Poetul care „înnobilează această lume”

                                                                                                                                        Angela Olărescu,

Șef, Filiala „Hristo Botev”

Un talent inedit, dar și cea mai activă poetă contemporană de la Chișinău, Renata Verejanu în această vară și-a bucurat semenii cu un evantai de evenimente culturale originale, proiecte care au reunit oameni de creație și tinere talente de la  Bălți, Râșcani, Edineț, Rezina, Drochia, Soroca, Ștefan Vodă, Ocnița, Anenii Noi, Telenești, Ialoveni, Dubăsari, Chișinău (Republica Moldova), București, Iași, Giurgiu, Piatra Neamț, Galați, Brăila, Bacău, Sibiu... (România), dar și din Australia, Germania, Italia, Danemarca.. Ne referim la Gala Premiilor Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, pe care o conduce scriitoarea. A urmat apoi Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț” pe care-l realizează deja 29 de ani, eveniment prin care a dus numele Republicii Moldova pe toate continentele. Și, la doar câteva zile, lansează cartea de poezii „Înnobilarea acestei lumi”. Despre acest din urmă eveniment, desfășurat în parteneriat cu Biblioteca „Hristo Botev”, filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, ne-am propus să relatăm tuturor cititorilor noștri și admiratorilor operei poetei luptătoare, or, lansarea acestui volum a profilat personalitatea poetei, prozatoarei și publicistei Renata Verejanu în toată plinătatea sa.

La lansarea cărții „Înnobilarea acestei lumi”, poeta Renata Verejanu a mărturisit că volumul de poezii (peste două sute de pagini) a fost scris în primul an de pandemie și, la început de iulie 2021 a obținut un prim premiu. „E o carte, aș zice, de nivelul legendarului volum „Ofrandă omeniei”, cu poezie metafizică, metaforică, profund filosofică, dar optimistă deși a fost scrisă într-un timp îndurerat pentru țara noastră (pandemia prin care trece întreaga lume). Eroul liric al poeziilor e demnitatea de om, încrederea în sine, fără de care dragostea de viață nu are izbândă. Legământul dintre om și cosmos pentru mine, om de creație, este foarte important. Versurile din această carte, ca și cele din „Ofrandă omeniei” sunt ca niște maxime, cugetări, proverbe („Nu e necesar să fii păzit de sfinți / Când însuși Dumnezeu  te-a onorat o viață...” sau „Iertarea se ţine de mine din copilărie” sau „Cerul iubirii în furtuni mă ascunde)... Or, asemenea versuri cred că mi le-a șoptit cosmosul, Puterea Divină. Cartea se lansează aici, la Biblioteca „Hristo Botev” de pe bul. Grigore Vieru, edificiu spiritual cu care am o colaborare foarte rodnică și unde la finele lui 2020, în parteneriat cu Academia Europeană a Societății Civile, mi-a fost dedicată o Conferință Online la care a fost lansat volumul color, Album „Renata Verejanu”, Destin în imagini, cu poze de la sutele de evenimente cu care am tapisat timpul generației dintre secole, conferință la care au participat nu doar cititori din toată Moldova, ci și oameni de creație din România și Germania. În această perioadă pandemică am mai pregătit spre editare câteva cărți deosebite: ediția a VI a volumului Ofranda omeniei,  „Poetul Dintre Milenii”, ediția a V-a, alte cărți așteaptă modesta mea pensie de o mie de lei, să le editez într-un tiraj cât de cât, deoarece foarte multe biblioteci din țară îmi transmit că nu au cărțile mele”.

