luni, 3 iunie 2024

Salonului Internațional de Carte BOOKFEST la a XVII-a ediție

 


Dumitru Dan Maxim, Biblioteca „Onisifor Ghibu”

Timp de câteva zile (29 mai – 2 iunie) în pavilionul B2 al complexului expozițional Romexpo, s-a desfășurat Salonul Internațional de Carte Bookfest, lăsându-și ușile larg deschise – semn că la carte intrarea publicului este liberă.

Printre mulțimile de edituri de mare prestigiu din spațiul românesc, cunoscute și apreciate de cititorii fideli ai timpului computerizat și acesta, care au prezentat titluri tari, dar, pentru că gusturile diferă de la tarabă la tarabă, (de la stand la stand) și titluri de cărți nu tocmai tari, s-au aflat și câteva edituri din stânga Prutului, lăsându-și urmele pe retina cititorilor bucureșteni și nu doar cu o serie de titluri, la fel tari și nu prea – asta e piața, asta e cartea și ăștia suntem noi în continuă evoluare și evaluare.

Doar că ceea ce n-a scăpat de privirile și căutările iubitorilor de carte, au fost, inclusiv, câteva titluri de carte prezentate de editura JUNIMEA, dragă pentru mulți basarabeni (probabil pentru că e a noastră și e cea mai aproape de cum treci Prutul (!)) ori și pentru că acolo muncesc cu sârg și dăruire pentru țară, o echipă de buni și foarte buni editori de la mic la mare și de la talentat la foarte talentat.

Vom atrage atenție doar asupra unui titlu de carte care ne privește direct pe noi, cei de la Biblioteca „Onisifor Ghibu”– parte a rețelei municipale de Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Aici e vorba de volumul STRIGĂT DE IUBIRE Corespondența dintre Nicolae Esinencu și soția sa Antosea Darca sau ESI către TO și TO către ESI – acesta este titlul complet cu subtitlurile volumului în cauză, plămădit cu multă trudă, sârguință și dragoste pentru aceste două mari personalități ale timpului, în cadrul Laboratorului de cercetări literare și bibliografice a bibliotecii noastre. 

E un volum postum, ca și celelalte cărți apărute tot cu concursul echipei de la Biblioteca „Onisifor Ghibu” (Evreii, Jurnalul, Dialoguri – în curs de apariție etc.) și e o raritate editorială pentru că e o carte în care vom găsi/regăsi reflectarea nu doar a relațiilor de familie dintre cei doi îndrăgostiți, dar și fața adevărată a o serie de personaje fără de care portretul acelor timpuri ar fi arătat altfel, nițel șters, dacă nu chiar fals, însă „uite că arată anume așa cum a fost – cu și fără bune și rele; mari și mici omenii și neomenii care își lasă amprentele pe retina istoriei, datorită iscusinței, insistenții, dăruirii corespondenței LOR.”

La lansarea volumului în fața auditoriului bucureștean a participat și șeful Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, criticul literar, dar aici îl vom remarca și în calitate de salahor – cel care a purtat greul pe umeri, efectuând riguros selecția textelor și prefațând cartea – e vorba de neobositul Vitalie Răileanu. Între altele el a menționat faptul că „scrisorile reconstituie viața și destinul scriitorului Nicolae Esinencu și ale familiei sale – e un patrimoniu epistolar”. Cu referire la munca de elaborare a volumului și a valențelor artistice, dl Răileanu a accentuat: „fără îndoială, noi am încercat să dăm publicității aceste scrisori care reprezintă o valoare documentar-artistică. Datoria noastră este să explorăm toate informațiile legate de opera literară a scriitorului. Suntem convinși că fiecare adresant, fiecare rând, fiecare detaliu are gama sa de semnificații care explică și promovează Fenomenul literar esinencuian.” 

În luarea sa de cuvânt și în același plan, Adrian Dinu Rachieru, sociologul, criticul și istoricul literar, eseistul, prozatorul și profesorul universitar, a remarcat faptul că „Esinencu, puțin cunoscut, pitoresc, sondând cu nestinsă candoare imprevizibilul, s-ar cuveni recuperat la bursa literară” care îi contură portretul prin a-l vedea „mereu provocator, impertinent, sincer, îngăduindu-și excentricități,  – un inconformist pur-sânge – este un ghem de contraste.” 

