Война, любовь и боль утраты в произведениях Ольги Кэпэцынэ

 

Ludmila Barbă, șef, 

Biblioteca „Lesia Ukrainka”

17 февраля в Муниципальной библиотеке „Б.П. Хашдеу” с большим успехом прошла презентация украинского перевода книг Ольги Кэпэцынэ „Я захищу тебе вiд кохання” („Dobrenii”) и „Париж зi смаком солоноi карамелi” („Parisul cu gust de caramelă sărată”) румынского автора с мировым именем, ныне парижанки Ольги Кэпэцынэ.

Выход книг на украинском языке стал проявлением солидарности автора с украинским народом в его борьбе против российской тирании и агрессии.

Ольга Кэпэцынэ является большим другом Украины и украинцев. Ее романы переведены на русский, английский, французский, украинский языки и успешно продаются по всему миру. Ее перу принадлежит более 20 книг, в том числе стихов и сказок для детей, сборников стихов для взрослых и красивых романов о любви, войне, тоске по родине и иммиграции.

Переводчик, журналист, медик в зонах конфликтов Афганистана, Туркменистана, Приднестровья и Камчатки, Ольга Кэпэцынэ является членом Союза писателей и Союза профессиональных журналистов Молдовы и Франции.

А сегодня, как отмечает госпожа Ольга „я уже не тот ребенок, который ходил в платьях моих сестер, в разбитых ботинках, я не наивный подросток, и не одинокая женщина с двумя детьми, и не женщина-солдат, сегодня я успешная женщина с богатым опытом за плечами, мать двух сыновей, бабушка четырех внуков…”

Презентация книг Ольги Кэпэцынэ ознаменовалась самым дружеским и самым доброжелательным присутствием. Мы благодарны высокоуважаемым гостям, которые пришли разделить чувство радости от встречи с автором: Олесе Шевченко, жене Чрезвычайного и Полномочного Посла Украины в Республике Молдова, руководителям украинских этнокультурных организаций, научным работникам, литературоведам, писателям, нашим коллегам библиотекарям, читателям, представителям Международных гуманитарных организаций: Национальному конгрессу украинцев Молдовы и Intersos.

Модераторами мероприятия стали Марьяна Харжевски, генеральный директор Муниципальной библиотеки „Б.П. Хашдеу” и Людмила Барбэ, директор библиотеки „Леся Украинка”. Это была необычная презентация, вылившаяся в теплый, искренний, эмоциональный и задушевный разговор о жизни писательницы и ее произведениях.

В своем приветственном слове директор учреждения, доктор Мариана Харжевски поблагодарила гостей за присутствие, отметив, что в Колонном зале Муниципальной Библиотеки „Б.П. Хашдеу” в очередной раз проходит масштабное мероприятие. Одним из романов-героев Мариана Харжевски назвала семейную сагу о трех поколениях большой и сплоченной семьи, фамилия которых Добрэ (роман „Я захищу тебе вiд кохання” („Dobrenii”). В их жизни было достаточно хороших событий: они влюблялись и разводились, радовались и грустили. Пока ужасом, бедой и горем не вмешалась проклятая война: Вторая мировая, Афганская и, наконец, война на Днестре. Война, несущая смерть, разрушение и изнасилование, война, перекраившая отношения людей.

Посольство Украины в Республике Молдова и лично супруга Чрезвычайного и Полномочного Посла Украины в Республике Молдова госпожа Олеся Шевченко постоянно занимаются проблемами украинцев Молдовы, помогают временно перемещенным украинцам, которые нашли убежище в нашей стране в их повседневных делах. В поздравительной речи Олеся Шевченко поблагодарила госпожу Кэпэцынэ и организаторов презентации за популяризацию украиноязычных изданий и внимание к украинским беженцам, приглашенным на мероприятие.

Историк литературы, доктор филологических наук, преподаватель университета Алена Грати досконально исследует процесс творчества Ольги Кэпэцэнэ. Она дала подробный анализ произведений, который произвел незабываемые впечатления на собравшихся.

Выступление Иона Ксенофонтова, историка, научного сотрудника, преподавателя университета отличалось фундаментальным подходом к теме презентации, глубиной изучения и компетентностью подачи материала. Ион Ксенофонтов подчеркнул тот факт, что роман „Я захищу тебе вiд кохання” („Dobrenii”) стал вершиной творчества Ольги Кэпэцэнэ.

Красивые, тёплые слова благодарности автору выразили ее коллеги писательницы Наталья Нестерова, Светлана Лозинская и Алла Ступина.

Особенно все присутствовавшие были тронуты картинами антивоенной тематики, созданными юными молдавскими художницамии Теодорой Терентьевой и Адрианой Сырбу. Эти картины были подарены Посольству Украины в знак уважения и поддержки украинских детей в их стремлении жить в мире.

В рамках проекта Первой леди Украины Елены Зеленской „Украинская книжная полочка в зарубежных библиотеках”, жена Посла Украины в Республике Молдова госпожа Олеся Шевченко передала подборку детских книг для пополнения фондов Кишиневской Муниципальной библиотеки „Б.П. Хашдеу" литературой на украинском языке.

Украшением всех мероприятий являются музыкальные коллективы. Затаив дыхание наслаждались присутствующие волшебными мелодиями на украинском языке, звучащими в исполнении вокального ансамбля „Сударушка” (художественный руководитель Галина Головко).

Все присутствующие пожелали автору вдохновения на создание новых интересных произведений, благодарностью за которые будет наша признательность!

