PROMOVAREA VALORILOR MORALE ALE CREDINŢEI, ISTORIEI ŞI CULTURII CREŞTINE

Margareta CEBOTARI,

bibliotecar principal,
Filiala „Ovidius”

În fiecare an, în cadrul clubului de spiritualitate creştină „Lumină lină”, invităm cititorii Bibliotecii „Ovidius” la activităţi de întâmpinare a sărbătorii de Paşti, care are o însemnătate semnificativă deosebită pentru lumea ortodoxă. Obiectivele de activitate ale acestui club sunt realizate pe parcursul mai multor ani de la înfiinţare: familiarizarea copiilor şi a adolescenţilor cu normele morale de conduită ale unui bun creştin, formarea personalităţilor integre cu o conştiinţă religioasă sănătoasă, acceptarea de către ei a valorilor care stau la baza vieţii şi a faptelor moral-spirituale, educarea toleranţei faţă de aproapele său, readucerea în actualitate a tradiţiilor şi obiceiurilor conform sărbătorilor creştine, promovarea colecţiei de carte religioasă. Astfel în cadrul acestui club s-au produs deseori concursuri de creaţie poetică, discuţii şi prezentări de carte religioasă, deoarece conform părerilor utilizatorilor bibliotecii, lectura unei cărţi bune îi îndeamnă să avanseze în cunoaşterea mai profundă a religiei.
Hristos a înviat! Aceasta-i vestea luminoasă pentru toate neamurile de pe glob, care se repetă în fiecare an la sărbătoarea de Paşti. Semnificaţia învierii lui Hristos întotdeauna s-a identificat cu un ciclu de renaştere a unei noi conştiinţe omeneşti. Acest eveniment este incontestabil, însă mai este nevoie să fie popularizat şi adus mereu în atenţia maselor largi de oameni. Acest lucru nobil îl face cu un mare entuziasm editura „Silvius Libris” prin recenta editare a unei cărţi deosebite – „Hristos a înviat!”, o culegere de poezie şi proză a scriitorilor români cu ocazia Învierii Domnului. Ideea de proiect şi concepţia aparţine scriitoarei Silvia Ursache.
La prezentarea acestei cărţi, în ziua de 26 martie, au asistat elevi de la şcoala nr. 41 şi studenţi de la Colegiul Tehnologic din Chişinău. Scriitorul Ion Anton, invitatul special al clubului „Lumină lină”, menţionând faptul că bibliotecile, de veacuri, sunt păstrătoare şi producătoare de frumos, iar cărţile fiind o hrană spirituală pentru oameni, hrană care este mai presus decât cea materială, a invitat cu toată ardoarea copiii să citească această carte minunată, atât de necesară pentru luminarea Sufletului oricărui om. În ea, în afară de poezii şi cântece pascale, ei vor găsi multe informaţii interesante: descrieri a datinilor, tradiţiilor şi obiceiurilor pascale, ce se spune în Sfânta Scriptură despre răstignirea şi învierea lui Hristos, file de istorie despre Paştele evreilor, etc. O valoare artistică adăugată frumuseţii acestei ediţii este reflectată în prezentarea grafică excelentă, pentru care au fost folosite fotoreproducţii color calitative a unor icoane în stil bizantin executate de pictori contemporani, precum şi a unor capodopere ale artiştilor plastici celebri: „Plângerea corpului neînsufleţit al lui Hristos” de Luca Signorelli (pictor italian, sec. XV), „Hristos răstignit” de Rafael Sanzio (pictor italian, sec. XV-XVI), „Răstignirea” de Hieronymos Bosch (pictor olandez, sec. XV) ş. a. Cititorul va contempla diverse reprezentări ale Învierii Domnului Isus Hristos reflectate în icoane româneşti vechi şi contemporane, icoane pictate pe sticlă.
În culegere au fost selectate cele mai frumoase poezii şi proze scurte dedicate sărbătorilor pascale ale scriitorilor clasici şi contemporani, dar s-a găsit loc şi pentru un compartiment mai special – „Hristos şi copiii”, pentru a prezenta creaţiile proprii ale unor elevi talentaţi, care au participat la concursurile de Paşti, organizate de revista „Florile dalbe”. Una din aceste poezii, citită de scriitorul Ion Anton, a reuşit să ne convingă de necesitatea credinţei copiilor în puterea Celui de Sus, a readus în actualitate dorul copiilor pentru părinţii plecaţi în străinătate, pentru a aduce o bunăstare materială familiei, plătind pentru aceasta cu multe lacrimi de dor şi disperare. Autorul poeziei, Gheorghe Modvală, din satul Iurceni, r. Nispoerni, era în clasa a 5-a atunci când a expediat-o la redacţie.

Vino, mamă, de Florii!
Pentru tine, dragă mamă,
Am scris multe poezii.
Dorul meu mereu te cheamă,
Vino-acasă de Florii!
Eu la şcoală-s primu-n toate,
Jocul la-am uitat, să ştii.
Vino-acasă, de se poate,
Vino, mamă, de Florii.
Iar a ta fotografie
Udă-i de sărut, să ştii.
Te prefă în ciocârlie,
Vino, mamă, de Florii!

Activitatea având loc în ajunul Floriilor, a fost inaugurată în aceiaşi zi expoziţia de icoane şi picturi cu motive florale executate de Elena Mărgineanu, o tânără de 17 ani cu mult talent, studentă la Colegiul Tehnologic, premiantă la diverse concursuri republicane de pictură. A fost apreciată cu Premiul III la Concursul Naţional al României „Icoana din sufletul copilului” organizat de Patriarhia Română în colaborare cu Guvernul României (2007). Pentru a picta icoane ea a participat în anul 2009 la Seminarul Internaţional de Iconografie, care s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna, un loc al slujirii lui Dumnezeu. Talentul Elenei este un har Dumnezeiesc, în creaţia sa ea fiind mereu în căutarea Luminii şi Adevărului Etern, a menţionat Zina Izbaş, moderatorul activităţii, redactor la Compania Publică „Teleradio-Moldova”.
Preotul Anatolie de la biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, a rostit rugăciuni de binecuvântare şi a explicat rostul Postului Mare de Paşti, invitând copiii aflaţi în sala bibliotecii să vină cu seninătate la biserică, deoarece, ascultând o slujbă, trecem printr-un moment de purificare a Sufletului.
Admiraţia celor prezenţi s-a îndreptat şi spre expoziţia de ouă încondeiate de utilizatorii bibliotecii, în cadrul concursurilor organizate de clubul „Lumină lină”. Prin expoziţia de carte cu genericul „Sărbătoarea sărbătorilor – Învierea Domnului”, vernisată în sala de lectură a bibliotecii, propunem cititorilor mai multă informaţie despre chipul luminos al lui Isus Hristos.

O DISCUŢIE DEOSEBITĂ DESPRE SCRIITORII FRANCEZI CONTEMPORANI

Aliona MOCANU
Şef oficiu, Filiala “Târgovişte”