Cărțile s-au epuizat, se aud vorbind fetele de la tejghea – era un semn care anunța, de la sine putere, valoarea acestei cărți, dar aș zice, și știu că nu dau greș – valoarea scriitorului teribilist Nicolae Esinencu și a soției sale ucraineancă, care, cunoștea atât de bine româna, încât era dedicată nu doar textelor soțului pe care le redacta, dar și în traducerea unor autori de mare răsunet.

Mulțumim JUNIMEA – rămânem pe val!

La Târgul de carte Bookfest-2024, Biblioteca noastră s-a prezentat bine, de aceea anunțăm de pe acum genericul pentru Expoziția de la anul 2025 – „Te iubesc, România!” în cadrul căreia vom veni cu noi apariții a autorilor cu manuscrise inedite din tainicul Laborator al Bibliotecii „Onisifor Ghibu” – biblioteca noastră, a tuturor.

 

vineri, 31 mai 2024

Onisifor Ghibu - savant, educator și militant român

 


Dumitru Dan Maxim, Biblioteca „Onisifor Ghibu”

Joi, 30 mai 2024, în cadrul „Zilelor Ghibu”, cu ocazia împlinirii a 141 de ani de la naștere, în Sala Nuciferă a Biblioteci care poartă numele marelui cărturar patriot, s-a desfășurat o serie de evenimente culturale dedicate omagierii inimosului român cu dragoste de Basarabia și basarabeni cu genericul „Onisifor Ghibu - savant, educator și militant român”.

Evenimentul a fost deschis de o serie de prezentări cu caracter retro din activitatea ilustrului cărturar și om politic, de către reprezentanții Bibliotecii gazdă – Dumitru Maxim, Nina Reșetnic – și domnul Nicolae Guștiuc, director adjunct, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Chișinău, urmați de comunicări și referate prezentate de către liceeni.

Astfel auditoriul a urmărit cronologia vieții și activității lui Onisifor Ghibu, atât ca om al culturii, profesor, publicist, cât și activist politic și promotor al valorilor naționale pe întreg spațiul românesc, contextul special fiind activitatea lui în Basarabia.

Liceenii, la fel participanți la creionarea portretului lui Ghibu, au remarcat faptul omagiatul zilei a făcut parte din Generația de Aur care a trăit și a luptat pentru înfăptuirea Marii Uniri a Principatelor Române în anul 1918: „Personalitate complexă a științei și culturii românești, Onisifor Ghibu și-a împlinit rostul deplin și și-a croit loc în istoria națională, demonstrând un atașament și devotament sincer față de neam și Țară”.

În cadrul evenimentului, alte două grupe de elevi ai Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu” au prezentat cu un bogat program cultural-artistic. Grupul artistic „Opincuța Neamului”, ghidat de profesoara de muzică și conducătoarea formației folclorice, Aliona Tiron, a încântat publicul cu bine cunoscutele piese „Basarabie nu plânge”, „Basarabie română”, „Cât trăim pe-acest pământ” și a., iar ansamblul de fluierași „Voiniceii” (și o flueriță (!) voinicuță), conducător Sergiu Tiron, au înveselit publicul cu câteva piese din arhaicul fond muzical-folcloric al părinților și bunicilor noștri.

Tânăra interpretă Mariana Cazac , elevă a cl. a IX, s-a remarcat prin interpretarea pieselor „Doina”, pe versurile lui Mihai Eminescu (notă: „Doina” lui Eminescu este pusă pe note (?!) de compozitorul Ștefan Diaconu și sună minunat...) și „Dulcea și tandra mea fiară” a compozitorului Eugen Goga, versuri – Vica Demici; iar declamatoarea Sofia Toma, elevă a cl. VIII, a recitat poezia „Marii bărbați” care au lăsat urme adânci și ocrotitoare în istoria Neamului Nostru, de Vasile Romanciuc.

De menționat că Biblioteca „Onisifor Ghibu” și Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” mențin relații de colaborare de la deschiderea acestora și se a fală mereu în planul de frunte în ceea ce privește promovarea imaginii omului Onisifor Ghibu – enciclopedistul cu contribuții în diverse domenii: pedagogie, filosofie, istorie, istoria bisericii, organizarea învățământului național pe baze noi, publicistică militantă și culturală, activitate politică etc.