Grigore Vieru - poetul copiilor

 

Angela Vintilă, șef filială, Biblioteca „Mihail Ciachir”

În perioada 12-18 februarie 2023, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a desfășurat Campania de promovare a lecturii, dedicată Zilei Naționale a Lecturii. Pe parcursul unei săptămâni au fost organizate evenimente complexe de educare a interesului pentru lectură.

Un eveniment dedicat operei lui Grigore Vieru a avut loc la Biblioteca „Mihail Ciachir”, filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Elevii clasei aVI-a de la Liceul Teoretic „Natalia Gheorghiu", ghidați de dna. Stella Moraru, profesoare de limba și literatură română, au făcut cunoștință cu vasta creație a scriitorului.

Grigore Vieru a fost, incontestabil, o voce singulară, de o expresivitate deosebită în peisajul poeziei românești. Versurile sale au ilustrat, într-un regim al excelenței rostirii lirice, stări de spirit de o rară autenticitate, conturate în enunțuri poetice armonioase şi limpezi, sugestive şi sincere. Versurile lui se înscriu într-un program literar ce are ca element esențial apărarea şi ilustrarea limbii române.

Au răsunat versurile lui Grigore Vieru în interpretarea elevilor– simple şi pline de tâlc, de înțelepciune în care am descoperit misterul, vraja poeziei şi a muzicii, dimensiuni care subtilizează ființa umană. Elevii fiind vorbitori de limbă rusă, au manifestat dorința să cunoască opera scriitorilor autohtoni exprimând admirația, frumusețea și profunzimea limbii române, atât de frumos cântată de poetul Grigore Vieru. De asemenea elevii au aflat despre sentimentul patriotic autentic, starea de sinceră implicare cetățenească în destinul propriei patrii, toate acestea au reprezentat imperative imediate ale creațiilor sale, cărora poetul li s-a dedicat cu dăruire, spirit al jertfei şi credință.

Fiind în epicentrul unei colecții bogate de cărți, au fost determinate cele 10 motive pentru a citi. În urma celor enumerate, am concis că lectura aduce multe beneficii în formarea personalității. Expoziția de carte cu genericul „Grigore Vieru - poet al valorilor” a cuprins volume de excepție care rămân repere fundamentale ale poeziei românești de azi. Ea a completat șirul argumentelor privind utilitatea și impactul lecturii.

Cititorii se formează în bibliotecă. Pentru a-i fideliza, fiecare elev a primit câte un permis ce oferă acces la serviciile și ofertele celor 27 de filiale ale Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Constantin Dragomir – poetul și învățătorul copiilor

 

Tatiana Donțu, șef sector, Biblioteca „Transilvania”

            Februarie întotdeauna bogat în miracole, iar anul acesta, pe 15 februarie, în cadrul evenimentelor consacrate Zilei Naționale a Lecturii, la Biblioteca „Transilvania”, a avut loc în o întâlnire cu un admirabil scriitor pentru copii Constantin Dragomir.

            Întâlnirile cu scriitorii sunt întotdeauna o sărbătoare în bibliotecă, care includ minuni și descoperiri interesante pentru copii. La urma urmei, scriitorii pentru copii sunt oameni speciali: strălucitori, sinceri, deschiși și amabili. La întâlnire au fost invitați elevii claselor a II-a „A” și a IV-a „B”, de la Instituția Publică Liceul cu Profil Sportiv nr. 2 și profesoarele Inga Panaite și Tatiana Negură.

            Prezentarea universului creației și expoziția „Constantin Dragomir – poetul și învățătorul copiilor”, i-au purtat pe valurile creației scriitorului pe copii. În timpul întâlnirii copiii au aflat despre cărțile scrise de scriitor, în ce genuri sunt combinate cărțile scrise de el și ce subiecte abordează în lucrările sale. De asemenea, copiii au aflat, că scriitorul este un reprezentant al genului umoristic, dar și cognitiv.

            La frumosul eveniment, scriitorul a citit fragmente din lucrările sale, a spus povești amuzante din copilărie și a prezentat din cărți unele momente interesante. Copii au râs mult, au citit poezie cu plăcere, au dezlegat ghicitori amuzante inventate de scriitorul însuși, și au luat parte la concursuri distractive. Autorul a fost bucuros, să răspundă la întrebările copiilor. Am remarcat o întâlnire neobișnuită cu un povestitor înzestrat, care va fi cu siguranță întipărită în amintirile lor multă vreme și, fără îndoială, copii vor aștepta cu nerăbdare noi întâlniri cu scriitorul. Poate că asta se va întâmpla foarte curând. Desigur că, au fost interesați și de planurile pe viitor, urându-i sincer scriitorului o mare inspirație creativă. Multă vreme copiii nu au vrut să-l lase pe oaspetele interesant să plece, toată lumea dorea să primească un autograf pe carte. Cu siguranță copii au conștientizat, că cu personajele scriitorului, cititorii călătoresc într-o lume magică, învață o mulțime de lucruri noi și interesante. Mai mult de o generație de cititori a crescut cu cimilituri, glumele, versurile, și ghicitorile scriitorului, deoarece Constantin Dragomir nu numai că scrie povești și poezii interesante, ci și comunică cu pricepere cu publicul. Întâlnirea s-a încheiat cu o poză de grup.

            Da! Căldura lui și comunicarea vie, nu au lăsat pe nimeni indiferent. Într-un mediu surprinzător de cald, timpul a zburat. Întâlnirea a adus o mulțime de emoții pozitive tuturor, și a devenit pentru mulți o descoperire uimitoare și interesantă! Mulțumim lui Constantin Dragomir pentru emoțiile de neuitat, și îl așteptăm cu nerăbdare!