În perioada 22 -25 martie în incinta bibliotecii ”Târgovişte” a fost organizată Săptămâna Internaţională a Francofoniei ,care a demarat cu o expoziţie tematică de carte în limba franceză din colecţia bibliotecii. Expoziţia a fost intitulată: „Les ecrivains de la litterature francaise” şi au fost expuse opere semnate de H.de Balzac, Stendhal, Victor Hugo, Emile Zola, Alexandre Dumas, Cherles Baudelaire ş.a.
Pe data de 24 martie a continuat activitatea cu un colocviu “Scriitori francezi contemporani”. Au participat elevi de la Liceul “Dante Alighieri”, cl.IX şi elevii de la şcoala nr. 59 “George Coşbuc”, cl.IX, însoţiţi de profesoara de limbă franceză, doamna Angela Grati şi bibliotecara doamna Olga Bodaci.
Activitatea a fost deschisă de moderatoarea dna Larisa Ungureanu, care a vorbit despre însemnătatea acestei sărbători în Moldova.
În cadrul colocviului s-a discutat despre creaţia scriitorilor francezi contemporani Patrick Modiano şi Jean-Marie Gustave Le Clezio, ultimul Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008.
La colocviu au participat cu comunicări studentele an.I, facultatea limbi străine USM, catedra Filologie franceză, Teodora Răţoi şi Romina Tolmaciova, dar şi colaboratoarea Bibliotecii “Târgovişte” Natalia.Musteaţă.
Romina Tolmaciova a avut ca temă pentru colocviu viaţa şi activitatea scriitorului Patrick Modiano, a cărui temă principală este căutarea identităţii. La fel, Modiano semneaza şi romane poliţiste, foarte “gustate” de tineri. Autor a peste 30 de cărţi, din ele: La Ronde de Nuit, Une jeunesse, Voyage de noces, Des inconnues et autres. Romina Tolmaciova a prezentat comunicarea sa în limba franceză.
O trecere în revistă a biografiei scriitorului Jean-Marie Gustave Le Clezio a făcut în limba română Natalia Musteaţă, bibliotecară, absolventă a facultăţii de limbi strănie, Universitatea Pedagogică de Stat “Ion.Creangă”, catedra Filologie franceză.
Teodora Răţoi a avut ca tema viaţa şi activitatea scriitorului Jean-Marie Gustave Le Clezio, accentuând asupra faptului că şi-a început activitatea de creaţie în băncile şcolii şi a avut multă susţinere din partea colegilor, un amănunt preţios şi educativ pentru elevii noştri care ar fi bine să aibă aceeaşi atitudine faţă de colegii lor, începători în ale scrisului. Teodora Răţoi s-a oprit asupra operei scriitorului, care cuprinde romane, eseuri şi traduceri din mitologia indiană. Le Clezio este scriitorul trăirilor interioare. El consideră că tematica războaielor, a ciocnirilor violente a trecut, că omul contemporan are nevoie de un refugiu sufletesc. Într-un sondaj de opinie realizat de revista Lire, în 1994, 13% dintre cei chestionaţi şi-au exprimat părerea că Le Clézio ar fi „cel mai mare scriitor de limbă franceză” aflat în viaţă. Opera sa cuprinde peste 54 de cărţi: romane, eseuri, povestiri. Cele mai importante: Le Proces-verbal (tradus şi în limba română), La Fievre (nouvelles), Mydrase, Voyage au pays des arbres, Desert, Onitsha, Ritournele de la faim et autres. Comunicarea a fost prezentată în limba franceză.
Un comentariu la cele spuse mai sus a avut profesoara Angela Grati, care a mulţumit bibliotecii pentru organizarea unui colocviu cu o temă atât de necesară, dat fiind că manualele de azi conţin puţine fragmente ale scriitorilor francezi, iar cât priveşte cei contemporani, aceştia sunt lipsă. Apoi s-a oprit asupra semnificaţiei scrierilor lui La Clezio şi necesitatea de a fi citite, cunoscute.
Moderatoarea a trecut la un alt aspect al temei, îndemnându-i pe cei prezenţi şi, în primul rând, pe elevii invitaţi la colocviu, să povestească asistenţei, de ce au îndrăgit limba franceză.
Au răsunat mărturisiri emoţionante din partea elevilor. Au fost aduse elogii învăţătorilor şi profesorilor care au ştiut să cultive dragostea faţă de limba franceză, faţă de cultura franceză şi faţă de Franţa.
Participanţilor la colocviu le-au fost oferite broşuri, transmise, prin intermediul moderatoarei de Alianţa Franceză din Moldova: Vous parlez francais?; Parlez francais; Journees de la Francophonie en Moldavie.

BASARABIA - PĂMÂNT ROMÂNESC

Parascovia ONCIU,
director, Filiala “Transilvania”

Biblioteca “Transilvania” a organizat şi găzduit la data de 24.03.10 în colaborare cu Liceul “Gaudeamus” şi Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei un Simpozion ştiinţific cu genericul “Basarabia – pământ românesc”, completat de prezentarea a patru cărţi: Constantin Ion, Negrei Ion. “Pantelemon Halipa tribun al Basarabiei”; Constantin, Ion. “Pantelemon Halipa – neânfricat pentru Basarabia”; Colesnic, Iu. “Generaţia Unirii”; Gh. Ghimpu. “Conştiinţa naţională”, consacrate acestui eveniment istoric, precum şi prezentarea expoziţiei de carte “Unirea Principatelor Române – eveniment fundamental în istoria românilor”.
Moderatorul acestui eveniment a fost doctorul habilitat în istorie, profesorul universitar USM, parlamentar al primului parlament al Republicii Moldova Dn. Ion Buga.
Simpozionul a avut drep scop elucidarea evenimentelor istorice din 27 martie 1918 în destinul Basarabiei, comemorarea înaintaşilor Marii Uniri ca: Pantelimon Halipa, Ion Inculeţ, Constantin Stere, Ion Pelevan.
Programul Simpozionului a inclus următoarele comunicări:
Primăvara Marii Unirii, Ion Buga, doctor habilitat în istorie, profesor universitar USM;
Basarabia – pământ românesc, Tatiana Doibani, profesor de istorie, Liceul „Gaudeamus”;
Mărturisiri de spiritualitate românească în Basarabia la începutul sec. XX, Onorina Noroseanu, elevă cl.10-a, Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
Premizele înmfăptuirii marii Uniri, Vitalie Andoni, profesor de istorie, Liceul „Gaudeamus”;
Conştiinţa naţională în viziunea tânărului basarabean, Dorin Hămuraru, Liceul „Gaudeamus”.
Profesorul Ion Buga a ilucidat succint premisele Marelui Act istoric al Unirii prin prisma a trei momente istorice importante de incercare a infâptuirii acesteia în contextul istoric.
Unirea din 1918 a Basarabiei, Bucovinei şi a Transilvaniei cu România a constituit realizarea visului de sute de ani al multor generaţii de români, prin lupte îndelungate duse de românii de pretutindeni. S-a vorbit despre dreptul naţiilor la autodeterminare, Conferinţa de pace de la Paris, Însemnătatea Pactului Ribentrop Molotov din 23 august 1939 în istoria Basarabiei şi consecinţele acestuia.
S-a accentuat aportul activităţii neînfricatului tribun al Basarabiei şi Apostol al Unirii –Pantelimon Halipa.
Profesoara de istorie a Liceului “Gaudeamus” Tatiana Doibani, a comunicat liric despre acele evenimente prin versuri din creaţie proprie, racordate la tema “Basarabia - pământ românesc”.
Discipolul Dorin Hămuraru a evocat despre spiritual care ne înconjoară, despre conştiinţa naţională şi evenimentele din 7 aprilie 2009.
Onorina Noroşeanu liceană a Liceului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, prin tema de comunicare “Marturisiri de spiritualitate românească în Basarabia la începutul sec XX” foarte captivant, succint a prezentat Mănăstirea Noul-Neamţ, Curchi, Hârboveţ, Căpriana, Cetăţile Moldovei, despre slujitorii acestora. Aceste Cetăţi au dăinuit în timp au păstrat limba, graiul, pământul au ramas cu Dumnezeu.
Liceanul Artur Dumanschi a participat active la dezbateri menţionând, că limba română este flacăra, lumânarea noastă, este reflectarea limbii latine.
La finele comunicărilor profesorul universitar Dn Ion Buga a totalizat că momentele de recurs istoric sa ne fie ca modele. Activitatea marilor fruntaşi ai membrilor Sfatului Ţării: Ion Inculeţ, Constantin Stere, Pantelimon Halipa să le avem ca model de demnitate naţională. Să ne păstrăm drepturile, spiritualitatea verticalitatea, dreptul ştiinţific, realizarea dreptului firesc legitim.
Temei Unirii de la 1918 a tuturor românilor într-un singur stat i s-au consacrat multe lucrări ştiinţifice, monografii, broşuri, articole, tema discuţiei este inepuizabilă, rămâne de cercetat, studiat.

UN MĂRŢIŞOR PENTRU TRAIAN BRAD

Parascovia ONCIU,
director, Filiala „Transilvania”