BREVIAR:

ACTIVITATEA LUI ONISIFOR GHIBU:

Doctor în pedagogie, politician, membru corespondent al Academiei Române, un adevărat cronicar al Basarabiei, neobosit luptător pentru drepturile şi unitatea poporului român, Onisifor Ghibu a fost unul dintre participanții importanți la realizarea Marii Uniri de la 1918.

 

12 MARTIE 1917 - 3 APRILIE 1917

Pe 12 martie 1917, împreună cu familia, vine la Chișinău. A doua zi participă la prima întrunire a basarabenilor care puneau în discuție necesitatea creării unui partid politic. Colaborează la fondarea Partidului National Moldovenesc, intuind perfect că revoluția din Rusia deschide posibilitatea transformării revoluției sociale într-una națională, când se cer drepturi naționale, autonomie teritorială, școală, armată pe principiul național. 

 

SEPTEMBRIE - NOIEMBRIE 1917

În septembrie 1917, Onisifor Ghibu este cel care aduce în Basarabia prima tipografie cu alfabet latin, care scoate de sub tipar manuale, cărți şi ziare. A contribuit la apariția câtorva publicații importante, precum: Școala Moldovenească, unica revistă pedagogică în perioada Primului Război Mondial, Ardealul. A fost unul dintre artizanii fondării şi organizării Forului Legislativ, convocat în prima ședință pe 21 noiembrie.

MARTIE – DECEMBRIE 1918

Pe 27 martie 1918, când Sfatul Țării votează Unirea cu România, Onisifor Ghibu era în sală, așa cum a fost prezent şi pe 27 noiembrie 1918, când același Parlament votează Unirea fără condițiuni, fotografiindu-se împreună cu deputații Sfatului Țării. După Marea Unire de la 1 decembrie, Onisifor Ghibu revine la Cluj. Este numit şeful instrucțiunii publice din Ardeal, fiind ales deputat în Marele Sfat al Transilvaniei. Participă la fondarea Universității din Cluj unde activează în calitate de profesor universitar. 

În 1945, după instaurarea forțată a regimului comunist în România, pentru activitatea naționalistă şi antisovietică, este arestat şi dus în lagărul de la Caracal, unde a stat 222 de zile. 

10 DECEMBRIE 1956

Este arestat din nou şi condamnat la 5 ani de închisoare corecțională, după ce pe 31 octombrie 1956 adresează un memoriu conducătorilor URSS, Nichita Hrușciov şi Nicolae Bulganin, în care le vorbește despre necesitatea restituirii Basarabiei, nordului Bucovinei şi a ținutului Herţa, anexate de sovietici. În 1958 este grațiat. 

 

1958 - 1972

Exclus complet din viața publică, continuă să scrie, lăsând în urma sa zeci de mii de pagini de manuscrise. 

 

La 31 octombrie 1972, la Sibiu, inima lui Onisifor Ghibu a încetat să bată. A fost înmormântat de familie la Cimitirul Municipal din Sibiu.

miercuri, 29 mai 2024

Limba bulgară ca la ea acasă

 

Angela Olărescu,

șef filială, Biblioteca „Hristo Botev”

             Într-o zi însorită de mai (26 mai 2024) Biblioteca „Hristo Botev” era aglomerată de oameni de toate vârstele și totodată aici domnea o atmosferă solemnă. A sunat ultimul clopoțel pentru absolvenții anului de studiu al limbii bulgare 2023-2024, dar cel mai important Școala duminicală și-a celebrat cea de-a 10 aniversare.

10 ani este o perioadă destul de mare și atât organizatorii, cât și profesorii au cu ce se mândri, așa cum spun înșiși studenții și elevii Școlii duminicale. Cuvinte de recunoștință și admirație pentru specialiștii de înaltă calificare de limbă bulgară, literatură, istorie și etnografie au răsunat în această zi cu profundă sinceritate și căldură sufletească din partea Ambasadei Bulgariei în Republica Moldova dna Daffinka Procopova, ex-prim director al Școlii duminicale dr. hab. Nicolai Cervencov, Comunității Bulgare din Republica Moldova, președinte dl Gheorghi Barbarov, Societății Științifice a Bulgariștilor din Republica Moldova dr. hab. Ivan Duminica, directoarea Liceului bulgar „Mihail Tuzlov” din satul Chirsovo, UTA Găgăuzia, dna Oxana Razgradskaia, directoarei Bibliotecii „Hristo Botev” dna Angela Olărescu, absolvenților ai anilor de studiu anteriori și reprezentanților noii promoții. Unele felicitări au fost adresate profesorilor și studenților prin conectarea online din partea profesorilor bulgariști din liceele bulgare din orașele Taraclia, Tvardița și localitatea Valea Perjei.