Ziua Națională a Lecturii la Biblioteca „Onisifor Ghibu”

 

Mircea Ciochină, șef serviciu, 

Biblioteca „Onisifor Ghibu”

La data de 14 februarie, Biblioteca „Onisifor Ghibu” a organizat mai multe evenimente dedicate Zilei Naționale a Lecturii, printre care menționăm omagierea poetului Grigore Vieru și lansarea volumului Intersecții de Grigore Vasilescu.

Este vorba despre un volum de versuri care mai mulți ani a fost ținut în sertar de către autor, a remarcat Vitalie Răileanu, cunoscând bine autorul și textele care le-a citit cu deosebită atenție în timpul prefațării volumului în cauză, De asemenea s-a remarcat că poezia lui Grigore Vasilescu este în interiorul nostru, iar titlul volumului nu este metaforic, ci e o metaforă ascunsă, iar poeziile antrenează la lectură cititorii de toate vârstele.

Studenții domnului Grigore Vasilescu au venit și ei cu un omagiu pentru profesorul lor, spunând multe lucruri frumoase și deosebite, remarcând: bunăvoința, cumsecădenia care-l caracterizează, culminând cu un recital de poezie din cuprinsul dat.

La acest eveniment au fost prezenți și liceenii de la baștina poetului care au citit din versurile lui Grigore Vasilescu.

Ziua Națională a Lecturii a fost frumos completată de elevii din gimnaziul Cobusca Nouă, îndrumați de profesoarele de Limba și Literatura Română, Ecaterina Straistă, grad didactic II și Maria Bujac grad didactic II, menționăm și prezența doamnei Zabolotniuc Natalia, profesoară de educație pentru societate, grad didactic II. Remarcăm frumoasa prestație a elevilor care au venit cu un recital de poezie închinate marelui VIERU, acumulând deosebite și apreciate aplauze din partea celor prezenți în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”.

Biblioteca „Onisifor Ghibu” a încheiat un protocol de colaborare cu Biblioteca Parlamentului Republicii Moldova. Pe parcursul zilei deputații și angajații Parlamentului Republicii Moldova au făcut cunoștință cu materialele expuse la expoziție tematică „Grigore Vieru, volume din fondul de carte a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”.

Cartea didactică și valoarea ei

 

Nina Reșetnic, bibliotecară,

Biblioteca „Onisifor Ghibu”

„Vlad Pâslaru explică complexa și complicata natură a terminologiilor științifice în general și a terminilor pedagogice în special”. Nicolae Mătcaș, profesor universitar, doctor

La 11 februarie Biblioteca „Onisifor Ghibu”, filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a organizat un frumos eveniment - lansarea cărții Epistemele Educației Moderne; Reactualizare,  Redefinire, semnată de Vlad Pâslaru, doctor habilitat, profesor universitar. Acest eveniment a promovat modul în care educația modernă poate fi restructurată și redefinită pentru a se potrivi cerințelor societății contemporane.

La lansare au participat: dr. conf. Marina Morari, dr. hab. Maria Cojocaru-Borozan, prof.univ., Teodora Hubencu, dr.conf. Mariana. Evenimentul a fost moderat de către Marin Postu, doctor în filologie, cercetător științific al Laboratorului de Cercetări Literare și Biobibliografie al Bibliotecii „Onisifor Ghibu”.

Directorul bibliotecii „Onisifor Ghibu”, Vitalie Răileanu i-a mulțumit domnului Vlad Pâslaru pentru că a ales anume Biblioteca „Onisifor Ghibu” pentru lansarea cărții. Volumul are un titlu sugestiv, care oferă tuturor celor antrenați în domeniul educației lingvistice exerciții hermeneutice de descifrare-aplicare a valorilor educației în cadrul disciplinelor predate. Marina Morari a adus sincere felicitări pentru lucrarea scrisă ce lansează idei originale și mai puțin cunoscute, autorul optează pentru educația de frumos, bine, dreptate și libertate. Lectura este o activitate artistic-estetică, datorită valorii universal și orientării individuale, plăcerii estetice incomparabile. Dumneaei a mai menționat că Vlad Pâslaru e unicul savant reformator al sistemului și procesului educațional, care s-a implicat totalmente în proiectarea și realizarea pe nou a educației în învățământul nostru.

Comunitatea prezentă au salutat cu drag lansarea cărții, printre ei a fost Marcela Mardari, scriitoare și directorul editurii „Pontos”, dr.conf. Theodora Hubenco, cadre didactice și cei interesați de domeniul educației.

Volumul sintetizează viziunile profesorului și cercetătorului Vlad Pâslaru asupra educației și învățământului național românesc din Republica Moldova în contextul reformei generale a acestuia, anii 1988-2021, din perspectiva reactualizării – definirii/re-definirii terminologiei aferente.

Abordarea preponderent filozofică și teoretică motivează titlul și structura cărții. Ideile și conceptele, studiile practice sunt structurate tematic și epistemic- de la general la particular și singular, de la cele mai generale episteme ale cunoașterii - educației la epistemele pedagogiei naționale moderne, și de la ele –la ideile, conceptele, principiile, teoriile și paradigmele unor tipuri de educație; educație literar-artistică, educație lingvistică, educație artistic-estetică, educație teatrală, educație muzicală, educație interculturală, educație moral - spirituală.

