miercuri, 6 octombrie 2010

MARIA DRĂGAN: „AM CÂNTAT CU TOT NEAMUL NOSTRU...”

Drăgan Maria – una din cele mai originale interprete a cântecului popular românesc şi a romanţei (23.VIII.1947, Bălăureşti, Nisporeni - 6.X.1986, Bălăureşti). Din 1966 - artistă vocalistă într-un ansamblu tineresc de estradă, apoi în Orchestra de muzică populară “Mugurel” (1966-74) şi “Lăutarii” (1975-1976), în anii 1974-1975 - în formaţia “Bucuria” cu Ion Suruceanu, apoi la restaurantul “Beciul vechi” şi la Palatul Sindicatelor din Chişinău. În cântec a fost fără de asemănare. Din repertoriul ei: Vai, sărmana turturică, Lume, lume, soro lume, Leliţă Ioană, Inimă de-amărăciune, Hop, lele hop!, Vino bade, Nevăstuica omului, Mioriţa, Ciocârlia, Eu la joc, mama la joc, Cine nu-i de veselie, Mă usuc ca frunza-n vânt, Măi, Ioane, Vino, bade, vino, La fereastra casei mele, etc.


Vine din neamul Drăganilor, vestit pe-atunci prin meşteri iscusiţi în lemn. După terminarea şcolii medii incomplete din sat, a lucrat în colhoz. Părea o fire ieşită din comun, scria versuri, îi plăcea să picteze… Apoi a studiat un an la Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga” din Chişinău. Vasile Goia i-a fost coleg, Eugen Doga - profesor de solfegiu şi teoria muzicii. Alt professor, Petru Stroiu, înainte de lecţii o trimitea să mănânce bine, “dându-i câte-o rublă”. Primul cântec învăţat “Volga-matuşka”, îl cânta cu o voce grea de se cutremurau geamurile…

A mers, însoţită de Dumitru Blajinu, să-şi încerce norocul la un concurs anunţat pentru crearea unui ansamblu de muzică populară, - norocul î-a surâs în persoana lui Nicolae Sulac, membrul juriului, care auzind-o, a exclamat:“Asta e!” Avea doar 19 ani. Cu soliştii aleşi alături de Maria Drăgan: Vasile Marin, Anastasia Istrati, Ion Bas, Valentina Cojocaru, şi condus de Valeriu Negruzzi, ansamblul “Mugurel” a cules aplauze nestăpânite… S-a bucurat de un succes surprinzător. Repertoriul Mariei cuprindea cântece aduse de acasă, de la Bălăureşti, doine, cântece lirice şi de glumă, bocete, strigături, precum şi melodii de-ale Mariei Tănase şi Ioanei Radu. A avut mare curaj, şi priză la publicul care rămânea năucit de vocea-i extraordinară, cu un timbru adânc şi diapazon întins. Ştia peste 500 de cântece, unele le cânta în franceză, italiană… Simţea profund dramatismul doinelor, le cânta de-ţi pătrundeau în adâncul sufletului: expresiv, cu emoţii, proprii caracterului său. În plus avea o ţinută scenică minunată, care-i accentua talentul; iar haina simplă şi bijuteria ieftină, dimpotrivă evidenţiau inteligenţa-i nativă, subliniind originalitatea ei. Când “Mugurel” a fost desfiinţat, “Sărmana ţurturică a zburat, zburat, până a picat…” Peste câteva luni a mărturisit prietenilor săi că o “doare în adâncul pieptului, de se înnăbuşă”. Era déjà solistă a formaţiei “Bucuria”. Lunile de tratament în spital nu i-au calmat suferinţa: avea tuberculoză în stadia de avansare. “Şi eu am suferit de aceeaşi boală, medicii ne-au prescris exact aceleaşi medicamente, - îşi aminteşte lăutarul Nicolae Botgros, - doar că eu le înghiţeam, iar ea, o vedeam, le arunca pe furiş, Apoi se întorcea cu o sticlă de rachiu… Când m-am făcut bine, Maria nu m-a crezut, nu se lăsa de pahar şi de ţigară”. Nu mai credea că se va însănătoşi. ”De s-ar afla cineva să-mi citească inima…” – cânta ea, dar plămânii nu mai rezistau, Maria ceda fără să mai lupte. Pentru ce? Cu toate încercările de a reveni pe scenă, nimeni nu mai voia s-o angajeze. Interpretul de muzică populară Alexandru Lozanciuc: „Lumea o iubea foarte mult şi când ieşea ea pe scenă, cu vocea ei încredibilă, înaltă, frumoasă... Am văzut-o în 1972 pe Maria Drăgan, când venise la Filarmonică din satul ei, Bălăureşti, unde ea era deja măturătoare la primărie. Îmbrăcată urât, încălţată în bote. Întrase să se întâlnească cu prietenii. I-am spus, că pentru mine ea rămâne o cântăreaţă mare şi, să-mi dea voie să-i sărut mâinile. A fost surprinsă… Pentru toată lumea a rămas ca o artistă extraordinară. Păcat de ea, şi ar trebui să le fie ruşine celor care şi-au permis s-o distrugă. Puteau să-i dea o cămăruţă, nu să-i umple paharul! Asta s-a întâmplat, şi acei care au dus-o la pierzanie, nu au ajuns să-i ia locul şi nici talentul. Am pierdut o mare voce, un mare talent în persoana Mariei Drăgan, dacă cânta în continuare, trăia şi în prezent. Au lăsat-o să se întoarcă în satul ei să măture şi să prindă peşte!”