          Pe ecranul mare al Bibliotecii „Hristo Botev” a fost prezentată în imagini istoria Școlii duminicale pe parcursul a 10 ani de activitate, în care Biblioteca de cultură și literatură bulgară „Hristo Botev” a jucat un rol important.

             Despre această perioadă fructuoasă de activitate a Școlii duminicale avem de povestit multe, despre viața ei de zi cu zi, sărbătorile bulgare minunate desfășurate aici cu concursul Școlii, legate de cultura, istoria Bulgariei, bulgarilor basarabeni din Moldova și Ucraina, în parteneriat cu Comunitățile bulgare din Republica Moldova. Aceste evenimente – mese rotunde, conferințe științifice, lansări și prezentări de carte, medalioane literar-muzicale - sunt organizate în mare parte de Societatea Științifică a Bulgariștilor din Republica Moldova, președinte dr. hab. Ivan Duminica. De menționat, că Școala duminicală este condusă de Societatea Științifică a Bulgariștilor din Republica Moldova. Este îmbucurător faptul, că în colecția bibliotecii noastre sunt manuale, hărți, dicționare, literatură metodologică, artistică, tot strictul necesar pentru a studia limba bulgară. Ne bucurăm că Biblioteca „Hristo Botev” îndeplinește nu doar funcțiile culturală și de informare în societatea noastră, dar datorită Școlii și funcția pedagogico-educațională, din biblioteca noastră ies elevi de diferite vârste bine pregătiți, ceea ce ne bucură nespus de mult.

          La Biblioteca „Hristo Botev” în baza Școlii duminicale a fost implementat Serviciul „Limba bulgară”. Utilizatorii serviciului frecventează cu mare plăcere orele de limbă bulgară în zilele de sâmbătă și duminică ale săptămânii. Lecțiile se desfășoară într-un spațiu special amenajat, luminos, confortabil. Serviciul este gratuit, lumea vine cu plăcere și recunosc că este o economie pentru bugetul familiei.

          Este cunoscut faptul că studierea unei limbi, îndeosebi a unei limbi străine, presupune multă muncă și străduință. Pentru a studia limba e nevoie de o perioadă îndelungată de timp, deoarece după familiarizarea nivelului teoretic este necesar de a practica și consolida cunoștințele obținute în practică. Cunoașterea limbii bulgare o putem valorifica cel mai bine în mediul unde se vorbește limba respectivă. În așa fel cei mai activi studenți ai Școlii duminicale vara plecau timp de două săptămâni în Bulgaria pentru a studia mai profund, a comunica, exersând limba bulgară. Cunoaștem că mulți dintre absolvenți Școlii și-au făcut studiile în Bulgaria, au revenit mulți dintre ei și până astăzi sunt cititorii bibliotecii noastre, participă la evenimentele cu tematică bulgară. Majoritatea recunosc că au amintiri frumoase despre studiile, călătoriile făcute în Bulgaria. La unii dintre absolvenți copii lor, la alții chiar și nepoții deja frecventează orele de limbă bulgară aici, la noi, la bibliotecă.

          Despre activitatea fructuoasă a Școlii duminicale am scris în presa tipărită și electronică: revista „BiblioPolis”, buletinul „BiblioCity”, am vorbit la TVR, la Emisiunile „Unda Bugeacului”, „Bună dimineața” (Moldova 1), am participat cu comunicări la conferințe științifice promovând munca enormă a profesorilor de limbă bulgară: a directoarei Școlii duminicale dr., conf. Elena Rațeeva, dr., conf. Nadejda Cara, dr. hab. Nicolai Cervencov, profesoarei Nadejda Rațeeva. În cadrul bibliotecii activează Ansamblul Etnofolcloric „Въгленче”, cond. art. Ana Pagur, membrii ansamblului participă la festivaluri folclorice internaționale și republicane, ocupând locuri de frunte în Bulgaria, România și Moldova.