Vlad Pâslaru este doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, cercetător științific principal la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei. Autor a peste 200 de lucrări teoretice și aplicative, care au ajuns să fie recunoscute în întregul spațiu educațional românesc. A reeditat la București monografia „Introducere în teoria educației literar-artistice”. A introdus un concept nou al disciplinei Limba și Literatura română, a dezvoltat o nouă direcție de abordare a predării- învățării limbii și literaturii române în școală. Selectiv vom trece în revistă doar unele  studii și monografii semnate de autor: Probleme actuale de studiere a literaturii în școală; Valoarea educativă a interacțiunilor literare; Educația literar-artistică a elevilor; Curriculum de bază. Documente reglatoare; Tehnologii educaționale; Introducere în teoria educației literar-artistice; Principiul pozitiv al educației; Competențe ale pedagogilor: Interpretări; Educația artistică în preșcolaritate; Prolegomene pentru o didactică a artelor; Educație și identitate: termeni de referință etc..

Numele cercetătorului și profesorului Vlad Pâslaru s-a impus în conștiința opiniei pedagogice din Republica Moldova, mai ales în anii 90, în perioada de renaștere culturală și națională. Dumnealui pune problema reconceptualizării educației și învățării la noi în baza unor principii democratice, avansează conceptul de școală națională, în care limba, literatura și istoria românilor devin garantul formării identități naționale a educabililor. Vlad Pâslaru avansează ideea construirii unei pedagogii cu identitate națională și se încadrează în procesul  de edificare a școlii naționale.

Domnia sa a participat la elaborarea unui șir de documente importante: Concepția Generală a Învățământului; Concepția Educației Lingvistice și Literare; Concepția Formării Profesionale a personalului din învățământul Preuniversitar; Concepția Evaluării Școlare; Concepția Moral – Spirituală etc.

Vlad Pâslaru a realizat o carieră academică exemplară, contribuie la edificarea unor noi generații de cercetare, cărora le-a oferit  cu dărnicie tot sprijinul său. A ținut cursuri ca profesor invitat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălți, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chișinău). Cei 19 doctori, 2 doctori habilitați formați au preluat și dezvoltă mai departe paradigma educației literar- artistice.

Înzestrat cu o cultură filozofică dezvoltată din lucrările lui Emanuel Kant, Constantin Noica și alții Vlad Pâslaru și-a asumat răspunderea pentru delimitarea valorilor educaționale. A subliniat mereu că școala reprezintă locul de păstrare și de transmitere a valorilor identitare, culturale, naționale.

Doctorul habilitat în pedagogie Vlad Pâslaru este un cercetător de paradigmă educațională care a creat teoria educației literar - artistice, unde textul și cititorul , educatorul și elevul, sensul și contextul, cunoașterea artistică și cea științifică se produc în unitate epistemică. Întreaga sa opera științifică poate fi considerată o metanarațiune pedagogică cu puternic impact pentru matricea modernă a națiunii române și cu valoare de destin pentru educația din Republica Moldova.

Întâlnire de suflet cu Ianoș Țurcanu

 

Tatiana Donțu, șef sector, Filiala „Transilvania”

            La Biblioteca „Transilvania”, astăzi, 9.02.2023, elevii clasei a III-a „F”, de la Școala primară nr. 83 „Gr. Vieru”, cu profesoara Nina Cherman, dar și neobosita bibliotecara Ala Nuța au venit la o întâlnire de neuitat cu scriitorul Ianoș Țurcanu. Întâlnirea a fost axată pe originala și mult îndrăgita carte „Un cocor cu GPS”. Este pentru prima dată pentru unii copii, când au făcut o astfel de activitate, de aceea emoțiile lor de bucurie n-au avut margini.

Energicul, non-conformistul și foarte directul Ianoș Țurcanu este o personalitate aparte, care se revelează pe de-a-ntregul în cărțile sale scrise cu vervă și umor, și a captivat publicul la maxim cu tot felul explicații, întâmplări hazlii. Elevii l-au surprins pe scriitor cu poezii, cântece, întrebări și citate. La rândul său Ianoș Țurcanu a recitat poeziile sale, a răspuns la întrebări și le-a povestit tuturor istorii și șotii din viața personală. Irepetabilul scriitor a venit cu „sacul” doldora de surprize, care constau în amintiri, întâmplări, povețe, glume chiar.

Întâlnirea cu scriitorul și textierul a fost pe măsura personalității sale; într-un cuvânt, impresionantă. Încântabil a fost și scenariul pregătit cu mare artistism de către elevi, care l-au surprins cu certitudine pe scriitor, cu recitalurile, interpretare cântecelor, teatralizări din cuprinsul cărții, pentru că „Un cocor cu GPS” este o carte emoționantă și educativă, cu întâmplări hazlii din lumea copiilor și a animalelor. Este plină de lucruri prețioase și nenumărate peripeții, care ne învață să iubim Țara, limba, binele și frumosul. Iar umorul și gingășia, surprizele și întâmplările amuzante, bucuria de a trăi în miracolul unei lumi pe care tocmai o descoperă, o fac să se adreseze copiilor de orice vârstă.

Autorul a menționat, că să scrii pentru copii este cel mai greu lucru. Dacă tu ai avut o copilărie interesantă, plină de tot felul de peripeții şi dacă ţi-ai păstrat copilul din tine, atunci ai să te descurci de minune. Dar cu toate acestea a scrie pentru copii, este o mare responsabilitate, fiind un adevăr incontestabil. Scriitorul poartă atâta dragoste în suflet pentru toţi şi toate, încât cărţile dânsului te captivează din prima.