Mărţişorul, una dintre cele mai frumoase tradiţii româneşti vine din timpuri străvechi şi celebrează venirea primăverii. Confecţionat dintr-un şnur împletit roşu cu alb – un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară, mărţişorul rămâne peste timp simbolul soarelui atotputernic şi al purităţii sufleteşti. A dărui un mărţişor înseamnă a dărui o fărâmă de soare! Oare cât soare ne-a dăruit nouă, basarabenilor, Traian Brad?
Anul acesta, la 31 august, Traian Brad, ar fi împlinit 65 de ani. De 7 ani nu mai primim mărţişoare de la acest om drag, dar tradiţionalul concurs „Pe aripi de cocor sosi-ta mărţişor” are o continuitate datorită măriei sale, ajuns la a 17-a ediţie, amintindu-ne cu drag de faptele bune ale acestui mare prieten al cărţii, care a ştiut să îmbine lucruri frumoase cu tradiţii perene ale poporului român.
Primăvara se începea cu sosirea la Chişinău a mărţişoarelor lui Traian Brad, cu Anul Bibliologic, întrunirilor profesionale a bibliotecarilor din Republica Moldova şi România, captivante, interesante întâlniri în jurul cărţilor şi prietenilor.
Biblioteca „Transilvania” a beneficiat de marele noroc, având un ctitor inimos, împătimit al cărţii, generos, harnic şi darnic. Multe încercări au fost pe parcursul anilor, dar faptele bune reuşesc să supraveţuiească în timp.
Pe parcursul a 10 ani de ctitorie a lui Traian Brad, Biblioteca „Transilvania” a organizat 624 de activităţi culturale de o mare rezonanţă, cu participarea a 52 808 persoane. Cauza lui Traian Brad a continuat-o dna profesor Doina Popa, Sorina Stanca, aceleaşi gânduri bune şi activităţi frumoase, cărţi multe din noutăţile editoriale curente din România au trecut Prutul spre a îmbogaţi şi varia orizonturile, conceptele utilizatorilor.
Revenim la activitatea propriu zisă dupa doi ani de inactivitate. Tradiţionalele activităţi: Săptămâna uşilor deschise, Salonul de toamnă al editurilor transilvănene, ateliere profesionale, cenaclul Perpetuum, Salonul literar Ciaiul de la ora patru, programele Chişinăul citeşte o carte, Copii Chişinăului citesc o carte, Lecturile verii, Ora poveştilor, Bibliodădaca.
În amintirea lui Traian Brad am inaugurat cenaclul „Traian Brad”, condus cu dăruire de lingvistul, publicistul Vlad Pohilă, apreciat de Grigore Vieru ca „un remarcabil lingvist şi strălucit publicist”, menit să promoveze prin acest cenaclu adevărul istoric, limba română, cultura, tezaurul folcloric, operele scriitorilor romăni, personalităţile marcante ale Transilvaniei şi Republicii Moldova. Continuarea simpozionului „Basarabia – Transilvania repere culturale” va reveni în activitatea sa firească.
La 23 martie curent, Biblioteca „Transilvania” a găzduit Master- class, cu tematica „Practici de calitate pentru obţinerea gradului de calificare”. Formator al acestei întruniri a fost directorul adjunct al BM „B.P. Hasdeu”, dna Tatiana Coşeri. Grupul tintă al acestei întruniri profesionale fiind bibliotecarii şcolilor şi liceelor din municipiul Chişinău cu prezenţa a 30 persoane, precum şi reprezentanţi ai DGETS Franţuz Iustina, Arion Liuba, Safarova Ana. S-a discutat pe marginea „Regulamentului privind modul de conferire a categoriilor de calificare a cadrelor bibliotecare”. Cerinţele obligatorii pe care solicitanţii gradului de calificare trebuie să le îndeplinească; fişa de evaluare a activităţii bibliotecarului; prezentarea portofoliului. S-a atenţionat asupra faptului că au intervenit schimbări în descrierea analitică. Două ore şi treizeci de minute au zburat pe neobservate, toti participanţii ascultând cu atenţie îndrumările formatorului. Discuţii profesionale, întrebari şi răspunsuri au intervenit pe parcursul întregii şedinţe, fiind petrecută într-o atmosferă prietenoasă şi binevoitoare.
Astazi, 24 martie îşi va desfăşura activitatea simpozionul ştiinţific cu genericul „Basarabia – pământ românesc”, avându-l ca moderator pe Ion Buga, doctor habilitat, profesor universitar, USM, precum şi comunicările profesoarei de istorie a Liceului „Gaudeamus” Tatiana Doibani, liceenii vor susţine comunicări care vizează evenimentul Unirii Basarabiei cu patria-mamă din 27 martie 1918. Expoziţia de carte „Unirea Principatelor Române – eveniment fundamental în istoria românilor”, vor lărgi noi orizonturi de cunoaştere a subiectului dat.
Primăvara ne-a găsit în acţiune. Luna martie s-a înscris în agenda acţiunilor culturale a bibliotecii printr-o gamă de activităţi şi manifestări. Din ele putem remarca:
„Săptămâna francofoniei” (18-22 martie); Concursul „Încondeerea ouluir de Paşti” (30 martie); „Recital de cântece pascale” (30 martie); Expoziţii de desene a copiilor cu tematica pascală (31 martie); Programul extramuros „Povestea vine la tine” este un program proaspăt iniţiat care are menirea de a atrage cât mai multi utilizatori noi la bibliotecă, vine cu un şir de activităţi. Se petrece în fiecare miercuri a săptămânii, convenind cu partenerii bibliotecii.
Activităţile enumărate ţin de imaginaţia, dăruirea noastră, a bibliotecarilor, de dorinţa realizării unui climat plăcut, care să-i ofere publicului satisfacţii estetice, intelectuale, morale.
Asumarea declarată a rolului de promotor al culturii, a determinat Biblioteca să organizeze o serie de acţiuni de animaţie culturală dintre cele mai diverse: expoziţii documentare, expoziţii de artă plastică, lansări de carte, întâlniri cu scriitori, conferinţe tematice, audiţii muzicale, vizionări de filme şi alte programe destinate publicului chişinăuian, receptiv la astfel de evenimente. De altfel, prezenţa la acţiunile organizate, concretizată într-un număr mare de participanţi (2 500) confirmă eficienţa demersului cultural de acest tip.Colaborarea cu şcoli şi grădiniţe, universităţi, instituţii de cultură, edituri etc. continuă în mod firesc şi în anul 2010, asigurând coerenţa manifestărilor, amploarea şi calitatea acestora. Impactul pe care l-a avut activitatea desfăşurată de Biblioteca “Transilvania” pe ansamblu, şi, în mod special, prin acţiunile de animaţie culturală se poate cuantifica într-o măsură apreciabilă şi prin articole apărute în presă, întotdeauna favorabile imaginii instituţiei.