         Înnobilarea acestei lumi... Un nume original, semnificativ. De unde vine numele acestei cărți, a fost întrebată autoarea, or, multă lume afirmă că toate cărțile Renatei Verejanu au nume foarte frumoase, inedite, sunt niște metafore unice. Poeta a afirmat că numele fiecărei cărți e luat din poeziile cărților sale. Poate fi titlul unei poezii sau pur și simplu un vers, adică, o metaforă. În cazul volumului Înnobilarea acestei lumi poeta a mărturisit că aceasta e unica lucrare numele cărei are o altă istorie. Taina, sau mai bine zis adevărul despre numele acestei cărți l-a descifrat colega de condei Galina Furdui, la una din Conferințele științifice de la Academia de Științe a Moldovei, dedicate operei Renatei Verejanu. Colega sa afirmase că țelul vieții, activitatea de zi de zi, obiectivul de o viață a poetei Renata Verejanu e înnobilarea acestei lumi. Asta face omul de creație Renata Verejanu: prin toate activitățile sale înnobilează această lume. Lucru recunoscut de toți.

Fiecare dintre vorbitorii la lansarea cărții a apreciat originalitatea volumului de poezii, neapărat dând citire unui poem din cartea proaspăt editată. Fiind o poetă reprezentativă a literaturii române contemporane, „poeta care nu se aseamănă cu nimeni” (Tudor Palladi), Renata Verejanu uimește și încântă cititorul prin puterea nealterată a poeziei sale de a răzbate cu demnitate din secolul XX către cititorii din sec. XXI, oferind o perpetuă actualitate a metaforelor sale, „metaforele nemuririi”, precum zice însăși scriitoarea. „Poeta luptătoare Renata Verejanu, numită de exegeți „Poetul dintre milenii”, după voluminosul volum de poezii cu același nume, se deosebește în spațiul românesc prin tot ce creează: poezie, publicistică, romane, pledoarii, maxime și cugetări, nuvele filosofice...sau festivaluri literar-culturale internaționale, Summitul Tinerelor Talente, caravane, forumuri ale oamenilor de creație de pe întreg mapamond... Se deosebește prin mesajele pe care le transmite generației tinere, generațiilor viitoare”, a afirmat poetul și biologul Victor Ciobanu. Poeta și jurista Viorica Toacă Osipova, de la Anenii Noi, a mărturisit că poeta Renata Verejanu îi „este unicul model în poezia contemporană”. Poeta Svetlana Grigoriev, cea care de câțiva ani traduce cu mare drag din poezia Renatei Verejanu, a recitat un poem tradus în limba rusă, vorbind de profunzimea metaforică a liricii verejaniene, „la fiecare recitire a cărții cititorul dă de noi și noi profunzimi, noi și noi mesaje, noi și noi gânduri”.

  „Om cu demnitate, cu caracter, un filosof profund, o deschizătoare de drumuri noi, un adevărat Ambasador al Culturii Păcii - o mare personalitate a neamului”, a caracrerizat-o Galina Codreanu, jurnalista TV și Secretarul General al Federației din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. „Prin tot ce a creat până în prezent poeta, romancierul, publicistul, scenaristul, regizorul, editorul propriului destin, -  Renata Verejanu a „înnobilat această lume”, a făcut-o mai frumoasă, mai bună, mai curată, mai demnă de numele de om. Poezia Domniei Sale are efect de purificare spirituală, o poezie care te face mai nobil, îți provoacă respectul de sine, dragostea de viață, curajul de a te realiza cu propriile puteri, de a fi tu însuți. Atâta Voință nu au toți intelectualii care s-au așternut sub toate puterile (vorba unui deputat din noul parlament), a afirmat Serafima Prodan, coregraf, care a dansat în Ansamblul ”Joc”. Valeriu Mocanu a interpretat un frumos tangou pe versurile poetei, Ionela Hîncu i-a dedicat un cântec... Au felicitat-o pe poetă Olga Trudov Mațarin, șefă de catedră de la Colegiul A. Mateevici, Daniel Verejanu, redactorul cărții, Angela Olărescu, directorul Bibliotecii „Hristo Botev” ș.a.