În dialogul cu copii ei l-au invocat să vorbească despre cărțile sale, dar și despre „Un cocor cu GPS”, în special. Invitatul își depăna firul gândurilor, le vorbea despre cărți, despre copilărie, despre frumusețea naturii, care îi dă puteri şi energie, îl inspiră pentru a scrie noi cărți, despre viață, Dumnezeu şi îngerași, menționând că fiecare poezie este ca o rugăciune.

Copiii îl ascultau cu multă atenție, şi erau nerăbdători să-i adreseze întrebări. Îi interesau multe lucruri: În ce localitate s-a născut? În ce școală a învățat? Când a scris prima poezie? Dacă mai tine minte, cum se numea? Ce cărți mai scrie acuma? De ce a ales să scrie cărți? Câte cărți a scris până în prezent, dar poezii? Ce vârstă are? Ce scriitori îi plac etc. Le-a răspuns cu multă bunăvoință. Le-a recitat prima poezie și cum a scris-o.

Le-a povestit copiilor cum își găsește motivele pentru cărți, îl ajută spiritul de observație, dar cel mai bun furnizor de idei poetice este viața şi natura. Și-a amintit de copilărie, de părinți, de satul natal, de școală, constatând, că a avut o copilărie frumoasă şi interesantă. Cât privesc scriitorii pe care îi citește, îi sfătuiește pe elevi să-i citească pe Spiridon Vangheli, Grigore Vieru, Iulian Filip şi alții, pentru că a citi înseamnă să știi multe, iar a ști multe înseamnă să fii deștept.

La întâlnire a fost prezent și jurnalistul Andrei Viziru, o personalitate remarcabilă în viața culturală autohtonă, dar și colegul nostru, pe care Ianoș Țurcanu l-a prezentat copiilor cu mare căldură, și menționând despre prietenia lor cu scriitorul Grigore Vieru, dat fiind faptul că ei, copii învață la școală în numele Marelui Poet, aflându-ne în prag de comemorarea lui.

            Aceste întâlniri creează, cele mai frumoase amintiri în sufletele copiilor şi-i motivează pe scriitori să scrie şi mai mult pentru copii. A fost un eveniment pe potriva așteptărilor, s-au spus cuvinte de mulțumire şi satisfacție, s-au dat autografe, s-au dăruit emoții pozitive, zâmbete şi multe aplauze.

Valorificarea colecției Pavel Balmuș din fondul „Carte veche și rară” a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”

 

                                            Natalia Smirnov, șef sector, Biblioteca Centrală

Pavel Balmuș, cercetător, critic şi istoric literar, supranumit personalitate notorie a culturii noastre, prin contribuția sa la valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural național.

La Biblioteca Centrală a fost organizată expoziția de documente Pavel Balmuş, fondatorul hasdeisticii din Republica Moldova. Expoziția cuprinde cărți scrise de autor, dar în cea mai mare parte publicații periodice din spațiul românesc despre Alexandru Hâjdău și Bogdan-Petriceicu Hasdeu, adunate din 1954 până în 1979 precum și unele articole inedite scrise despre aceste personalități, cărora nu le-a fost indiferentă soarta Basarabiei.

Pavel Balmuș a lăsat Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” trei dosare în care au fost adunate cu mare grijă zeci de articole de cel dintâi colecționar din Republica Moldova, interesat de viața și activitatea marilor savanți, o perioadă mai îndelungată 1954-2008. Unele articole au o vechime de aproximativ 70 de ani, de aceea sunt într-o stare precară. Din acest motiv mi-am propus, în 2023, să scanez pagină cu pagină pentru a le oferi publicului. Aceste texte digitizate vor fi publicate în Biblioteca Digitală a bibliotecii, iar mai apoi vor fi numerotate și conservate în plicuri speciale pentru viitoarele generații.

Să amintim aici că Pavel Balmuș s-a interesat și de publicațiile apărute în presa străină, despre care a scris în cărțile sale. Cercetările despre Al. Hâjdău și B.P. Hasdeu din publicațiile periodice i-au îmbogățit scrierile, ca mai apoi și în colaborare cu istoricul Nicolae Romanenco să ne aducă cât mai multă lumină asupra vieții și activității savanților.

Activitatea de cercetare a lui Pavel Balmuș este piatra de temelie la care vor reveni cercetătorii și cei interesați de destinul familiei Hâjdău-Hasdeu și de acum înainte, spre a le aminti basarabenilor, dar şi lumii întregi că acest pământ a născut asemenea genii.

Domnia Sa a fondat celebrul Centru de Cercetări în Hasdeologie din Chişinău, care a fost şi rămâne unicul de acest fel în tot spațiul românesc, marcând faptul că savantul B.P. Hasdeu a revenit acasă, după ani mulți şi grei de nerecunoștință.

La un moment dat Pavel Balmuș a fost supranumit atotștiutorul de Hasdeu, Hasdeulogul Principal al Basarabiei, întemeietorul școlii hasdeulogice din Moldova. Majoritatea dintre noi, angajații bibliotecii, care l-am prins în viață, l-am memorizat îngândurat, cu un zâmbet cald în colțul gurii, grăbit să dovedească să valorifice și să contribuie astfel la promovarea patrimoniului cultural, de parcă presimțea că nu i-a fost rezervat prea mult timp printre noi.

