Dumitru Dan Maxim, Biblioteca „Onisifor Ghibu”
Joi, 30 mai
2024, în cadrul „Zilelor Ghibu”, cu ocazia împlinirii a 141 de ani de la
naștere, în Sala Nuciferă a Biblioteci care poartă numele marelui cărturar
patriot, s-a desfășurat o serie de evenimente culturale dedicate omagierii
inimosului român cu dragoste de Basarabia și basarabeni cu genericul „Onisifor Ghibu - savant, educator și militant
român”.
Evenimentul a fost deschis de o serie de prezentări cu caracter retro din
activitatea ilustrului cărturar și om politic, de către reprezentanții
Bibliotecii gazdă – Dumitru Maxim, Nina Reșetnic – și domnul Nicolae Guștiuc,
director adjunct, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Chișinău, urmați de comunicări
și referate prezentate de către liceeni.
Astfel auditoriul a urmărit cronologia vieții și activității lui Onisifor
Ghibu, atât ca om al culturii, profesor, publicist, cât și activist politic și
promotor al valorilor naționale pe întreg spațiul românesc, contextul special
fiind activitatea lui în Basarabia.
Liceenii, la
fel participanți la creionarea portretului lui Ghibu, au remarcat faptul
omagiatul zilei a făcut parte din Generația de Aur care a trăit și a luptat
pentru înfăptuirea Marii Uniri a Principatelor Române în anul 1918: „Personalitate
complexă a științei și culturii românești, Onisifor Ghibu și-a împlinit rostul
deplin și și-a croit loc în istoria națională, demonstrând un atașament și
devotament sincer față de neam și Țară”.
În cadrul evenimentului,
alte două grupe de elevi ai Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu” au prezentat cu
un bogat program cultural-artistic. Grupul artistic „Opincuța Neamului”, ghidat
de profesoara de muzică și conducătoarea formației folclorice, Aliona Tiron, a
încântat publicul cu bine cunoscutele piese „Basarabie nu plânge”, „Basarabie
română”, „Cât trăim pe-acest pământ” și a., iar ansamblul de fluierași
„Voiniceii” (și o flueriță (!) voinicuță), conducător Sergiu Tiron, au
înveselit publicul cu câteva piese din arhaicul fond muzical-folcloric al
părinților și bunicilor noștri.
Tânăra
interpretă Mariana Cazac , elevă a cl. a IX, s-a remarcat prin interpretarea
pieselor „Doina”, pe versurile lui Mihai Eminescu (notă: „Doina” lui Eminescu
este pusă pe note (?!) de compozitorul Ștefan Diaconu și sună minunat...) și „Dulcea
și tandra mea fiară” a compozitorului Eugen Goga, versuri – Vica Demici; iar
declamatoarea Sofia Toma, elevă a cl. VIII, a recitat poezia „Marii bărbați” care
au lăsat urme adânci și ocrotitoare în istoria Neamului Nostru, de Vasile Romanciuc.
De menționat
că Biblioteca „Onisifor Ghibu” și Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” mențin
relații de colaborare de la deschiderea acestora și se a fală mereu în planul
de frunte în ceea ce privește promovarea imaginii omului Onisifor Ghibu –
enciclopedistul cu contribuții în diverse domenii: pedagogie, filosofie,
istorie, istoria bisericii, organizarea învățământului național pe baze noi,
publicistică militantă și culturală, activitate politică etc.
BREVIAR:
ACTIVITATEA LUI ONISIFOR GHIBU:
Doctor în pedagogie, politician, membru
corespondent al Academiei Române, un adevărat cronicar al Basarabiei, neobosit
luptător pentru drepturile şi unitatea poporului român, Onisifor Ghibu a fost
unul dintre participanții importanți la realizarea Marii Uniri de la 1918.
12 MARTIE 1917 - 3 APRILIE 1917
Pe 12 martie 1917, împreună cu familia,
vine la Chișinău. A doua zi participă la prima întrunire a basarabenilor care
puneau în discuție necesitatea creării unui partid politic. Colaborează la
fondarea Partidului National Moldovenesc, intuind perfect că revoluția din
Rusia deschide posibilitatea transformării revoluției sociale într-una națională,
când se cer drepturi naționale, autonomie teritorială, școală, armată pe
principiul național.
SEPTEMBRIE - NOIEMBRIE 1917
În septembrie 1917, Onisifor Ghibu este
cel care aduce în Basarabia prima tipografie cu alfabet latin, care scoate de
sub tipar manuale, cărți şi ziare. A contribuit la apariția câtorva publicații
importante, precum: Școala Moldovenească,
unica revistă pedagogică în perioada Primului Război Mondial, Ardealul. A fost
unul dintre artizanii fondării şi organizării Forului Legislativ, convocat în
prima ședință pe 21 noiembrie.
MARTIE – DECEMBRIE 1918
Pe 27 martie 1918, când Sfatul Țării
votează Unirea cu România, Onisifor Ghibu era în sală, așa cum a fost prezent
şi pe 27 noiembrie 1918, când același Parlament votează Unirea fără condițiuni,
fotografiindu-se împreună cu deputații Sfatului Țării. După Marea Unire de la 1
decembrie, Onisifor Ghibu revine la Cluj. Este numit şeful instrucțiunii publice
din Ardeal, fiind ales deputat în Marele Sfat al Transilvaniei. Participă la fondarea
Universității din Cluj unde activează în calitate de profesor
universitar.
În 1945, după instaurarea forțată a regimului comunist în România,
pentru activitatea naționalistă şi antisovietică, este arestat şi dus în
lagărul de la Caracal, unde a stat 222 de zile.
10 DECEMBRIE 1956
Este arestat din nou şi condamnat la 5 ani
de închisoare corecțională, după ce pe 31 octombrie 1956 adresează un memoriu
conducătorilor URSS, Nichita Hrușciov şi Nicolae Bulganin, în care le vorbește
despre necesitatea restituirii Basarabiei, nordului Bucovinei şi a ținutului
Herţa, anexate de sovietici. În 1958 este grațiat.
1958 - 1972
Exclus complet din viața publică, continuă
să scrie, lăsând în urma sa zeci de mii de pagini de manuscrise.
La 31 octombrie 1972, la Sibiu, inima lui
Onisifor Ghibu a încetat să bată. A fost înmormântat de familie la Cimitirul Municipal
din Sibiu.