Renata VEREJANU este poet, romancier, traducător, publicist, scenarist, regizor, editor, producător de festivaluri naționale și internaționale, activist civic. Născută  la 22 octombrie 1947 pe o brazdă de toamnă, în câmp, „și adusă acasă într-o trăsură, sus, pe snopii de porumb, după cum mărturisesc băștinașii, acest alai prevestea nașterea unei personalități marcante”. Școala Medie din satul natal Verejeni, Ocnița, o absolvă (1966) cu medalie de argint pentru merite la învățătură, făcând apoi, pe rând, o facultate la Chișinău, alta la Moscova și studii doctorale la București. La anul IV de studii la Facultatea de Inginerie Economică a Politehnicii de la Chișinău, este invitată să activeze la Ministerul de Finanțe (1969). Peste câțiva ani se transferă la Ministerul Ameliorărilor și Gospodăriei Apelor, în speranța că va dispune de mai mult timp pentru creație. Debutul literar îl face pe când era elevă, în presa locală cu poezii și proză scurtă. Stagiu literar începe în 1969, odată cu publicarea poeziilor sale în presa republicană, ziarele Tinerimea Moldovei, Cultura, Învățământul public, Chișinăul de seară, Literatura și Arta (pe timpul lui V. Teleucă) …revistele Moldova, Femeia Moldovei, Columna (condusă de V. Dumbrăveanu)… fiind edițiile care au susținut publicarea poemelor scrise totalmente altfel decât era îmbâcsită presa de la Chișinău. Editorial debutează cu volumul de poeme „Până la dragoste” (1979), carte tradusă apoi în limba rusă și editată (1982) cu un tiraj de 30 mii exemplare la editura Molodaia Gvardia, Moscova. Dintre miile de cărți înaintate în concurs de editurile din URSS, cartea Do liubvi e una dintre puținele care va obține prestigiosul premiu  - Premiul Literar Unional „Maxim Gorki” (1983). După acest premiu, cele mai de prestigiu publicații unionale o invită pe tânăra poetă de la Chișinău să-și publice creația în edițiile cu tiraje de milioane de exemplare: Literaturnaia Gazeta (săptămânalul Uniunii Scriitorilor din URSS), SMENA, revista tineretului, Drujba Narodov, Komsomoliscaia Pravda (grupaje de poezii lirice). Suprasaturate de poezii ce glorificau regimul, edițiile de prestigiu sunt încântate să promoveze poezia metaforică a poetei basarabene. Sovetscaia Jenscina îi traduce poeziile în peste 20 cele mai răspândite limbi ale lumii (chineză, arabă, engleză, franceză, spaniolă, italiană, japoneză, germană, cehă etc.). Revista unională CLUB îi editează primul CD în tiraj de 50 mii ex. cu un recital al autoarei, poezii traduse de poeți moscoviți în limba rusă. În schimb la baștina sa unul după altul îi sunt reținute cinci manuscrise de poezii (Virgula amendată, Inventarierea simțurilor, Drum spre adevăr, Oameni dragi, Fără erou însemnat) care vor fi editate abia peste 10 ani, în legendarul volum antologic al poetei „Ofrandă omeniei” (1989), prima antologie a unui poet basarabean al secolului XX care dă riposta  regimului totalitar, volum care peste decenii trece cu demnitate frontierele republicii, fiind editată în colecția Opera Omnia la ed. TipoMoldova, Iași. În prezent Ofrandă omeniei a ajuns la ediția a 6-a. „La apariţia Ofrandei omeniei am ştiut că sunt unul dintre poeţii adevărați ai generației dintre secole”, recunoscu mai târziu poeta, ieșită pe linia întâi a procesului de renaștere națională și de democratizare cu Cenaclul „Grai Matern”, fondat în 1988. Pentru dorința de a fi liberă și independentă a plătit scump, fiind marginalizată drastic. Criticul literar Ion Ciocanu (director al unicii edituri unde puteai fi editat la acel timp), o considera pe poetă „cu un pas înaintea timpului său, a generației sale”, cunoscând ca nimeni altul prin câte au trecut cărțile ei.