În munca sa de cercetător s-a străduit să studieze minuțios și din diferite surse în ceea ce privește documentele de epocă, punând accente exacte pe unele evenimente, confirmate de documente. A muncit mult în Arhivele Naționale ale Statului din București, Arhivele Academiei Române și a Arhivei Naționale a Republicii Moldova. A studiat și a scris despre viața și activitatea lui Alexandru Hâjdău, despre care se cunoștea puțin, dar cel mai mult l-a studiat pe B.P. Hasdeu.

În cadrul hasdeuologiei la Chișinău, s-a preocupat de chestiuni de nume, localități, date și evenimente-schimbări privind biografia savantului B.P. Hasdeu. Multe constatări au fost făcute și din sursele publicațiilor de presă, ale altor personalități care s-au preocupat de asemenea de cercetarea destinul savantului Hasdeu, ediții în limba română precum și în limba rusă. Unele sunt expuse în cadrul expoziției.

Cercetând minuțios destinul lui B.P. Hasdeu a scos la lumină informații inedite care au restabilit adevărul asupra întregii familii hasdeene.

Pavel Balmuș scrie în cartea sa ...Scripta manet...Contribuții de istoriografie literară, că B.P. Hasdeu și-a făsut studiile gimnaziale, în Chișinăul anilor 1852-1853, în incinta clădirii actuale a Biblioteci Municipale, care știm că la acea vreme era casa negustorului Monastyski, pe care o închiria gimnaziului regional de atunci.

Pentru că ne referim mai mult la presa scrisă, amintesc un articol scris de Pavel Balmuș Etapa Traian în ziaristica hadeueană cuprins în cartea sa ...Scripta manet...Contribuții de istoriografie literară. Desprindem aici împlinirea profesională a lui Hasdeu împărtășită soției și fiicei, din aliniatul următor:

„...peste câteva zile îmi iese „Columna...”pe ianuarie și februarie. Lucrez și iarăși lucrez...Aseară mi s-a făcut o mare distincțiune. Toți ziariștii din capitală(„Românul”, „România liberă”, „Timpul”, „Telegraful”, „Războiul” etc.) au fondat o Societate a Presei Române. Pentru președinte unii l-au propus pe Rosseti, alții pe mine. Erau 33 de votanți. Rosseti a avut 16 voturi, iar eu 17. Deci, m-au ales Președinte al Presei Române...”

Din articol spicuim că printre cei 33 de votanți se afla și Mihai Eminescu, care a votat pentru Hasdeu. În acel an, 1883, Hasdeu împlinea 45 de ani de la naștere și 25 de activitate gazetărească, datorită acestei impunătoare activități de-a lungul unui sfert de veac, dar și coincidența când „Columna” a intrat în ultimul an de existență, a avut loc alegerea sa drept președinte a Societății Presei Române.

Despre activitatea de ziarist a lui B.P. Hasdeu s-a scris mult. Au scris cei mai mari cărturari ai vremurilor, precum Nicolae Iorga în perioada 1907-1919, Mircea Eliade în 1922, Paul Constantinescu în 1937. Mai recent, în 1972 Mihai Dragan, Vasile Sandu în 1974.

În perioada vieții, la Iași din1858 până în 1863 a colaborat la publicațiile România, Foaie de istorie română, Foiță de istorie și literatură, Lumina precum și la Ateneul Român, Dacia, Trecutul din Iași, Buciumul, Sentinela română, îndeosebi la Românul lui C.A. Rosseti cu care a avut mai multe dezbateri critice dar cu care s-a împrietenit până la urmă.

În perioada 1863 până în 1866 B.P. Hasdeu a colaborat la revista umoristică Anghiuță și Satyrul după care a revenit la Traian - Columna lui Traian între 1869-1883, acesta cedând locul revistelor Revista nouă în decembrie 1887 până în septembrie 1895, revista Apărarea națională, în 1901-1902 ș.a.

Pregătind acest articol am răsfoit mai multe ediții ale revistei Revista nouă care se păstrează la Biblioteca Națională a Republicii Moldova în colecția Carte veche și rară. Am ținut ca expoziția să cuprindă anume publicații din presă, deoarece chiar Hasdeu străduind asupra publicării scrierilor sale inițial în presă a contat pe faptul că ziarele și revistele sunt puntea de legătură promptă între scriitor și cititor. Dar savantul se deosebea de alți autori nu numai prin talentul său, dar după cum scria Mircea Eliade „...nu făcea gazetărie numai cu talent, ci cu o vastă informație istorică, economică, juridică, și nu scăpăra numai de inteligență, ci avea curaj, „independență” și sinceritate (Eliade, Mircea. Despre Eminescu și Hasdeu. Iași: Junimea, 1987. P. 81).

Pavel Balmuș a cercetat activitatea ziaristică, a lui B.P. Hasdeu prin prisma publicațiilor într-un șir de ziare și reviste la acea vreme. Din lipsă de spațiu, prezentăm doar câteva:

• ·    Vasilenco, Ion V. Cuvânt despre Bogdan P. Hasdeu / Ion V. Vasilenco // Cultura. - 1968. - 24 febr. (Nr. 9). - P. 11.
• ·        Belistov, V. Bogdan Petriceicu Hasdeu [50 ani de la moarte] / V. Belistov // Cultura Moldovei. - 1957. - 25 aug. (68). - P. 11.
• ·        Romanenco, Nicolae. Cu arma pamfletului (din moștenirea noastră culturală) / Nicolae Romanenco // Moldova Socialistă. - 1957. - 13 ian. - P. 5.
• ·        Dima, Alexandru. B.P. Hasdeu - scriitorul / Al. Dima // Gazeta literară. - 1963. - 8 aug. - P. 6-7.