Maria Drăgan a susţinut turnee artistice în perioada ex-URSS, deţinătoare a multiplelor diplome de onoare; a participat la Festivalul de Artă al RSSM din Ungaria, obţinând Premiul Special (1971); Laureată a Festivalului tineretului din republică (1971). A fost învitată la realizarea peliculelor „Tablouri muzicale”(Telefilm-Chişinău, 1970) şi „Călătorie la Nehvoraisk” (Moldova-film).

În 1988 Vlad Druc şi Iurie Balan au turnat filmul documentar „Vai, sărmana turturică”, consacrat Mariei Drăgan. Emisiunea-concert „Maria Drăgan. În memoriam” realizat de Nina Bolboceanu în 1990, a avut un mare succes la spectatori. În 1996, 13 septembie a fost creată Fundaţia Maria Drăgan, scopul căreia este lansarea şi propagarea tinerilor interpreţi de folclor. Numele Mariei Drăgan a fost înveşnicit în denumirea străzilor în Chişinău, Nisporeni, Călăraşi, etc.

Gheorghe Budeanu, autorul cărţii despre Maria Drăgan, marcase cu jale:„La „nunta” ei a căzut o stea. Soarele şi luna i-au ţinut cununa. De la Chişinău n-a venit nimeni s-o petreacă...”

Maria Drăgan era deja în „zona uitării”.

„Iubirea noastră-ncet s-a stins, precum s-ar stinge o ţigară..”- cuvintele din repertoriul ei.

Destin tragic. „Ce mult a fost iubită!” – s-a spus după moartea ei. A fost o stea a cântecului popular moldovenesc. Astăzi n-o mai auzim, s-a văzut constrânsă de împrejurări să se retragă din cotidianul obişnuit, dar prin vocea, cântecele ei, si in present, rămâne extraordinara Maria Drăgan! Lume, soro lume!..

Rubrică susţinută de Svetlana VIZITIU

5 comentarii:

  1. Mare jale, daca asa a fost!Sarmana cintariatza!
    Cristina

    RăspundețiȘtergere
  2. Pacat de Maria!
    M-ati facut sa pling...

    RăspundețiȘtergere
  3. Podrujca care a tradat-o pe Maria a fost Valentina Cojocaru! Da voi aici o laudati!

    RăspundețiȘtergere
  4. Daca e adevarat de ce nu se scrie de acest lucru?
    Chiar e adevarat?

    RăspundețiȘtergere
  5. Asta este, lumea a uitat de ea

    RăspundețiȘtergere