trebuie să fie oferite de alte sectoare sau de angajații plătiți, oferă persoanelor posibilitatea de a acumula noi cunoștințe și abilități și de a-și dezvolta la maximum competențele, încrederea în sine și creativitatea.

Definiții și abordări

 Organizaţia Naţiunilor Unite defineşte voluntariatul ca o activitate desfăşurată din propria dorinţă, voinţă şi discreţie fără a obţine un venit pentru a aduce beneficii părţii terţe şi satisfacţii personale. 

Voluntariatul este activitatea desfăşurată de persoane fizice dinproprie iniţiativă în beneficiul unei alte persoane, în beneficiul unui grup, al comunităţii sau al societăţii în general, fără ca persoana care desfăşoară activitatea să fie remunerată pentru activitatea depusă (Centrul Naţional de Voluntariat Pro Vobis Cluj-Napoca).

Legea voluntariatului a Republicii Moldova (nr. 121 din 18 iunie 2010) defineşte voluntariatul ca participarea binevolă la oferirea de servicii, cunoştinţe şi abilităţi sau  prestarea unor activităţi din propria iniţiativă a persoanei denumită voluntar.

„Orice acţiune întreprinsă de o persoană fără a se gândi la recompense financiare." (Tracker)

„Orice muncă prestată relativ fără constrângere de o persoană cu intenţia de a ajuta şi fără a urmări un câstig financiar imediat." (Scheier)

„Impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalţi fără a se gândi la recompense financiare." (Manover)

Voluntar este orice cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin care în sprijinul solidarităţii civice se implică în activităţi de voluntariat (Legea voluntariatului a Republicii Moldova). 

Voluntari pot fi toate persoanele care doresc să desfăşoare o activitate în interesul comunităţii indiferent de rasă, culoare, etnie, vârstă, sex sau orientare sexuală, convingeri politice sau religioase, deficienţe fizice/psihice, stare civilă, situaţie economică, sau orice alt asemenea criteriu.

Voluntariatul se fundamentează pe următoarelele principii (Legea voluntariatului a Republicii Moldova):

• participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat;
• implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii;
• desfăşurarea voluntariatului excluzând orice remunerare financiară sau materială;
• recrutarea voluntarilor pe baza egalităţii şanselor, fără nici un fel de discriminare;
• cunoaşterea de către voluntar a drepturilor şi obligaţiilor sale;
• cunoaşterea activităţii relevante care implică contribuţia voluntară;
• participarea la voluntariatul internaţional.

Profilul voluntarului

 Cu cât diversitatea voluntarilor după vârstă este mai mare cu atât avantajele sunt la fel de numeroase.  Vârsta voluntarilor depinde de scopurile şi proiectele instituţionale. Actorii principali în promovarea lecturii pot fi cei care citesc mai mult. Datele statistice argumentează că copiii şi tinerii sunt utilizatorii ţintă. Îndeosebi ei sunt categoria care prin acţiunile sale, prin munca sa pot să accelereze pulsul lecturii, să susţină serviciile publice comunitare. La rândul său vârsta a treia prin înţelepciune şi profesionalism pot sprijinii iniţiativele bibliotecii. Şomeri în căutarea unui loc de muncă pot obţine experienţă, abilităţi noi şi recomandări pentru viitoarele angajări. Persoanele cu dizabilități  sunt o sursă de talente care au nevoie de contact interuman şi de o modalitate de a-şi petrece timpul liber. Posibili voluntari pot fi şi familii întregi. 

Domeniile de implicare a voluntarului. Identificarea domeniilor / ariilor de implicare a voluntarilor în bibliotecă trebuie realizată atât pe baza proiectelor care sunt deja în derulare, cât şi în baza noilor proiecte care urmează să înceapă. De asemenea ea trebuie realizată pe baza strategiilor de dezvoltare organizaţionale pe termen mediu sau lung (de dezvoltare, de comunicare, de relaţii publice, de fundraising etc.). Această etapă este absolut necesară, deoarece trebuie să ştim: De ce avem nevoie de voluntari? Care sunt domeniile în care se pot implica voluntarii? De câţi voluntari este nevoie? Cum îi va sprijini instituţia gazdă? 

Voluntarul nu trebuie recrutat pentru a îndeplini munca bibliotecarului, ci pentru a acorda valoare activităţii de informare şi documentare. La elaborarea listei de priorităţi, de sarcini pentru implicarea voluntarilor neapărat să se examineze cu atenţie dacă sarcinile alocate nu se substituie muncii angajaţilor. Un ajutor considerabil este chestionarul de analiză a nevoilor de voluntari la nivel de bibliotecă, unde participă toţi bibliotecarii. În aşa mod la nivel de reţea se elaborează o listă a necesarului de voluntari.

Înscrierea voluntarilor. Formular de înscriere

Utilizarea formularul prezintă următoarele avantaje şi dezavantaje:

·  simplifică procesul de selecție, mai ales în cazul în care există un număr limitat de posibilități de implicare a voluntarilor; 

·  oferă posibilitatea colectării de informații specifice; 

·  ajută la structurarea interviurilor de selecție şi la orientarea voluntarului către o activitate;

·  poate constitui o barieră pentru implicare, mai ales în cazul persoanelor cu un nivel scăzut de alfabetizare.

Recrutarea și selectarea voluntarilor

Recrutarea este procesul prin care instituţia identifică, atrage şi invită cele mai potrivite persoane ale căror nevoi motivaţionale pot fi îndeplinite prin posturile de voluntariat oferite de aceasta. În procesul de recrutare instituția gazdă promovează beneficiile activităţilor pe care le derulează în cadrul Programului de voluntariat cu scopul de a determina oamenii să devină activi şi să se implice în activitățile acestuia.

Mai multe despre formarea culturii voluntariatului veți afla la atelierul din 29 iulie 2020:

·                 Contractul cu voluntarul;

·                 Modelul de scrisoare de bun venit pentru voluntari;

·                 Fișa postului. Sarcini, drepturi și obligații ale voluntarului și bibliotecii;

·                 Supervizarea, monitorizarea și evaluarea voluntarilor;

·                 Politici de motivare și  de recompense pentru voluntari;

·                 Legiferarea activității de voluntariat.

Zilele de vară sunt potrivite pentru a învăța la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Ne vedem miercuri, 29 iulie 2020, ora 11:00, la atelierul profesional „Cultura voluntariatului în bibliotecă” livrat pe ZOOM.