Evoluția orașului Chișinău

 Lilia Canțîr, șef serviciu, Filiala „Ștefan cel Mare”

Orașul Chișinău este situat pe șapte coline de rară frumusețe, astăzi, capitala Republicii Moldova. Cele mai importante amprente de natură arheologică provin din spațiul cultural geto-dacic, secolul IV-I î.e.n, populat încă din era paleoliticului. E vorba de unele monede de argint din perioada romană târzie, bătute în anii 351-361 pentru Constantinus al II-lea. Ele reprezintă o semnificativă componentă a tezaurului istoric. Aceste revelații arheologice remarcabile ne vorbesc despre o întreagă epocă milenară din istoria neamului nostru. Acest spațiu istoric a fost puțin cunoscut  până în momentul când, în unele documente, a început să fie menționat numele Chișinăului. Denumirea veche a orașului a fost Chișla Nouă. Fiind de origine turcă, ea indică existența unei mărturii de care se leagă începutul acestei așezări.

În anul 1436 a fost făcută prima mențiune documentară a orașului Chișinău. Această remarcă precizează conturul hotarului de posesiune a boierului Vancea. În această atestare istorică  se menționează că „lângă Bâc de cealaltă parte, pe valea care se găsește în fața Cheșeneului lui Acbaș”. În altă atestare istorică, emisă de Ștefan cel Mare din 1466 conține o informație despre proprietățile unchiului său „cinstitul boier, dumnealui Vlaicul la Chișinău, la fântâna Albișoara”, iar în 1576 Chișinăul este menționat într-un alt document ca „un sat anume Chișinăul pre Bâcu, în ținutul Lăpușnei și cu mori în Bâcu”. În sec. XVII-lea deja, localitatea este atestată de marele domnitor Dimitrie Cantemir ca „târgușorul Chișinău are puțină importanță”, iar mai apoi, în 1666 vedem expresia de „orășenii din Chișinău”.

Refacerea și transformarea Chișinăului într-un important centru de schimb a fost determinată de calea comercială Iași-Bender, de artera navigabilă a Bâcului, dar și de poziția centrală în regiunea dintre Prut și Nistru. Chișinăul a trecut prin mai multe și diverse momente dificile, lupte, bătălii care s-au produs în imediata sa apropiere.

În actele oficiale Chișinăul este menționat pentru prima dată ca oraș în anul 1712. Ulterior prosperarea e frânată de războaiele, incendiile și procesele interminabile, care aveau ca scop  stăpânirea pământurilor. 

Chipul medieval al orașului, din documentele descriptive ale unor călători străini, dar și din schițele topografice întocmite în sec. XVIII-lea, era mai mult asemănător unor sate aglomerate într-un loc. Ulterior a început să iasă la iveală o formă de comerț numit „bazar”. Spre centru erau amplasate mai multe instituții urbane, dar și zone în care trăiau negustorii străinii. Așa au apărut străzile Turcilor, Armenilor, fundacul Grecilor, Sârbilor etc. Cartierele de locuit erau situate în preajma celor șase biserici parohiale, consemnate de Von Raan, în 1788. Printre ele biserica „Nașterea Maicii Domnului”(Mazarache); „Sfinții Împărați Constantin și Elena” ( Râșcanu); biserica „Bunăvestirea”etc. La sfârșitul sec, XVIII-lea și începutul sec. XIX-lea, Chișinăul avea cca 7 000 de locuitori, 80 de dughene, 52 de ateliere și câteva școli. În anul 1812  Rusia a anexat zona răsăriteană a Moldovei, denumită Basarabia. În această perioadă Chișinăul se transformă într-un centru administrativ al acesteia, fapt care a favorizat dezvoltarea sa, cu toate că aspirațiile naționale și sociale au fost mult adumbrite.

În anul 1834, orașul era divizat două părți distincte. Cea „de jos” era cu străduțe medievale întortocheate, iar cea „de sus”, adică orașul nou. Bd. „Ștefan cel Mare”, se numea „Moskovskaia”, toate acestea având conformitatea unui plan adoptat în acele vremuri. În 1830-1836 a fost construită catedrala actuală, după proiectul arhitectului A. Melnicov din Sankt-Peterburg, iar în 1840 – Arcul de Triumf de L. Zaușekevici, arhitect din Odesa. În anul 1870 majoritatea edificiilor publice, de cult și de locuit, se constriau în stil clasicist. Una din aceste clădiri se află și astăzi la intersecția străzii „Mitropolitul G. Bănulescu- Bodoni” cu bd. „Ștefan cel Mare”. E vorba de „Hotelul elvețian”, dar și biserica „Sfântul Haralabie” din str. Alexandru cel Bun.

În partea a doua a sec. XIX-lea modernizarea s-a făcut mai evidentă. În acea perioadă s-a  construit calea ferată, au fost pavate unele străzi și a apărut presa locală în limba română. În primii ani ai sec. XX-lea s-a construit edificiul Dumei orășenești și cea a Băncii, astăzi Sala cu Orgă, dar și Casa Hertz, una dintre cele mai splendide clădiri ale orașului, cu elegante forme și bogate ornamente modelate, astăzi Muzeul Național de Arte Plastice.