METODE DE PROMOVARE A LECTURII LA BIBLIOTECA PUBLICĂ CRICOVA

Tamara LARI, şef oficiu,

Biblioteca Publică Cricova

În procesul de instruire şi de educaţie, biblioteca reprezintă un instrument de bază în promovarea lecturii împreună cu şcoala şi părinţii. În biblioteca pentru copii se formează viitorul cititor, fiind ajutat de bibliotecar, care este mediator între sufletul copilului şi sufletul cărţii. Familia, deşi deţine rolul principal în formarea primelor deprinderi de citire, în provocarea înteresului pentru carte şi lectură, nu toţi părinţii i-au în consideraţie acest fapt. S-a observat, că acei părinţi, care vin la bibliotecă cu copiii, ce încă nu frecventează şcoala şi le insuflă copiilor săi dragostea faţă de lectură, de carte mai departe aceşti copii au şi succese la învăţătură, se descurcă mai uşor în viaţă, dar principalul lucru pe care l-am observat eu în lucrul meu zi de zi cu cititorii – copilul care frecventează biblioteca de mic, citeşte pînă la adînci bătrîneţe. Se formează şi un reflex aş zice şi chiar şi cititorii, spun că aceasta este ca o hrană spirituală de care s-au deprins cu ea şi dacă nu cititesc ceva în acea zi parcă ceva le lipseşte.
Secţia copii a Bibliotecii Publice Cricova utilizează mijloace de acţiune care să implice relaţia profesor - elev - bibliotecar. Pentru a putea răspunde sarcinilor ce revin bibliotecii, exictă un interes permanent a bibliotecarului în asigurarea unui fond de carte corespunzător cerinţelor şcolii. Pe măsură ce cartea nouă întră în fondul bibliotecii în primul rind se face o prezentare a ei în faţa profesorilor la şedinţele lor prin organizare de expoziţii de carte commentate, reviste orale de carte apoi în faţa elevilor la orele educative . Profesorii fac cunoştinţă cu aceste cărţi şi ştiind, că ele există în bibliotecă le recomandă elevilor. La orele educative, bibliotecarul se interesiază din timp pe ce temă şi în ce clasă va fi ora. Astfel în clasa VII “A” s-a petrecut ora educativă pe tema “Prietenia – o comoară a sufletului”, unde am fost prezentă cu o expoziţie de carte pe aceeiaş temă şi cu o prezentare a acestor cărţi, unde am accentuat şi am încercat să-i conving, că cel mai mare prieten al omului este, totuş - cartea, ea niciodată nu te trădează. Ori de cite ori îţi este greu –adresiază-te la carte, ea te va ajuta întotdeauna.- aceasta a fost ca o chemare a bibliotecarului către elevi. Şi să ştiţi, că a avut efect aceste prezentări de cărţi, pentru că au fost împrumutate cărţile,nu vreau să zic că îndată, dar pe parcurs – în vacanţă s-au ca lectură adăugătoare la orele de limbă română.
Se practică şi întâlnirile cu scriitorii. De exemplu: a fost organizată o întâlnire cu Spiridon Vangheli, înainte de a ieşi copiii în vacanţa mare, apoi ţelul bibliotecii a fost:”Citeşte cărţile verii – Spiridon Vangheli”, unde copiii făcând cunoştinţă cu autorul din timp, citeau cu interes aceste cărţi – expuse pe un stand aparte în bibliotecă.
Anul acesta, februarie 2010 a fost organizată o întâlnire cu soţia regretatului poet Grigore Vieru, dna Raisa Vieru, unde le-a fost povestite elevilor lucruri interesante din viaţa poetului şi le-a fost făcute prezentări a mai multor cărţi.de către soţia poetului.
O altă metodă de promovare a lecturii – la lecţiile publice, care se petrec la liceu în dependenţă de tema lecţiei, adică dacă se socoate, că ar fi binevenită la acea lecţie o prezentare de carte s-au o revistă orală unde se prezintă cărţile pe tema dată.
Astfel, la Liceul “Alexei Mateevici” din localitate a avut loc o lecţie publică în clasa III-”A”,în parteneriat cu secţia copii a Bibliotecii Publice. Învăţătoarea Floarea Cordun şi elevii acestei clase s-au pregătit din timp de această lecţie folosind metode şi tactici noi de predare a materialului la tema dată.
În discuţie a fost ascultată povestea „Fata babei şi fata moţneagului” de Ion Creangă, scopul lecţiei a fost ca elevii să-şi dezvolte calităţi pozitive ca – bunătatea ,dărnicia, înţelegerea, respectul etc., să dezvolte capacitatea de a lua atitudini faţă de omul leneş şi faţă de cel harnic, să folosească limbajul artistic la compararea personajelor etc. Clasa unde s-a petrecut lecţia a fost amenajată şi pregătită cu mult gust, la temă – o expoziţie de carte cu denumirea „În lumea poveştilor”, o expoziţie de desene ale copiilor „Eroul meu preferat” alta cu jucării asemănătoare eroilor din poveşti. Pe pereţii clasei diferite citate şi lămuriri didactice despre poveste şi despre carte. Aflându-te în această clasă îţi părea că ai nimerit cu adevărat în împărăţia poveştilor. Măiestria pedagogului Floarea Cordun la petrecerea lecţiei i-a făcut pe elevi să înţeleagă
rolul poveştilor în viaţa fiecăruia în lectura de zi cu zi a lor, i-a deprins să gândească la ce e bine şi ce e rău, să lucreze în grup, să judece pe cel bun şi pe cel rău, să-i facă pe copii să fie mai buni la inimă, mai harnici, mai îngăduitori.
Interesant pentru copii a fost momentul când spre sfârşitul lecţiei a apărut Zâna poveştilor cu o mulţime de cărţi cu poveşti dna Tamara Larii de la Biblioteca Publică Cricova cu diferite sfaturi şi tot odată i-a pus la încercare pe copii cu întrebări din poveşti la care copiii şi aici şi-au arătat măiestria. Elevii au primit câte o invitaţie de la Zână la Ora poveştilor, care se petrece în fiecare vinere la Biblioteca Publică Cricova.
Aici aş vrea să accentuez anume acest moment – elevii vin cu plăcere la aceste ore unde se povesteşte şi se discută cite o poveste şi tot odată se dezvoltă interesul pentru lectură, interesul de a citi o carte, dar nu numai ca copilul să stea în faţa calculatorului.
Să nu credeţi, dragi cititori, că apariţia bibliotecarului la aceste ore i-au mult timp din lecţie, 5-7 minute, dar important , e ca copilul să înţeleagă, că ,,cartea te va face înţelept, las-o deschisă şi revin-o la ea ori de cite ori ai nevoe şi timp pentru ea’’ sau să citească pentru îmbogăţirea cunoştinţelor sale.
La Cricova se citeşte, se citeşte şi de cei mari şi de cei mici, cu toate, că este era tehnologiilor informaţionale, dar cartea nu este negligată, şi aceasta se datoreşte faptului, că cartea este promovată în localitate de părinţi, educatorii, profesori şi Biblioteca Publică Cricova. Acest parteneriat ajută tânăra generaţie să devină oameni cu adevărat necesari societăţii şi care să poată să îndrepte societatea pe o cale de dezboltare mai bună, spre un trai şi o viaţă mai bună.
,

FRANCOFONIA, SIMBOL AL DIVERSITĂŢII CULTURALE

Tatiana DONŢU
Şef oficiu, Filiala “Transilvania”

În mediile culturale se sărbătoreşte Francofonia, care este o vastă colectivitate a popoarelor ce vorbesc limba franceză, situate în 55 de state şi teritorii, din 5 continente. Pentru aceştia, limba franceză — ca limbă maternă, oficială, secundară sau chiar minoritară constituie un vast teritoriu de dialog şi cooperare, cunoaştere şi progres, libertate şi democraţie, solidaritate şi schimburi economice şi culturale....
A fi astăzi francofon înseamnă a cunoaşte bine şi a practica frecvent limba franceză, a putea circula liber, a studia şi a lucra în ţările francofone, a pune permanent în valoare avantajele inerente limbii franceze şi a sprijini viitorul ei. În acest spirit Biblioteca "Transilvania" şi-a propus să contribuie la promovarea Francofoniei, considerând limba franceză purtătoarea unui important sistem de valori. Evenimentul a catalizat energiile francofone la nivel mondial pentru a sărbători bogăţia şi splendoarea limbii franceze, diversele faţete ale francofoniei. Ca în fiecare an caravana s-a oprit şi la Biblioteca”Transilvania”.
Ne-am propus ca misiune stimularea interesului pentru cultura franceză şi francofonie, promovarea limbii franceze în rândul tinerilor, crearea ocaziilor pentru închegarea unor legături trainice de prietenie, iniţierea unui dialog cu lumea francofonă, promovarea valorilor spirituale din ţările francofone. Acest program vast s-a concretizat în activităţi şi întâlniri pe cât de dese, pe atât de călduroase la Biblioteca "Transilvania”.
Sărbătorile Francofoniei sunt, desigur, momente privilegiate menite să stimuleze creativitatea tinerilor. În cadrul bibliotecii evenimentul a fost marcat prin manifestări care s-au derulat pe parcursul 18.03.10-22.03.10, înscriindu-se în bogata agendă a ei, şi s-a bucurat de un public numeros şi tânăr de la Liceul “Gaudeamus”, îdrumaţi de neostenita profesoară Zinaida Ciobanu, care este un militant înflăcărat al francofoniei. Elevii au fost familiarizaţi cu termenii “francofonie” şi “ţară francofonă”, fiind invitaţi să facă o călătorie imaginară în ţările francofone.
A fost lansat un concurs-victorină pe tema “Tradiţii şi personalităţi din cultura şi istoria ţărilor francofone”, la care elevii participanţi au dat răspunsuri strălucite întrebărilor privitoare la francofonie şi interferenţele culturale franceză cu cea naţională. Prima probă a concursului a constat în prezentarea unui personaj din literatura franceză, apoi a urmat un test-grilă, privind cultura, civilizaţia şi istoria francofoniei. În ultima parte a concursului participanţii şi-au demonstrat calităţile în teatru, jucând piese şi scenete, toate în limba franceză. Bibliografia pentru concurs şi pregătirea elevilor au fost asigurate de echipa bibliotecii.
Contunuitatea activităţilor a fost urmată de colocviul francofon “L`idee fixe du ample contenu” petrecut extramuros la Liceul “Gaudeamus”, unde au fost susţinute comunicări de către elevii claselor a X-XII-a, ce au permis participanţilor să redescopere valorile culturii franceze.
Tinerii au fost bine reprezentaţi la alte activităţi din cadrul Francofoniei: crearea şi recitarea de poeme din “Recitalul poetic bilingv”, unde au răsunat versuri în limba franceză,
o expoziţie de carte cu genericul “Cultura franceză în orizontul contemporan românesc”, care a oferit publicului prezent excelente surse pentru cunoaşterea culturii franceze.
Unul din scopurile evenimentului l-a constituit crearea unei atmosfere relxante pentru toti tinerii participanţi, mediu în care fiecare îsi poate pune imaginaţia în aplicare la cote maxime, devenind pentru câteva ore personajul pe care îl visează şi îl admiră. Evenimentul doreşte să implice un număr cât mai mare de utilizatori din comunitate, antrenându-i în concursuri cu specific si creând un mediu propice pentru interacţiunea tinerilor din toate instituţiile de învăţământ din sector. “Francofonia” este unul din evenimentele singulare la nivelul sectorului, prin care se doreste promovarea valorilor francofone într-un cadru plin de istorie şi încununat artistic.