Câteva rânduri care îl caracterizează pe Pavel Balmuș - Omul

Despre Pavel Balmuș s-a scris puțin pe când era printre noi și mai mult după ce ne-a părăsit. Noi trebuie să-i valorificăm scrierile și să le promovăm, mai cu seamă ținând cont de contribuția dumnealui la promovarea patrimoniului cultural național.

Pavel Balmuş a fost cel care a cunoscut, față de puțini alții, marile avuții ale scrisului nostru străvechi, atât de uitat şi ignorat în timp. El a fost cel care i-a editat pe marii noștri cărturari, pornind de la Dosoftei şi până la enigmaticul autor al romanului anonim „Aglaia”, care a zăcut în arhivele imperiului rusesc peste suta de ani. Scrierile sale sunt impresionante. Întreaga sa viață este un șir de cărți de o inestimabilă valoare.

S-a născut la 18 august 1944 în s. Sărătenii-Noi, Teleneşti, într-o familie cu 5 copii. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Istorico-Filologică (1966). A lucrat la ziarul „Moldova socialistă”, Televiziunea Națională, Editura „Literatura Artistică” (1983-1989) şi la Muzeul de Literatură „D. Cantemir”. Din 1991 coordonator la Institutul de Istorie şi Teorie Literară al Academiei de Științe din Moldova. Pregătirea filologică şi memoria excepțională l-a ajutat să efectueze cercetări în domeniul istoriei literaturii, cărții, culturii şi spiritualității românești din perioada veche şi modernă. A editat operele lui Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie şi Antioh Cantemir, Bogdan Petriceicu Hasdeu.

În perioada 1992-2012 a fost președintele Societăţii Bibliofililor din Moldova. Clara şi Pavel Balmuş au donat Bibliotecii Municipale „ B.P. Hasdeu” și Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova un număr impresionant de cârti, circa 1 500 de volume. A participat la organizarea simpozioanelor „Valori bibliofile”, „Basarabenii în lume” etc. Din iulie 1997 a fost şeful Centrului National de Hasdeologie din cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, aproximativ 20 de ani a lucrat printre noi.

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și membru al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România.

Pavel Balmuș s-a stins din viață la 12 decembrie 2014, la Chișinău. Avea 70 de ani neîmpliniți. El a fost înmormântat la Cimitirul Central Ortodox de pe str. Armenească din capitală.

Vladimir Beșleagă a scris „...Tragicul sfârșit i-a venit tot aflându-se între şi în compania cărților: pe 11 decembrie a fost la Iași unde a lansat cele trei volume ale sale recent apărute, pe 12 decembrie porni să ducă unui coleg o carte ce îi fusese transmisă de colegii de la Iaşi, dar nu apucă să iasă din casă şi fu secerat de nemilosul destin...”

Academicianul Mihai Cimpoi remarca în monumentala sa lucrare că „...documentarismul erudit aplicat minuțios este domeniul lui Pavel Balmuş cercetător științific la Institutul de Filologie al AŞM, contribuind la valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural național”. Într-adevăr, în cercetare el pornea de la investigația de arhivă, pentru că istoria se face cu texte, a căror precizie nu poate fi înlocuită de nimic. Dacă nu există document, nu există istorie. Or, istoria se face cu documente scrise, fără îndoială, atunci când ele există. Dar ea se poate face cu tot ceea ce ingeniozitatea istoricului îi permite să utilizeze. Regula lui în investigația de arhivă era că documentul este instrumentul sau actul autentic prin care se poate proba un drept. Documentul trebuie înțeles ca fiind urmele lăsate de gândurile şi acțiunile oamenilor de altădată, e o revelație de viață și atârnă de istoric s-o prezinte, în legătură cu altele, așa cum trebuie. Până ieri, totul e „document istoric”, și lucrurile noastre de azi devin imediat document istoric. Așadar, „și lucrul de ieri al cercetătorului a devenit document istoric”. Munca lui îndelungată de „serv”, cum avea să spună chiar el, a făcut din el omul atotștiutor de Hasdeu: omul document; omul argument; omul comentariu; omul-nota, simbol al forței inepuizabile a unui intelectual în care sunt reflectate toate preocupările de cercetare ale lui...”

Toți cei care l-au cunoscut afirmă, pe bună dreptate, că era un „om cu multă carte” şi avea un atașament deosebit față de carte, care l-a însoțit pe tot parcursul vieții sale zbuciumate.

Probabil, acesta l-o fi determinat să doneze publicului cititor, atât de drag lui, cea ce avea mai scump, biblioteca personală. Așa avea să fie creat fondul de carte „Clara şi Pavel Balmuş” în cadrul Bibliotecii Municipale, care însumează peste trei mii de titluri de carte și articole publicistice din ziare și reviste, rare, pentru ca, vorba poetului, „băiatul meu sau fata să citească mai departe ce n-a dovedit nici tata”.

În încheiere, Vă invit să vizitați expoziția de documente Pavel Balmuş, fondatorul hasdeisticii din Republica Moldova, unde sunt expuse articole curioase scrise din 1954, adunate de hasdeologul Pavel Balmuș, fost coleg de breaslă al multora dintre noi, bibliotecarii.