La sfârșitul deceniului doi al secolului trecut Chișinăul se transformă în centrul mișcării de emancipare națională. La 27 martie 1918 se proclamă unirea Basarabiei cu România. Orașul devine pas cu pas un puternic centru economic, cultural și artistic, iar în 1927 se instalează statuia lui Ștefan cel Mare, după proiectul arhitectului Alexandru Bernardazzi și sculptată de Alexandru Plămădeală.

Orașul suferă, în anii de război mondial, mari distrugeri. Ulterior, după această perioadă de dezastru, A. Șciusev a elaborat planul general de reconstrucție din anii 1947-1949. În pofida timpurilor cu regim sovietic, orașul se dezvoltă. Pe atunci au fost construite Casa Guvernului, Biblioteca Națională, Grădina Publică, Aleea Clasicilor, Teatrul de Operă și Balet etc. În urma proclamării independenței Republicii Moldova, la 27 august 1991, crește sensibil importanța politică, administrativă și culturală a orașului Chișinău.

Timp de 585 de ani, orașul cunoaște o evoluție complexă, cu multe elemente dramatice, pe alocuri tragice. Totuși, aspirațiile de a se transforma într-un oraș modern, civilizat și european rămân a fi valide și în plină desfășurare.

Chişinăul îmbrăţişat de copii

 Lidia Cîssa,

bibliotecar, Filiala „Hristo Botev” 

         

Ce minunat e vara, mai cu seamă atunci când petreci timpul frumos îmbinând utilul cu plăcerea! Asemenea ocazie le-a oferit copiilor Programul estival „Provocarea verii 2021” cu genericul „Citeşte şi descoperă Chişinăul”, iniţiat de BM „B.P.Hasdeu”, în care s-au încadrat toate bibliotecile filiale. Anul acesta Programul s-a desfăşurat cu prezenţa fizică a copiilor, spre bucuria lor, şi a fost destinat capitalei noastre, oraşului Chişinău, în legătură cu jubileul a celor 585 ani de la atestarea documentară a acestuia la 17 iulie 1436. Activităţile din cadrul Programului au cuprins o varietate de teme ce ţin de oraşul Chişinău, însoţite de expoziţia de carte „Descoperim Chişinăul altfel...”. Astfel, în limitele temei „Chişinău – carte de vizită” au fost desfăşurate discuţii tematice prin care copiii au fost informaţi despre istoria fondării oraşului Chişinău, provenienţa denumirii, au lecturat „Legenda Chişinăului”, au vizionat filmul „Chişinău - carte de vizită” accesat pe blogul „Chişinău, oraşul meu”, au vizitat Piatra de temelie a oraşului nostru – Locul  de înfiinţare a oraşului Chişinău. Datorită  temelor  „Străzi, bulevarde, pieţe”, „Străzile sectorului”, copiii au cunoscut mai multe străzi din Chişinău, au descoperit Ghidul enciclopedic „Chişinău: bulevarde, străzi, pieţe, parcuri”, au aflat ce străzi din Chişinău poartă nume de personalităţi bugare, întărindu-şi cunoştinţele cu ajutorul testului interactiv „Ce cunoşti despre străzile bulgare?” Au avut priză la copii de asemenea concursul „Descoperă Chişinăul de altă dată prin întrebări şi răspunsuri”, vizionarea filmelor „Recunoaşteţi Chişinăul după imagini”, „Strada bibliotecii mele – Grigore Vieru” care cu siguranţă le-au lărgit cunoştinţele despre oraşul natal, informaţia a fost completată cu excursia pietonală pe bulevardul Grigore Vieru în cadrul căreia copiii au descoperit diverse edificii de importanţă publică şi culturală precum: Teatrul  Naţional „Eugene Ionesco”, Hotelul „Turist”, Banca Naţională a Moldovei, Maternitatea nr.2 ş.a.

         În cadrul discuţiilor/dezbateri, lecturilor la temele „Oraşul literar”,  „Oraş cu istorie, oraş cu viitor” s-a vorbit despre imaginea Chişinăului în literatură, copiii au luat cunoştinţă de operele literare ale scriitorilor, pubiciştilor, poeţior dedicate Chişinăului: S. Belicov, V. Teleucă, V. Rusu, Gr. Vieru, D. Matcovschi, A. Roşca, L. Deleanu, R. Verejanu, Ia.Ţurcanu ş.a. Împreună cu pesonajul din cartea „Jurnalul micului călător din Chişinău” de V. Fonari au călătorit prin Chişinău vizitând multe locuri interesante, inclusiv Fântâna Credinţei din Parcul Dendrariu din sectorul Buiucani, ARTICO – un spaţiu  interactiv unde se află diverse centre de creaţie care le-au  trezit un deosebit interes.