TRADUCERI ÎN LIMBA MARII POEZII A LUMII

Valeriu RAŢĂ,

bibliotecar

Luna mărţişorului este bogată în evenimente culturale. E semnificativ faptul că după Ziua internaţională a francofoniei şi Ziua internaţională a poeziei la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, pe 23 martie curent, a avut loc lansarea unui volum de traduceri din română în franceză – Poeme / Poèmes (ediţie bilingvă; Chişinău, Tipografia „Sirius”, 2010) – autoare Ludmila Ciobotarencu, dr. în filologie, profesoară de limba franceză. Dna L. Ciobotarencu a educat multe generaţii de viitori savanţi la Academia de Ştiinţe a Moldovei, dar o pasiune a dumneaei de circa trei decenii sînt şi traducerile efectuate din scriitori români în limba lui Victor Hugo, Charles Baudelaire şi Paul Valéry. Dovadă ne este splendidul volum, apărut de curînd, ce cuprinde un florilegiu de poeme reprezentative din Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Ion Hadârcă, Adrian Păunescu, Nicolae Dabija şi Steliana Grama.

În deschiderea manifestării, ziaristul, scriitorul şi traducătorul Vlad Pohilă, un discipol al distinsei doamne L. Ciobotarencu, fiind pe post de moderator, a menţionat că pe timpul regimului sovietic traducerile, din autori basarabeni, realizate preponderent în rusă, făceau o deschidere spre Răsărit, astăzi traducerile în engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană etc. sînt o ieşire a noastră spre Vest, spre cultura multimilenară europeană. „Există un şir de versiuni bune din română în franceză, realizate mai ales de scriitori români nativi, a spus cu putere de convingere Vl. Pohilă, dar volumul lansat astăzi spre publicul cititor are un specific deosebit – în primul rînd, selecţia textelor făcută cu discernămînt, apoi redarea reuşită în franceză a nuanţelor limbii noastre. Fără nicio îndoială asistăm la apariţia unui debut editorial captivant, care este o împărtăşire a unei bucurii, a unei împliniri.”

Omul de afaceri, vicepreşedintele Consiliului Coordonator al Departamentului Relaţii Interetnice, dr. Müharib Allahverdi, de origine azer, şi dumnealui un discipol al doamnei L. Ciobotarencu, a remarcat performanţa neobositei sale profesoare din anii cînd îşi făcea doctoratul şi a îndemnat-o să scoată la lumină şi alte scrieri demne să fie cunoscute în Apus. Colega de breaslă Silvia Grossu, dr. conf. univ. şi prodecan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM, a mărturisit cît de important e să susţinem efortul, delicateţea, cumsecădenia, modestia cunoscută a traducătoarei. Cei prezenţi în sală  au admirat şi aplaudat versurile lui Grigore Vieru, recitate cu duioşie în franceză, căci S. Grossu are o dragoste nemaipomenită de această limbă, o dragoste ce nu poate fi redată în cuvinte. „Aceste traduceri demonstrează o muncă extraordinară şi nobilă, o zbatere permanentă spre calitate,  de aceea trebuie aduse neapărat în faţa tinerilor studioşi”, a conchis S. Grossu.

A luat cuvîntul Dumitru Grama, dr. în drept, profesor la  ULIM, tatăl regretatei Steliana Grama. Dumnealui a comunicat într-o atmosferă familiară cum S. Grama îşi scria versurile, care sînt înţesate cu metafore, neologisme, că trebuie uneori la citirea lor să folosim dicţionarele... „Traducerile incluse în culegerea de faţă sînt foarte reuşite şi mă bucur nespus de succesul autoarei. Ar fi bine ca prin contribuţia diferitor asociaţii francofone acest volum (cu unele completări) să fie editat şi în Franţa”, şi-a mărturisit doleanţa D. Grama. „Nasc şi la Moldova... femei”, a fost o parafrază a dnei Eliza Botezatu, dr. hab. prof. univ. la UPS „Ion Creangă”. Pentru a face traduceri reuşite trebuie să stăpîneşti la perfecţie ambele limbi. Citind versurile scriitorilor noştri în franceză observăm că a fost redată cu măiestrie muzicalitatea poeziei noastre. A urmat şi din partea dnei E. Botezatu o doleanţă – ca protagonista de azi să editeze şi lucrări în proză.

Cu amintiri relativ recente a venit pictoriţa Valentina Brâncoveanu. Locuind în vecinătate şi fiind deseori în vizită, L. Ciobotarencu a inspirat-o de nenumărate ori prin lecturile sale din clasicii români. Nu este, deci, întîmplătoare inserarea pe copertă a unei picturi de V. Brâncoveanu la tema Luceafărului eminescian. A umplut sala de farmecul limbii române şi franceze interpreta de muzică folk Maria Mocanu, acompaniată la chitară de Igor Grossu, jurnalist şi de asemenea interpret de muzică folk. Galbenă gutuie / Coing doré de Adrian Păunescu a mers la suflet, a produs o mare satisfacţie celor care i-au ascultat.

În sală au fost prezenţi şi elevi din cl. a X-a de la Liceul român-francez „Gheorghe Asachi” din Chişinău, care au confirmat că generaţia tinerilor este pasionată de lectură şi pledează ca traducerile dnei L. Ciobotarencu să ajungă la cît mai mulţi cititori din republica noastră şi de peste hotare. În semn de recunoştinţă şi admiraţie am asistat cu toţii la o plecăciune a lor în faţa talentului şi măiestriei artistice. 

În final dna L. Ciobotarencu a dezvăluit unele taine profesionale, a recunoscut că s-a lovit de un şir de probleme la traducerea unor cuvinte, a mărturisit, de exemplu, că titlul poemului Luceafărul – Astral în franceză – a fost  „găsit” abia la doi ani după ce realizase tălmăcirea integrală a textului. 

Cu certitudine munca titanică depusă de autoare la apariţia volumului Poeme / Poèmes (care începe cu Luceafărul lui Eminescu şi se încheie cu rondelul Să ne păstrăm coloana vertebrală de S. Grama) va fi folosită în mod avantajos de către toţi utilizatorii BM „B.P. Hasdeu”, precum şi de către cei care vor avea norocul să o procure în librării. Îi urăm pe această cale Domniei Sale multă sănătate şi alte împliniri pe tărîmul editorial, căci ştim cu siguranţă: în sertarele Ludmilei Ciobotarencu există încă multe scrieri de diferite genuri şi specii literare care îşi aşteaptă ora cînd vor fi expuse publicului.

ROLUL ANIMAŢIEI CULTURALE ÎN FORMAREA TINEREI GENERAŢII

Olga ALEXEEVA,
Studentă, an. III, gr. B079L,
Catedra de Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională

Biblioteca publică este centrul de informare care pune la dispoziţia tuturor utilizatorilor informaţii şi cunoştinţe din toate domeniile.
Serviciile bibliotecii publice trebuie să fie accesibile oricui, indiferent de sex, vârstă, religie, naţionalitate sau statut social. Urmând aceste deziderate biblioteconomia actuală pune un accent foarte important pe rolul bibliotecii în formarea unor cetăţeni responsabili şi de o anumită calitate. De aceea are o importanţă covârşitoare strategia de atragere a potenţialilor utilizatori către serviciile bibliotecii publice. Venind în sprijinul acestei politici în cadrul profesiei de bibliotecar s-a diferenţiat funcţia de animator, specializare de ultimă oră, destinată atragerii de noi “clienţi” către cultura scrisă, combaterii analfabetismului şi illetrismului, dar şi educării cetăţeanului.
Conform definiţiei avansate de specialistul în sociologie dr. Maria Moldoveanu, “animaţia culturală constă în stimularea interesului indivizilor faţă de produsele şi serviciile culturale pe care le oferă mediul lor de viaţă. Rolul ei este de a da oamenilor sentimentul apartenenţei lor la o colectivitate dominată de valori şi de a-i face să participe la evenimente semnificative pentru dezvoltarea umană”.
Animaţia are mai multe componente. Ea implică valorificarea colecţiilor, demersul educaţional, o dimensiune de asistenţă socială şi una de management. Această activitate vizează pe de o parte comunitatea iar pe de altă parte vizează autorităţile, care trebuie să înţeleagă şi să susţină biblioteca.
Tipuri de animaţie culturală
Acţiunea de animaţie pentru publicul infantil
Se preocupă în mod special de educaţia timpurie a viitorului public. În acest sens se opereaza cu ludoteci, spaţiu de familiarizare a copilului mic şi foarte mic cu biblioteca Aici se concep programe speciale, se organizează ore de lectură şi spectacole, cu copii şi marionete, copiii cântă, recită, desenează, joacă teatru. Biblioteca organizează diferite concursuri, organizează expoziţii cu desene făcute de copii, oferă diferite premii.
Acţiunea de animaţie pentru adolescenţi şi tineri
Miza educaţiei acestui public este deosebit de mare, pe de o parte pentru că el este în formare şi constituie viitorul public adult şi de vârsta a treia, şi pe de alta parte pentru că el reprezintă viitorul electorat de care depinde politica ţării şi politicile locale; de calitatea lui intelectuală, morală, civică va depinde calitatea vieţii în viitor. Iată de ce are biblioteca alături de şcoală un rol decisiv în viaţa contemporană.
Prin programele sale bibilteca poate atrage, poate oferi un mod de “evadare pozitivă”, o formă benevolă de cunoaştere, un spaţiu primitor. Educaţia se face “spontan”, aparent fără nici un efort, este adaptată nivelului elevilor, le oferă satisfacţii până atunci necunoscute.
Acţiunea de animaţie pentru publicul adult
Pentru această categorie biblioteca trebuie să ofere mai multe posibiliăţi de formare, de informare şi de atragere a lor către serviciile bibliotecii. Organizarea unor cursuri de croitorie, gastronomie, întâlniri cu personalităţi din localitate (indiferent din ce domeniu), organizarea unor cursuri de bridge, rummy, canastă pot fi câteva soluţii.
Animaţia pentru publicul de vârsta a treia
Această categorie de utilizatori poate fi atrasă prin mai multe metode: achiziţii de ziare centrale şi locale, organizarea de cluburi diverse (şah, table, scrabble, canastă, bridge, grădinărit, creşterea animalelor mici), organizarea de întâlniri cu personalităţi locale, oferirea unui spaţiu unde persoanele se întâlnesc la o “şuetă”, oferirea unor informaţii despre sănătate, asistenţă socială, etc.
Rolul animaţiei culturale în formarea tinerei generaţii
Avantajele observate în urma promovării culturii prin intermediul acţiunilor precum valorificarea patrimoniului local, animaţii culturale, expoziţii, lansări de carte etc sunt multidimensionale. Dintre acestea, cele mai vizibile sunt oportunitatea construirii unei relaţii speciale de comunicare între cadrele didactice şi elevi, implicarea comunităţii locale în viaţa şcolii, dezvoltarea de parteneriate, participarea activă a elevului la propriul traseu de învăţare şi dezvoltare, organizarea de schimburi de experienţă şi proiecte, abordări transdisciplinare, deschiderea învăţării spre viaţă, promovarea egalităţii şanselor tuturor la educaţie.
Despre importanţa organizării animaţiilor culturale bibliotecile publice, în special cele pentru copii se poate vorbi din multiple perspective.
Aducem câteva argumente pentru a convinge şi incita cadrele didactice să utilizeze biblioteca publică şi în scopul promovării valorilor culturale, dar şi pentru a propune utilizatorilor săi variate «exerciţii de cultură». Prin activitatea sa, respectând filosofia şi rolul său într-o unitate de învăţământ preuniversitar (de la grădiniţă la liceu), biblioteca publică poate fi definită ca fiind şi un loc de cultură, un loc de dezvoltare personală şi profesională. În mod evident, avâd în vedere faptul că această structură infodocumentară este organizată pentru publicul larg, nu putem să o definim ca fiind un spaţiu cultural, fără a sublinia că este, în primul rând, un spaţiu pedagogic, în care sunt organizate şi desfăşurate activităţi cu finalitate pedagogică. Prin urmare, sfera culturală este definită în strânsă legătură cu sfera pedagogică, iar obiective de ordin pedagogic sunt urmărite şi în activităţile culturale, inclusiv cele care se regăsesc în programele disciplinelor şcolare. Astfel, didactizarea acţiunilor, respectiv abordarea acţiunilor culturale prin prisma pedagogică cu scopul formării elevilor, dezvoltării competenţelor lor din domeniul infodocumentar dă specificitate acţiunilor culturale organizate în bibliotecile publice, în special cele pentru copii.
Pentru fiecare activitate culturală desfăşurată în bibliotecă sunt prezentate etape, resurse, scenarii didactice. Animaţia cultural organizată de biblioteci are şi o coordonată hedonistă, în sensul în care are şi funcţia de a delecta, de a seduce elevul înspre învăţătură, înspre carte, de a-l atrage şi a-l face captiv unui demers propriu de învăţare.
Acţiunile cultural-educative şi informaţionale au ca scop promovarea valorilor culturale naţionale şi universale, formarea şi dezvoltarea nivelului de cultură generală şi informaţională a copiilor prin intermediul mijloacelor specifice instituţiei bibliotecare.
Obiectivele animaţiei culturale:
- promovarea cărţii şi a lecturii printre copii;
- formarea deprinderilor de lectură permanentă şi a culturii informaţionale a beneficiarilor;
- răspândirea cunoştinţelor şi informaţiei de ordin cultural;
- satisfacerea intereselor şi cerinţelor de informare, studiu şi delectare a beneficiarilor;
- atragerea noilor beneficiari la Bibliotecă;
- promovarea serviciilor Bibliotecii;
- valorificarea fondului documentar al Bibliotecii;
- promovarea valorilor literare şi culturale ;
- creşterea prestigiului copilului-cititor în mediul şcolar şi comunitar;
- sporirea imaginii cărţii şi bibliotecii în comunitate;
- dezvoltarea capacităţilor creative la copii;
- acţiuni orientate spre formarea deprinderilor de lectură permanentă;
- atragerea la lectură a tuturor copiilor, de la vârsta cea mai fragedă, la micuţii stimularea curiozităţii şi dragostei faţă de carte.
Beneficiari
Beneficiarii acţiunilor cultural-educative şi informaţionale desfăşurate în Bibliotecă sunt utilizatorii şi non-utilizatorii Bibliotecii structuraţi pe următoarele categorii:
– preşcolari
- elevi din ciclul primar (7-10 ani)
– elevi din ciclul gimnazial (11-16 ani)
– elevi din ciclul liceal (peste 16 ani)
- îndrumători de lectură (părinţi, pedagogi, bibliotecari ş.a.)
RECOMANDĂRI:
Propunem ca una din cerinţele instituţiei infodocumentare să fie prezentarea setului de activităţi culturale şi în cadrul centrelor de plasament temporar al copiilor. Să se încheie contracte de realizarea a activităţilor culturale cu centrele de plasament. Pirn realizarea activităţilor culturale în asemenea instituţii vom aduce un aport în culturalizarea şi socializarea copiilor, care sunt viitorul nostru.