 P.S. Cu o altă ocazie, voi strădui a aduce în atenția cititorilor unele lucrări sub formă de manuscris, a celui ce s-a ocupat de asemenea de cercetarea vieții și activității familiei Hâjdău-Hasdeu, dar mai cu seamă a lui B. P. Hasdeu, istoricul Nicolae Romanenco. Bibliotecii Municipale i-au fost donate mai multe dosare, care se păstrează în Colecția Carte veche și rară, o parte fiind deja digitizate, altele transliterate din grafie rusă în grafie latină. 

Scriitorul Constantin Dragomir în dialog cu cititorii săi

 

Valentina Leahu, bibliotecar,

Filiala „Transilvania”

 

„Lumea e a celor care citesc”. Rick Holland

Lectura unei cărți aduce liniște interioară, odihnă, deconectarea de la gândurile de zi cu zi și plus de asta este și o terapie pentru mintea și sufletul omului. Un om care citește mult va fi un om împlinit sufletește și va dobândi o spiritualitate ieșită din comun. Cărțile sunt cele mai de preț avuții, din ele afli secretul reușitei.

            Pe data de 1 februarie, de Ziua Internațională a Cititului Împreună, a avut loc un eveniment deosebit, însoțit de emoții pozitive și multă bună dispoziție. Invitatul evenimentului a fost poetul, traducătorul şi editorul Constantin Dragomir. Norocoșii spectatori au fost elevii clasei a 3-a „B”, însoțiți de demna și grijulia învățătoare Inga Bujor, de la Liceul Sportiv nr. 2. Activitatea a debutat cu prezentarea domnului Constantin Dragomir, totodată fiind asaltat cu întrebări chiar de la bun început de către copii:

-       Copiii: Cine v-a inspirat să scrieți poezii?
-      Dl. Dragomir: Primele poezii le-am scris din clasa IV-a, a V, m-au inspirat foarte mult învățătoarele, care pentru mine erau ca mamele și i-am făcut o dedicație primei învățătoare. Pe urmă le-am scris poezii colegilor mei, dedicate zilelor lor de naștere. Dar ce înseamnă o poezie? Dacă ai un gând, o idee frumoasă, trebuie să o scrii numaidecât pe hârtie, nu numai decât să fie cu rime forțate, dar cuvintele să fie aranjate frumos, în ordinea cuvenită, să aibă logică.
-       Copii: Care este poezia dumneavoastră preferată?
-      Dl. Dragomir: eu nu scriu poeziile pentru mine, eu le scriu pentru voi, voi trebuie să spuneți care e poezia care vă place mai mult.
-      Copiii: Poezia mea preferată este: „Dragii mei”. „Bună ziua, bună seara / Bine v- așteptăm copii / În această carte cu-n buchet de poezii / Bunicuță și bunic sau mămică și tătic / Frățiorul, surioara, chiar înainte de culcare și în zi de sărbătoare / Să auziți cu grai duios  / ce pământ avem frumos”.
-       Copiii: În ce an ați scris prima carte?
     -  Dl. Dragomir: prima carte a mea a fost „Roua sufletului”, scrisă în1977din colecția Debut. Era o carte de poezii pentru cei mari. Eu am scris două cărți de poezii pentru cei mari: „Roua sufletului” și „Greul pământului”. După aceasta am început să scriu poezii pentru copii și prima mea carte pentru copii a fost „Vrei să-ți spun o poezie”. Este prima carte care a apărut cu litere chirilice din alfabetul chirilic.  Acum am reeditat-o împreună cu Lică Sainciuc în limba română. Vreau să vă mai spun că voi aici aveți cea mai frumoasă  bibliotecă din oraș, bună, încăpătoare, luminoasă, spații frumoase, foarte multe cărți, voi aveți noroc de o așa bibliotecă, altele sunt  foarte mici, înghesuite, aici aveți posibilitate să citiți foarte mult, mai bine să învățați din cărți ce e bine și ce rău, decât de pe internet.
-       Copiii: Cum scriați poeziile?
         -    Dl. Dragomir: Ideile îmi vin în orice parte a zilei, chiar  mă trezesc și noaptea. Am un caiețel și îmi notez tot în acest caiet. Scriu cu mâna, la calculator doar atunci când scriu o carte. Eu acasă am peste 50.000 de cărți. Acum vreau să-mi fac un catalog, dar sunt atât de trist, că nu o să reușesc să le citesc pe toate. Cea mai populară carte a mea este „Bunicuța cu povești”, care a  fost editată și cu grafie chirilică și în limba română, împreună cu Violeta Diordoev. Acum vă prezint o carte „Hipopoptamul fără dinți”, ilustrată de un bun prieten de al meu, Andrei Țurcanu care din păcate nu mai este în viață. El era un foarte bun pictor, „un vulcan de sentimente și culori”. Această carte este o poveste, una dintre ultimele, e ca un testament lăsat vouă drept moștenire, dragii și iubiții săi copii, pentru care a trăit și a creat. În interiorul ei am introdus o altă cărticică, care se numește „Alte prințese și prinți mai mult sau mai puțin cuminți”. Vă citesc și o poezie, care se numește: „Extraordinar”: „Xenia și Xenofon / Cântă azi în unison: / Xenia – la xilofon, / Xenofon – la saxofon...”. Altă carte este „Coiful magic”, editată în trei ediții. Toate aceste trei cărți s-au vândut într-un tiraj de o 100.000 de mii de exemplare.

În final, cu toții au făcut o fotografie de grup, scriitorul oferind copiilor cu mare drag câte o carte, fapt pentru care ei au fost foarte recunoscători. Le-a mulțumit pentru invitația de a fi alături de ei, susținând că pentru el, o întâlnire cu copiii este întotdeauna ceva fascinant.