Fiind nevoită să ia și locul editorului propriului destin, Renata Verejanu a bucurat cititorii cu peste 70 titluri de carte de poezii și romane pentru copii și adulți, cărți de opinii, eseuri, interviuri, portrete, pledoarii, maxime și cugetări, zeci de cărți fiind premiate la Saloane Internaționale de Carte de anvergură din țară și de peste frontierele ei: Acest timp al iubirii, La o margine de ieri,  În lumea Renatei Verejanu, Maxime şi cugetări, 2010; În lumea Renatei Verejanu, Interviuri, 2010; Colindele iubirii, 2011, Opinii, despre un secol mizerabil şi politicienii săi; Pledoariile Renatei Verejanu; Iubesc... Chişinău-Bucureşti, Bucureşti-Chişinău, 2012; Provocaţi-mă, să devin genială; Metafora nemuririi, Plâng flăcările-n mine, Iubirea pe toate le vede,  Geniul invizibil (roman),  poezii pentru copii: Soarele pătrat, Eu am dreptul, Cadoul florii; antologiile: Ofranda omeniei, 1989, Eu am ştiut să fac din viaţa mea o sărbătoare, 2012; Poetul Dintre Milenii (600 pag.), Colecţia „Ofranda omeniei”– din nouă cărţi în 3 volume; a Munci, a Iubi, a Trăi (2007); Vânzătorul vârstelor, Stema destinului, 2007, OPERE ALESE în 12 volume. Autoarea ne bucură și se bucură de Biobibliografia „Poetul metaforei în flăcări – Renata Verejanu” (editată de Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu, Filiala „Transilvania” și Departamentul „Memoria Chișinăului, 2013), de monografiile colective „Geniul invizibil al poeziei moderne. Anul Renata Verejanu”(2017), „Poeta Renata Verejanu e mama mea”(2018), de Albumul „Renata Verejanu. Destin în imagini” (2020), opera poetică fiindu-i înalt apreciată la Conferințe științifice de la AȘM, Simpozioane și prelegeri de la Universitățile din țară, la Expoziția-Eveniment de la Biblioteca Națională a Moldovei, la expoziția de carte „Renata Verejanu – Poetul Dintre Milenii” de la parlamentul republicii.

Renata Verejanu e membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 1990) și președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (din 2017). Din 2014 e protagonista Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”. Cu volumul de poeme „Înnobilarea acestei lumi”  autoarea lansează o nouă colecție proprie „Generația Dintre Secole”, în 33 volume. Printre poemele citite la lansarea cărții e și poemul:

 

Niciunde

 

Şi mai zic,

că sunt mândră în sufletul tânăr…

Altă bogăţie unde să fie?

Cine-mi răspunde?

Niciunde…

Iertarea se ţine de mine din copilărie

Şi cerul iubirii în furtuni mă ascunde...

Și plouă prin mine:

Niciunde… Niciunde...

Sufletul tânăr ştie s-alinte, în siguranţă

Şi gânduri frumoase, senine, fecunde...

Îmi împrospătează sângele cu puţină speranţă…

În inima mamei e cald ca niciunde…

Şi ce mândră am fost în sufletul tânăr,

În prima mea dimineață...

Unul, Soarele, ştie tăcut a pătrude

Adâncul plin cu iubire şi viaţă…

Cine-mi răspune?…

Niciunde,

Rog-u-te, de dragostea-mi nu te ascunde

Nor sihastru, politizat

De câte ori te-am iubit -

Atâtea secole te-am botezat

Sub privirile celor ce nu li-i dat a iubi.

După ce îţi trăieşti pe deplin adevărul

Nu ai unde ascunde mirarea

Ce pârjoleşte zarea sufletului tău

Din care frumos mă inspir...

Cine mă aude?

Răspunde!

Bat clopotele destinului meu:

Niciunde...