REFLECŢII ASUPRA UNEI BIOBIBLIOGRAFII

Svetlana TEODOR,

Şef serviciu, Biblioteca AMTAP

Biobibliografia "Gleb Ciaicovschi-Mereşanu” a fost realizată către aniversarea a 90 de ani de la naşterea şi 10 ani de la trecerea în eternitate a etnomuzicologului Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Biobibliografia este o sursă importantă de informare care cuprinde informaţii despre cărţi şi articole din culegeri, reviste şi ziare, publicaţii de muzică tipărită, înregistrări audio.
Biobibliografia „Gleb Ciaicovschi-Mereşanu” este unica biobibliografie consacrată unui folclorist şi etnomuzicolog.
Pe parcursul investigaţiilor şi căutărilor noi, bibliotecarii, am descoperit pentru sine o personalitate deosebită, adâncă şi talentată multelateral: muzicolog, folclorist, compozitor, pedagog, cercetător, organizator şi scenarist al manifestărilor culturale republicane şi unionale, fondator al Festivalului Mărţişor atât de cunoscut şi în zilele noastre.
Echipa de lucru constituită din trei bibliotecari Vasilisa Nechiforeac, Svetlana Teodor, Irina Scorpan a lucrat aproape doi ani pentru ca lucrarea să vadă lumina tiparului.
Materialele incluse în bibliografie au o retrospectivă destul de adâncă, cuprizând o perioada de peste 50 de ani. Primul document găsit datează cu anul 1952, iar ultimele sunt din 2008. Toate materialele (în număr de 1 329) au fost privite de „visu”, ţinute în mâini, cercetate cu lupa (în cazul arhivei catedrei de folclor muzical). În scopul întocmirii acestei biobibliografii s-au consultat colecţiile Bibliotecii AMTAP, Bibliotecii Naţionale a RM, Camerei Naţionale a Cărţii, Bibliotecii Uniunii Compozitorilor, Fonoteca Companiei „Teleradio-Moldova”, fondurile Arhivei Naţionale şi ale arhivei catedrei Folclor Muzical a AMTAP.
Biobiliografia conţine multe denumiri geografice (fiecare informaţie bibliografică despre o creaţie folclorică este însoţită de denumirea localităţii în care a fost colectată), de asemenea, în text sunt menţionate peste o mie de nume proprii. Toate acestea au fost verificate după enciclopedii, dicţionare, documente oficiale.
Cinci „cuvinte calde” precedează bibliografia propriu zisă. Cinci discipoli ai omagiatului îşi împărtăşesc amintirile despre Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Compozitorul şi pedagogul Constantin Rusnac, compozitoarea şi interpreta Maria Stoianov, muzicologii Svetlana Badrajan şi Angela Rojnoveanu, folcloristul Tudor Colac şi-au adus aportul în realizarea acestei lucrări.
Biobliografia este structurată în şapte compartimente. Primele patru reflectă lucrările care aparţin lui Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Fapt care ne permite să elucidăm personalitatea polivalentă a acestuia în calitate de etnomuzicolog, publicist, compozitor, alcătuitor, redactor, culegător de folclor.
Documente referitor la viaţa şi activitatea muzicologului constituie conţinutul compartimentului cinci.
„Înregistrări din Fonoteca Companiei de Stat „Teleradio-Moldova” este titlul compartimentului şase, care conţine informaţii privitor la emisiunile radio, TV la care a luat parte Gleb Ciaicovschi-Mereşanu.
Compartimentul „Materiale din colecţia personală a muzicologului Gleb Ciaicovschi-Mereşanu” deschide uşile Arhivei Naţionale tuturor celor interesaţi. Pe parcursul consultării materialelor din arhivă l-am descoperit pe Gleb Ciaicovschi-Mereşanu şi ca un arhivist scrupulos. Datorita lui s-au păstrat multe documente interesante : manuscrise care nu au fost deocamdată publicate (articole, recenzii, referate, prelucrări muzicale şi gînduri), programe de concerte regizate sau moderate de Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Valoarea acestor materiale rămâne să fie apreciată de posteritate.
Două indexuri :„Index de nume” şi „Index de titluri ale lucrărilor muzicale şi creaţiilor folclorice” facilitează procesul de căutare a informaţiei necesare.
Lansarea cărţii a avut loc în incinta Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, pe data de 19 februarie 2010.
Publicul prezent în Sala de Festivităţi în această zi remarcabilă pentru bibliotecă îl constituia administraţia AMTAP, profesori, studenţi, reprezentanţii Radio Moldova, colegii din alte biblioteci şi, evident, oaspeţi invitaţi cu ocazia acestui eveniment.
Serata a fost moderată de Svetlana Badrajan, muzicolog, pedagog al AMTAP şi succesoarea spirituală a omagiatului.
Rectorul AMTAP Victoria Melnic a deschis manifestarea cu un cuvânt de salut, în care a menţionat contribuţia etnomuzicologului în cultura naţională. Ea a adus mulţumiri colaboratorilor bibliotecii pentru eforturile depuse ca activitatea lui Gleb Ciaicovschi-Mereşanu să fie cunoscută de publicul larg.
Biobibliografia a fost prezentată de Svetlana Mihailiuc, directorul bibliotecii AMTAP, care a accentuat însemnătatea lucrării, caracteristicile principale ale cărţii, momentele dificile apărute în procesul de elaborare.
Prorectorul AMTAP Vladimir Axionov, care a activat alături de Gleb Ciaicovschi-Mereşanu în ultimii ani de viaţă ai muzicologului, a remarcat că Gleb Ciaicovschi-Mereşanu, fiind o persoană puternică şi extrem de organizată, a lucrat cu spor până în ultima zi, elaborând lucrări de valoare.
Compozitorul şi ex-rectorul al Academiei de Muzică Constantin Rusnac îşi aminteşte cu mare recunoştinţă de Gleb Ciaicovschi-Mereşanu, care i-a fost drept dascăl în profesie şi în viaţă. El a menţionat multe realizări ale învăţătorului său printre care : fondator al catedrei de Folclor, care mult timp a fost unica în Uniunea Sovietică, organizator al Primului Festival de Dansuri Populare, printre altele, a jucat şi fotbal.
Nătăliţa Munteanu, interpreta de cântece populare, absolventa Conservatorului şi profesoara la catedra „Folclor”, în memoria profesorului său a interpretat cântecul îndrăgit de el „La Siret la Nămăloasa”, apoi a vorbit cu mult drag despre Gleb Simonovici, datorită căruia a devenit ceea ce este azi.
Invitata de onoare Maria Sarabaş, a menţionat că propria sa carieră i-o datorează lui Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Ea a consemnat talentul lui deosebit de regizor, spiritul convingător şi argumentul lui ştiinţific (a convins guvernarea sovietică să organizeze Festivalul Mărţişor), atitudinea de susţinere a tinerelor talente.
Au luat cuvântul şi foştii studenţi ai lui Gleb Ciaicovschi-Mereşanu: Maria Iliuţ, Maria Stoianov, Maria Melega, care au remarcat sufletul larg şi cald al profesorului, tactul lui pedagogic, umorul excepţional şi energia lui nemărginită.
După cum au subliniat toţi oratorii, contribuţia etnomuzicologului Gleb Ciaicovschi-Mereşanu în cultura naţională merita să fie apreciată. Scopul acesta a fost atins parţial prin editarea biobibliografiei. Activitatea muzicologului are o importanţă deosebită pentru tinerii încântaţi de splendoarea folclorului muzical moldovenesc. Ea merită de a fi cercetată şi transmisă generaţiilor ulterioare.
În ziua lansării biobibliografiei actuala componenţa a ansamblului „Ţărăncuţa”, întemeiat de Gleb Ciaicovschi-Mereşanu cu douăzeci şi cinci de ani în urmă, în 1984, s-a întâlnit cu primii interpreţi ai ansamblului: Maria Stoianov, Luminiţa Stoianov, Victor Botnaru, Nătăliţa Munteanu, Svetlana Badrajan. Ansamblul, condus azi de Victor Botnaru, a prezentat publicului un recital din culegerile lui Gleb Ciaicovschi-Mereşanu, creând o atmosferă caldă în sufletele şi inimile tuturor celor prezenţi.

FRANCOFONIA – ISTORIA UNUI CUVÂNT

Cristina CATEREV,

director, Filiala “Ştefan cel Mare”

Activităţile cultural dedicate Francofoniei au devenit an de an o tradiţie ce adună la evenimente utilizatori interesaţi de cultura, istoria, arta şi literatura Franţei. Promovând comunitatea franceză biblioteca a devenit un tărâm unde poţi admira imagini miraciloase ale Franţei, figure ale presonalităţilor istorice, monumente de arhitectură seculară, arhitectura verde, lacuri şi stânci, munţi şi parcuri.
În peroada 15 – 19 martie Biblioteca Publică “Ştefan cel Mare” a organizat activităţi dedicate Francofoniei, care au avut genericul “Franţa – istorie, cultură, literatură”.
Lansarea acestei săptămâni la iniţiativa bibliotecarilor a fost dedicată istoriei Franţei, invitaţii au fost elevii Liceului Profesional Nr. 2, conduşi de profesoarele de limbi străine, Malancea Anastasia şi Tacu Aliona, care afirmă cu o deosebită plăcere, elevii au fost impresionati de clipele petrecute alături de dna Lidia Ciornaia, care le-a relatat o avere de cunoştinţe despre tradiţiile şi cultura Franţei, aşteptăm mereu să fim invitaţi de bibliotecare în lumea cunoştinţelor.
Elevii au discutat despre istoria cuvântului “francofonie” şi de unde provine poporul francez, cultura şi tradiţiile din diverse regiuni ale Franţei, a fost prezentat siteul aliantei franceze din Moldova, care este logoul Organizaţiei Internaţionale Francofonice din lume, despre filierele acestei organizaţii pe cele 5 continente ale lumii.
Joi, 18 martie - Discuţie “Istoria unui cuvânt – Francofonia”. Au fost invitaţi oaspeţii de la Alianţa Franceză din Moldova, Diana Negru şi Dina Spătaru, care au prezentat elevilor programul şi activităţile Alianţei la Chişinău şi în localităţile Republici Moldova. Participanţi la activitate au fost elevii de la Liceul republica cu Profil Real, Liceul Profesional Nr. 2, Liceul Teoretic “Elena Alistar”.
Reprezentanţii Alianţei Franceze au fost surprinşi de activităţile care sunt organizate de filialele Bibliotecii Municipale “B.P. Hasdeu” dedicate francofoniei, cum ar fi “Târgul-Mureş”, CAIE, “Târgovişte”, afirmând cât de ingenioşi sunt bibliotecarele adunând la activităţi participanţi şi discutând despre francofonie, istoria şi cultura Franţei, datini şi obiceiuri ale aceste ţări. Filiala “Ştefan cel Mare” a iniţiat un protocol de colaborare împreună cu Alianţa Franceză şi în special cu biblioteca Alianţei în scopul promovării literaturii francofone.
În cadrul activităţii s-a relatat despre activităţile şi programul care va fi prezentat în perioada 20 – 31 martie în diverse localităţi ale Moldovei, despre filmele care vor fi difuzate la cinemtograful “Odeon” din Chişinău şi în alte oraşe ale Moldovei.
Participanţii au primit de la invitaţi postere şi pliante dediacte activităţilor în cardul Zilelor Francofoniei şi programul activităţilor culturale organizate în cadrul cinematografului „Odeon”.
Genericul discuţiei “Cultura şi arta franceză” a fost “Franţa – trecut, prezent şi viitor”, organizată de dna Lidia Ciornaia, a avut scopul de a relata utilizatorilor despre Alianţa Franceză de la Chişinău şi cultura Franţei.
Au fost prezentate evenimentele despre trecutul şi formarea Franţei ca stat, domnia lui Carol cel Mare, monumentele arhitecturale cu care se mândresc poporul francez, despre capitala renumită Parisul şi cele mai renumite clădiri arhitecturale, muzee şi opera de artă. Participanţii la această activitate au fost elevii clasei a IV–a, Şcoala-grădiniţă 152 “Pas cu Pas”.
Discuţia „Literatura franceză pentru copii” a fost organizată în cadrul Clubului „Temele de acasă” organizată de bibliotecarul principal Victoria Bulbaş împreună cu elevii de la Şcoala-grădiniţă Nr. 152 „Pas cu Pas”. Copiii au prezentat viziunea şi impresiile lor despre literatura lecturată a marilor scriitori scriitori francezi Victor Hugo, Jules Verne, Ch. Perrault.
Activităţile dedicate Francofoniei a fost un prilej de a aduna utilizatorii pe tărâmul cunoştinţelor, de a pătrunde în tainele culturii, literaturii, artei şi istoriei franceze. Atmosfera din cadrul acestei saptamâni va rămâne o amintire plăcută tuturor participanţilor la aceste evenimente.

