Natalia Smirnov, șef sector „Cartea veche și rară”, Biblioteca Centrală
Ziua de 15 mai este o oportunitate să ne amintim și să promovăm valorile cultivate
în familia Hasdeilor, generații la
rând. Cu acest prilej, Biblioteca Centrală a organizat expozițiile de documente cu genericul Familia Hasdeu – o dinastie
ilustră de cărturari (documente din colecția Moștenire), Dinastia Hasdeu - in viziunea cercetătorilor literari (din colecția Moștenire).
Expozițiile cuprind 61 de volume, inclusiv articole și 10 documente foto
inedite: Blazonul familiei Hasdeu, arborele genealogic, o copie din 1827, adusă
la noi de Pavel Balmuș de la Biblioteca Academiei Române, fotografii ale
membrilor familiei din diferite perioade ale vieții acestora. Două dintre care
bătrânul Bogdan Petriceicu în ultemele zile de viață și al Iuliei în ultima zi
din viață.
Colecția Cartea veche și rară a Bibliotecii
Centrale deține un număr impresionant de cărți ale dinastiei Hasdeilor: 376 exemplare, din care 35 digitizate propuse utilizatorilor în format electronic, accesând Biblioteca
digitală a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.
Cărturarii acestei dinastii au
trăit o viață cu multe obstacole, dar toți au avut un scop - descoperirea adevărului istoric despre neam. Ne-au lăsat un șir de
documente unice istorice precum și scrieri literare. Acest fapt se confirmă și prin declarațiile lui B.P.
Hasdeu: „Fără istorie nu este patrie şi fără dragoste
de istorie nu poate fi dragoste către patrie”; „Pe Români, cu inima și suflet
îi iubesc ca pe frați. Pentru Români sunt gata să mă jertfesc cu brațul, cu
mintea, cu sufletul”.
Toţi bunicii şi străbunicii lui
B.P. Hasdeu, pe linia Petriceicu, au fost polonofili şi au optat nu numai
pentru o alianţă creştină cu Polonia, dar chiar pentru unirea Moldovei cu
Polonia.
Câteva date din viața acestor patrioți ai neamului
De cercetarea vieții și creației dinastiei s-au preocupat personalități cu renume atât dîn țară cât și din în afara ei. Biblioteca Centrală deține o colecție impunătoare privind viața și activitatea dinastiei.
Barbu – Delavrancea scria: „
... Hasdeii sunt Petriceici. Ştefan Petriceico, neavând urmaşi, înfiază pe
copiii surorii sale, măritate cu un Hasdeu, „moldovean drept şi boier mare”. De
aici familia ia numele de Petriceicu-Hasdeu.
Ştefan Petriceico a participat la bătălia de la Hotin între turci şi
polonezii în care a fost doborât Hussein-paşa. A fugit de mânia Porţii în
Polonia (1673). Familia Hâjdeu a emigrat în Polonia. Unii dintre urmaşi au
rămas în Polonia, alţii s-au stabilit în Rusia, Prusia şi Austria. Pe pământul
polonez a rămas şi Ioan Hâjdeu, tatăl viitorului scriitor Tadeu Hâjdeu.
Ioan (Ian) Hâjdeu (1743-1805) s-a căsătorit cu Malgorzata Piorkoszewska.
În anul 1769 s-a născut fiul Tadeu,
care a primit o educaţie strălucită pentru acele timpuri. Tadeu Ioan Hâjdeu (1769-1835) a fost începătorul marii aventuri
spirituale. De la el, poliglot şi erudit, începe tradiţia de cărturari ai
familiei Hâjdeu-Hasdeu. A studiat la
Cracovia, la Facultatea de Drept a Universităţii Jagellone. În doi ani a
obţinut titlul de doctor în drept. Militar în armata austriacă a luptat și el o
perioadă îndelungată împotriva turcilor. Rănit grav lângă Nowy Bazar şi a
abandonat pe câmpul de luptă. O noapte petrecută lângă cadavrele camarazilor a
lăsat o amprentă cumplită în conştiinţa lui Tadeu
Hâjdeu. De atunci datează interesul pentru misticism transmisă urmaşilor
săi.