În această zi de mai, cu amintiri frumoase pentru noi toți, a fost desfășurat un program destul de variat care a inclus: felicitări, recital de poezie, cântece și dansuri bulgare, hora bulgărească dansată pe aleea bd. Grigore Vieru din Chișinău, interpreți: Ansamblul Etnofolcloric „Въгленче” din Chișinău, cond art. Ana Pagur, Ansamblul Etnofolcloric „Лале” din satul Chirsovo, UTA Găgăuzia, cond art. Maria Dobrioglo, elevi, studenți ai Școlii duminicale, utilizatori ai bibliotecii noastre.

Felicitări Școlii duminicale! La mulți și prosperi ani!

marți, 28 mai 2024

Concursul „Bătălia Cărților” aduce pacea sufletelor


 Dumitru Dan Maxim, Biblioteca „Onisifor Ghibu”

Timp de aproape zece ani, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Chișinău, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, implementează un proiect-concurs de lectură cu genericul „Bătălia cărților”.

Lansat în anul 2015, acest concurs, la prima vedere, ordinar, pentru că ține de LECTURAREA CĂRȚILOR, a cât mai multe cărți, la realizarea proiectului au participat zeci și sute de elevi din instituții de învățământ gimnazial și liceal din mai multe localități din spațiul românesc, atât din stânga, cât și din dreapta Prutului.

În acest context, în data de 27 mai, curent, Valentin Astafi, șef sector, Biblioteca „Onisifor Ghibu”, urmare a acordului de colaborare convenit între administrațiile Bibliotecii „Onisifor Ghibu” și Liceul Teoretic „Prometeu” din Chișinău, a avut o serie de întâlniri în cadrul cărora s-a întreținut cu profesorii și elevii de diferite vârste, ai instituției amintite.

Domnul Astafi a ținut să comunice că scopul întâlnirilor este de a informa elevii privind istoricul proiectului și, mai cu seamă, regulamentul privind organizarea şi desfășurarea concursului de lectură „Bătălia Cărților”: cadrul specific de organizare și desfășurare a concursului, domeniul de aplicare, care include toate filialele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, criteriile de selecție a cărților, termenii de desfășurare, condițiile de participare la concurs, la fel și criteriile de jurizare și chiar componența juriului și, desigur, acordarea premiilor.

Între altele dl Astafi, a amintit și de obiectivele proiectului care constau în: încurajarea lecturii și transformarea cititului în pasiune; însușirea de către participanți a competențelor de lectură: înțelegerea textelor literare, capacitatea de a reflecta asupra acestora, de a formula opinii, argumente şi interpretări proprii în scris și în formă verbală în cadrul unei dezbateri; promovarea cărților de valoare din literatura universală; dezvoltarea caracterului participativ și stimularea spiritului competitiv.

Elevilor li s-a adus la cunoștință listele titlurilor de carte pentru fiecare dintre cele trei categorii de vârstă pentru anul 2024, după cum urmează:

Lista titlurilor pentru categoria Copii (10-12 ani)

1.    Anne de la Green Gables de Lucy Maud Montgomery,

2.    Când mă vei întâlni de Rebecca Stead,

3.    Coliba unchiului Tom de Harriet Beecher Stowe,

4.    Colț Alb de Jack London,

5.    Focul de gheaţă de Kai Meyer,

6.    O minune de copil de Roy Jacobsen,

7.    Pasăre cântătoare de Kathryn Erskine.
 

Lista titlurilor pentru categoria Copii (13-15 ani)

1.    Castelul de sticlă : memorii de Jeannette Walls,

2.    Libraria de investigatii magice de Garth Nix,

3.    Magee, zis Maniacul de Jerry Spinelli,

4.    Moby Dick de Herman Melville,

5.    O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții de Mark Haddon,

6.    Războiul lumilor de Herbert Wells,

7.    Tokyo pentru totdeauna de Emiko Jean.

 

Lista titlurilor pentru categoria Adolescenți (16-18 ani)

1.    Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian,

2.    Marele Gatsby de F. Scott Fitzgerald,

3.    Orașe de hârtie de John Green,

4.    Oscar și Tanti Roz de Eric-Emmanuel Schmitt,

5.    Războiul ciocolatei de Robert Cormier,

6.    Trei într-o barcă (fără a mai socoti şi cîinele) de Jerome K. Jerome,

7.    Ultima princesă a Daciei de Zuzana Kuglerová.

 

Amintim că Concursul „Bătălia cărților” se desfășoară cu suportul financiar acordat de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural al Primăriei municipiului Chișinău.