         N-a fost trecută cu vederea nici tema personalităţilor chişinăuiene. Copiii au aflat despre primarii ce au stat pe parcursul anilor la cârma Chişinăului, inclusiv despre primarii de etnie bulgară Dmitrii Mincu şi Hristofor Kirov, Carol Schmidt, cel mai longeviv primar al oraşului, primarii contemporani: S. Urecheanu, D. Chirtoacă, I. Ceban. Ulterior copiii au scris mesaje-dorinţe adresate primarului actual Ion Ceban cu speranţa că acestea vor fi neapărat îndeplinite. În cadrul excursiei pietonale au descoperit instituţii de învăţământ orientate în profesie: Academia de Studii Economice, Colegiul Naţional de Comerţ de pe lângă ASEM, precum şi partea industrială a oraşului vizitând Fabrica de Mobilă „Viitorul”, ÎM „Apă-Canal Chişinău”, SRL „Chişinău-Gaz””.

         Un rând de activităţi au dezvăluit temele „Monumentele oraşului” şi „Oraşul care inspiră”, despre arhitectura oraşului Chişinău. Copiii au lecturat din lucrarea „Despre viaţa lui A.S.Puşkin” de Olga Nacco, au aflat mai multe lucruri despre marele poet rus, despre perioada de trai a poetului în Basarabia după excursia pietonală la Casa-Muzeu „Alexandr Puşkin” care i-a impresionat deosebit de mult. Copiii au descoperit de asemenea monumentele din raza bibliotecii precum: Monumentul tinerilor eroi patrioţi care şi-au dat viaţa pentru eliberarea Patriei, Monumentul victimelor ghetoului, casa în care a locuit poetul Liviu Deleanu cu placa comemorativă ş.a. Excursiile au fost însoţite de succinte informaţii. Vobind despre arhitectura oraşului în cadrul temei „Oraşul care te inspiră”, am citit despre Cişinăul din trecut şi din prezent din cartea „Chişinăul de ieri şi de azi” de Iu. Colesnic, din descrierile arhitecturii din trecut a Chişinăului ale lui Vasile Malaneţchi. Au completat informaţia excurşia virtuală despre monumentele de artihectură din Chişinău, apoi excurşiile pietonale la Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, unde copiii au aflat lucruri curioase despre modul de trai, îndeletnicirile, portul, costumele naţionale ale poporului nostru, istoria naturală a plaiului natal, au vizitat de asemenea Arcul de Triumf din Piaţa Marii Adunări Naţionale aflând şi istoria lui.

         Edificiilor culturale, muzicale şi teatrale  de asemenea le-am acordat atenţie. Copiii au aflat istoria Circului din Chişinău,  a Sălii cu Orgă, a Teatrului Repubican de Păpuşi „Licurici”, Teatrului  Naţional „Mihai Eminescu”, Bisericii „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” ş.a., din discuţiile tematice şi vizitându-le în cadrul excursiilor pietonale.

         O temă preferată a copiilor este „Flora şi fauna oraşului”. Copiii au cunoscut lucruri interesante despre multe plante din ţinutul nostru prin lectura textelor informative din colecţia „Să cunoaştem lumea împreună” de Silvia Ursache, din excursiile pietonale pe Bulevardul Gr.Vieru, în Parcul Catedralei din Chişinău, au colectat plante din curtea bibliotecii, creând un ierbar.

         Turnirul lecturii i-a implicat pe copii în lectura cărţilor preferate, copiii şi-au dezvoltat depriderile de alegere individuală a cărţilor, au cunoscut mai bine colecţia bibliotecii, au participat la o competiţie: cine mai multă vreme va dedica lecturii. Campionilor competiţiei le-au fost înmânate diplome de participare. Pritre cărţile favorite ale copiilor s-au înscris: „Însemnările unei puştoaice” de R. R. Russell, „Războiul limonadei” de J. Davies, „Descoperim spaţiul”,  „Călătoriile lui Robin în Londra, în Paris, în Veneţia” de Ken şi Angie Lake, „Ne vedem în cosmos, prieteni” de J. Cheng ş.a

         Jocurile în aer liber au constituit o parte integrantă a Programului, introducând o notă distractivă şi relaxantă. Din variata gamă de jocuri de un succes deosebit s-au bucurat: jocurile de mişcare – „Împărate, împărate, cât e ceasul?”, „Vânătorii şi raţele” , „Împăraţi şi soldaţi”, „Cloşca cu pui şi vultanul”, „Marea se tulbură...”, „Stăpânul apelor”, „Mingea zburătoare” ş.a ; jocurile de atenţie şi memorie – „Telefonul stricat”, „Portocala”, „La piaţă”, „Oraşe şi localităţi” ş.a.

         Copiii au rămas satisfăcuţi de Programul „Provocarea verii 2021” desfăşurat la biblioteca   „Hristo Botev” făgăduid să participe şi la anul la unul ca acesta, ca să petreacă vara interesant, activ, plăcut. Părinţii de asemenea au rămas mulţumiţi de faptul că copiii au fost ghidaţi de bibliotecari profesionişti de la Biblioteca „Hristo Botev”, unde au lecturat şi acumulat cunoştinţe bogate despre oraşul natal – Chişinău.