Tadeu Hâjdeu, profitând de anexarea Basarabiei de către Rusia în 1812, a cerut
guvernului rus restituirea a două proprietăţi ale strămoşilor săi, lângă Hotin
şi se mută cu traiul în Basarabia. A scris numai în limba polonă, respectând
ortografia secolului XVIII. Interesat de folclor, adună legende populare şi le
redactează în limba polonă. A mai scris piese, ode patriotice, fabule, satire.
Opera poetică poloneză a lui Tadeu Hâjdeu a rămas doar în manuscrise.
În Testamentul
olograf al lui Tadeu Hâjdeu poetul scrie pentru fiii săi şi către
urmaşii de mai târziu istoria strămoşilor săi, aduce dovezi ale titlului de
nobleţe şi dreptul la proprietatea din Basarabia. Acest document dă dovadă de
trufia nobilului polonez îndrăgostit de genealogia neamului său.
Tadeu Hâjdeu avea patru copii.
Din prima căsătorie avea un fecior pe nume Tadeu-junior,
care a murit de tânăr. Din a doua căsătorie a avut doi feciori Alexandru şi Boleslaw, şi
fiica Mihaela care
a murit în copilărie. Peste mulţi ani, o asemenea tragedie i-a marcat viaţa şi nepotului
său, Bogdan Petriceicu Hasdeu, când a pierdut-o pe unica sa fiică Iulia.
Fiul Boleslaw, naturalist renumit, s-a convertit la catolicism. A murit
la Viena fără să lase urmaşi. A scris în limba rusă publicistică, legende şi
povestiri istorice, articole privind obiceiurile populare româneşti, impresii
de călătorie. Autorul primei traduceri în limba rusă a nuvelei lui Constantin
Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul (1859).
Alexandru a devenit filosof, botanist, filolog, arheolog, istoric, nuvelist, poet,
membru al Societăţii de istorie şi antichităţii din Odesa. A terminat Pensionul
Nobiliar de pe lângă Seminarul Teologic din Chişinău. Foarte capabil, a
absolvit cu rezultate strălucite Facultatea de Ştiinţe Exacte şi Facultatea de
Drept din Harkov. Cunoştea bine limbile. Scria în limba rusă, aşa cum scria
tatăl lui în limba polonă. Şi-a schimbat şi ortografia numelui, în varianta Hâjdeu / Gâjdeu. Căsătorit
cu o poloneză, Elisabeta (Elżbieta) Dauksza, fiica unui nobil din Lituania. S-a
considerat român. S-a format şi a trăit în Basarabia, în zona de frontieră cu
România.
Alexandru Hâjdeu, deşi scria în limba rusă, adevărate opere din istoria României au fost: Cântece istorice româneşti (1830), Legenda Voievodului Duca (1834), Legenda despre Voievodul Petriceicu, Despre vechiul renume al Moldovei. Cu ele, a atras asupra sa atenţia
românilor şi a devenit o sursă de cunoaştere a vechii Moldove. În Sonetele moldoveneşti (1837) sunt cântate
dragostea de patrie, pitorescul ţării natale, trecutul eroic, legăturile
seculare cu Rusia, Ucraina, Polonia. Poseda cunoştinţe strălucite de limbă
polonă şi în jurisprudenţa europeană, ceea ce l-a consacrat și ca traducător.
Activitatea lui Alexandru
Hâjdeu ca savant, pedagog, avocat a fost mult apreciată în ţările europene:
Polonia, Franţa, Serbia, Germania. A deținut o bibliotecă bogată a familiei, care
i-a fost de mare ajutor şi fiului său Bogdan
Petriceicu Hasdeu (1838-1907).