 NOTĂ: Alte informații utile pot fi accesate pe: https://hasdeu.md/ro/servicii/batalia-cartilor

Поэт и баснописец Наталья Козловская-Раду

 


Татьяна Искимжи,

зав. отделом, Библиотека им. И. Мангера

            Творческая встреча с поэтессой Натальей Козловской-Раду прошла в минувшее воскресенье в Библиотеке им. Ицика Мангера, где собрались любители и почитатели поэзии.

            Наталья Козловская - член Союза писателей им. А. С. Пушкина Республики Молдова, автор поэтических сборников «Сто мгновений откровений», «Почти ничего личного», трех детских поэтических сборников: «О чем мечтают дети», «Два полюса» и «Doi poli», публиковалась так же в альманахе «Триумф короткого рассказа» и поэтических сборниках «Осень в Молдове», «Друзья, прекрасен наш СОЮЗ». Наталья Спиридоновна награждена дипломами Международного конкурса «Лит-перевод», «Симпатия жюри» и Республиканского конкурса басен.

Представляя свое творчество Наталья Козловская читала свои стихи, посвященные родному городу Кишиневу, родному дому, А. С. Пушкину, лирические стихи «Вдохновение» и другие. Совсем недавно она занялась и переводами, и прочитала несколько переводов на русский язык стихотворений Михая Еминеску.

 На встрече Наталья Спиридоновна представила свою новую книгу басен и историй «Дежавю»*. Басня относиться к жанру дидактической литературы и представляет собой короткий рассказ в стихах или прозе с прямо сформулированным вначале или в конце моральным выводом, который придает рассказу аллегорический смысл. В сборник вошло 79 басен и историй. Героями басен Н. Козловской являются дикие и домашние животные, птицы, насекомые, растения, предметы и др. Как отметила в предисловии к сборнику   профессор и поэт Наталья Науменко «Баснописец - явление редкое в литературе, ибо автор басен, как тонкий психолог, должен уметь придать своим литературным персонажам яркие, образные, легко узнаваемые черты человеческих характеров» и общественных пороков.

Публика восторженно приветствовала басни и истории, прочитанные автором, а также ведущей вечера Инны Гончаровой, поэтами Натальей Науменко и Натальей Веселовой, Тамарой Ковалевой так как ярко отражают нашу жизнь со всеми её пороками. Наталья Козловская представила также несколько новых басен, которые написала уже после выхода книги и надеется, что в скором времени выйдет сборник «Дежавю -2».

Автор подарила несколько экземпляров своей книги библиотеке, а также «новоиспеченный» сборник стихотворений «Друзья, прекрасен наш СОЮЗ».

*Дежавю (фр. deja vu – уже виденное)феномен, при котором человек ощущает, что он когда-то уже был в подобной ситуации.

luni, 27 mai 2024

Lansare de carte „Etnicitatea în literatura artistică a găgăuzilor” de Diana Nicoglo

 


Angela Vintilă, șef filială, Biblioteca „Mihail Ciachir”

La Biblioteca „Mihail Ciachir”, filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a avut loc lansarea cărții „Etnicitatea în literatura artistică a găgăuzilor” de Diana Nicoglo. A fost un eveniment dedicat ieșirii de sub tipar a unei noi monografii la care au participat istorici, scriitori, doctor în științe filologice. Autoarea a menționat că acest volum a fost dedicat mamei sale, care a activat mai mulți ani în domeniul biblioteconomiei. Ea i-a inspirat pasiunea față de știință.

În opinia autoarei Diana Nicoglo, această monografie, a fost scrisă într-o manieră interdisciplinară, este dedicată studiului etnicității în literatura artistică a găgăuzilor. Lucrarea are ca subiect reflectarea diferitelor componente ale etnicității: identitatea regională, identitatea lingvistică și religioasă, concepțiile despre patria mare și patria mică, despre limba maternă, despre apartenența religioasă, precum și despre teritoriul etnic și despre strămoși. Este cercetată de asemenea valorile morale precum atitudinea față de muncă și față de bătrâni. O deosebită atenție se acordă și analizei realităților etnografice – obiceiurilor și ritualurilor calendaristice și a celor de familie, activităților economice, elementelor de cultură materială. Locul principal între caracteristicile de identificare este ocupat de identitatea regională. 

Etnicitatea este ceea ce ne deosebește unul de celălalt și în același timp, ne unește. Pentru prima dată ne facem cunoștință de acest fenomen la vârsta fragedă, prin folclorul autohton și creațiile artistice. Vitalie Sîrf, dr. în științe filologice, prof. universitar, în comunicarea sa a accentuat aspectul lingvistic din folclorul găgăuz. Aici s-a vorbit despre diverse domenii a vitalității etniilor și e foarte salutabil faptul că sunt savanți care continuă să cerceteze acest domeniu din mai multe aspecte, aducând drept dovadă mai multe argumente.

Literatura artistică a găgăuzilor reprezintă o importantă sursă de exprimare culturală și identitate pentru acest grup etnic. Deși găgăuzii nu au o tradiție literară atât de bogată și cunoscută ca alte culturi, ei au contribuit în mod semnificativ la literatura regională și au dezvoltat un șir de opere care reflectă experiențele și valorile lor culturale.

În prezent, foarte des se utilizează expresia după principiul teritorial ori vorbitori de limbă română, găgăuză etc. Literatura artistică a găgăuzilor explorează adesea tradițiile, obiceiurile și valorile culturale ale acestui grup etnic. Personajele și poveștile pot fi inspirate din mitologie, folclor și viața de zi cu zi a comunității găgăuze. Mulți scriitori găgăuzi explorează teme legate de identitatea culturală și apartenența la comunitatea găgăuză în operele lor literare. Aceste opere pot examina lupta individului pentru a-și păstra tradițiile și valorile într-o lume în schimbare. Literatura artistică a găgăuzilor continuă să se dezvolte și să se diversifice, oferind o perspectivă valoroasă asupra experienței acestui grup etnic și a contribuției lor la patrimoniul cultural al regiunii.

Identitatea lingvistică ocupă a doua poziție. Limba este prezentată ca cea mai mare valoare, ca o comoară moștenită de la strămoși, care trebuie protejată. În general, există unanimitate între scriitori în ceea ce privește ideile lor despre strămoșii găgăuzilor. Cel mai frecvent în scrierile lor ei menționează oguzii. Dintre ritualurile și sărbătorile populare, scriitorii preferă de cele mai multe ori Crăciunul, Anul Nou și sărbătoarea Hederlez. Iar din ritualurile de familie, cele mai frecvente sunt nunta și pețitul. Operele literare ale găgăuzilor, incluse în programul școlar, au cu siguranță un impact asupra tinerei generații, insuflând interes pentru istorie, pentru cultura poporului său, formând o identitate etnică pozitivă în mediul generației tinere.

Istoricul, scriitorul Stepan Bulgar a menționat câteva aspecte ce confirmă faptul că găgăuzii sunt cunoscuți pentru păstrarea tradițiilor lor turcice și pentru faptul că majoritatea sunt creștini ortodocși. Etnia poate fi un factor important în formarea relațiilor sociale, în cadrul comunităților locale și în societatea mai largă. Etnicitatea este adesea un element central al identității individuale și colective, influențând modul în care oamenii se văd pe ei înșiși și cum sunt percepuți de ceilalți.

Despre etnie putem discuta în contextul diversității culturale și a identității umane. Aici sunt împărtășite trăsăturile culturale comune, precum limba, religia, tradițiile, obiceiurile și originea geografică sau istorică. Aceste caracteristici culturale pot include și elemente precum mâncarea, muzica, dansurile și vestimentația tradițională despre toate acestea autorul a scris în volumul recent apărut cu titlul Pomul vieții al găgăuzilor” care de fapt ar putea fi considerat drept o continuare a monografiei lansate de Diana Nicoglo.