O FEERIE DE PRIMĂVARĂ

Elena Vulpe, director ,
Filiala “O. Ghibu”

Pentru a simţi mireasma primăverii, tot zvâcnetul şi dulcele ei şarm, nu este neapărat să cutreieri pădurile şi câmpiile primenite ale plaiului. Vă îndemnăm să vizionaţi Salonul de Arte al Filialei “O. Ghibu”, participând la o adevărată feerie de primăvară, propusă spre savoare de o fire dăruită cu mult har, pictoriţa Lozoveanu Iulia Simion.
În cadrul unei expoziţii cu genericul “Pe aripile iubirii”, absolventa AMTAP (clasa “Pictură de şevalet” a profesorului Ion Serbinov) şi-a dorit să transmită tuturor celor împătimiţi de fiorul iubirii, tuturor domnişoarelor, femeilor şi mamelor un buchet din cele mai alese şi gingaşe flori din câte sunt pe acest meleag. Plăpânde şi firave: “Orhideele în vază”, “Mimoze şi Ghiocei”, “ Prăsade şi Orhidee”, “Oacheşele viorele”, “Frumoase lalele”, “Garofiţe”, “Crinii în câmpie”, “Floarea soarelui”, “Trandafiirii plini de rouă” s-au unit pentru a împleti, într-o cunună de lauri, toate“Florile universului” prin titlurile unor tablouri atât de sugestiv inspirate ale artistei care parcă mângâie şi vrăjeşte culorile cu sufletul.
Aceste frumoase impresii au stăpânit chipul şi gândul celor prezenţi la manifestarea de inaugurare, ce s-a produs în preajma “Zilei îndrăgostiţilor”, sărbătorită în stil european, cât şi în stil tradiţional, româneşte, avănd în calitate de patroni ai dragostei, purtaţi pe aripi de Cupidon, atât pe Sf. Valentin cât şi Dragobetele. Prezentarea expoziţiei s-a produs în formula de interferenţă dintre artă şi muzică, practicată consecvent în cadrul Salonului de Arte al Filialei “O. Ghibu”. Pe fundalul melodiei “Să nu uităm nicicând să iubim trandafirii,/Ei sunt pe-acest pământ un simbol al iubirii”, creată de interpreta şi compozitoarea D. Radu, această simbioză a făcut să palpite, de parcă ar fi vii, minunatele flori transpuse pe pânze. Elevii de la Liceul de Arte Plastice “I. Vieru” şi studenţii de la AMTAP, împreună cu profesorii V. Cobzac, Gh. Oprea, I.Chitoroagă, au expus unei analize minuţioase întreaga paletă compoziţională, oprindu-se detaliat la maniera individuală de interpretare, la tehnicile de executare, cât şi la gamă coloristică foarte nuanţată a pictoriţei I. Lozoveanu.
Artista plastică, având deja în arsenal mai multe expoziţii personale şi în grup, cum ar fi: ”Femeia mileniului III”, “Oglinda sufletului”, “Noi, tineretul creator”, a mărturisit cu mândrie că a expus lucrări şi în colecţii particulare din mai multe ţări: România, Turcia, Franţa, Portugalia, SUA, menţionând predilecţia sa pentru tehnica de interpretare în ulei pe pânză, pe carton şi acuarelă. Referindu-se la organizarea actualei expoziţii ”Flori de Ziua îndrăgostiţilor”, plasticiana şi-a expus intenţia premeditată de a crea o atmosferă superbă şi de vis în ambianţa florilor. De altfel, titlurile pânzelor redau plenar acel decor imagistic, pe care l-a zămislit autoarea:“O simfonie de sărbătoare”, “Soare, soare şi iar soare”,”Melodia unui plai însorit”, “Păsărică mută-ţi cuibul”ş.a.
Impactul acestui vernisaj a fost unul aureolat de a stare de beatitudine, pe care l-au simţit toţi cei prezenţi, întărindu-i în credinţa că arta şi frumosul vor salva lumea, că sufletul celui îndrăgostit este foarte fragil şi pornit doar spre bine. Tinerii creatori au avut a cunoaşte un pictor cu o viziune cromatică şi tehnici individuale de exprimare, care profilează peisajul artei plastice contemporane, model de inspiraţie şi de realizare prin artă. Iar publicul cititor a avut convingerea că informaţia, oricât de dificilă pentru asimilare, în preajma unor tablouri, este mai accesibilă. Salonul de Arte al Filialei “O. Ghibu”oferă constant şi gratuit alternativa unei galerii sau a unui muzeu consumatorului de informaţii, fără a face efortul de a le vizita, având, în schimb, revelaţia descoperirii laturii divine a creatorului terestru şi satisfacţia bucuriei interioare în faţa magiei culorilor care tăinuiesc multiple conotaţii ale gândului inerent unei veritabile opere - artoterapia.

LANSAREA UNUI PROIECT DE DEZVOLTARE A ANTREPRENORIATULUI AUTOHTON

Elena VULPE, director,
Filiala”O. Ghibu”

În cadrul unui eveniment mai puţin obişnuit în spaţiul bibliotecii, care semnalează unele punţi şi conexiuni necesare între cultură şi economie, pe data de 18 martie curent, la Filiala “O. Ghibu”, a fost lansat Proiectul de Promovare a Politicilor de Dezvoltare pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) din R. Moldova, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi ai Guvernului R. Moldova, ai sectorului privat, alte organizaţii în susţinerea dezvoltării sectorului IMM.
În cuvântul de deschidere, viceministrul Economiei Sergiu Ciobanu a menţionat, că actualmente, sectorul IMM este unul de o importanţă majoră pentru economia Republicii Moldova, evidenţiind rolul lor decisiv în dezvoltarea economică a ţării, apreciind atât flexibilitatea, cât şi capacitatea de inovare şi reacţie rapidă la condiţiile şi tendinţele pieţei.
Ambasadorul Olandei în Ucraina şi R. Moldova Excelenţa Sa, Dl P. J. Wolthers a anunţat că Proiectul, în valoare de 600 mii EURO, este finanţat integral de către Guvernul Olandei, fiind elaborat şi implementat pe durata de 3 ani de către OECD Investment Compact pentru Europa de Sud-Est cu suportul Ministerului Economiei şi Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii(ODIMM). De asemenea, a accentuat că scopul general al proiectului este orientat spre susţinerea Guvernului R. Moldova întru promovarea unei politici coerente în domeniul IMM.
Iulia Iabanji, Director general ODIMM, a prezentat Proiectul, accentuând necesitatea consolidării cadrului instituţional în domeniu. Iar Antonio Fanelli, manager de Proiect, şef adjunct al Direcţiei de Dezvoltare a Sectorului Privat a susţinut comunicarea “Promovarea politicilor de dezvoltare a IMM în R. Moldova”. Au urmat dezbateri, în cadrul cărora s-au implicat reprezentanţi ai diverselor organizaţii prezente la eveniment. Punctul comun al acestor alocuţiuni s-a orientat spre stabilirea unui mecanism de consultare, implementare şi monitorizare a politicilor în acest domeniu. În concluzie, s-a constatat impactul benefic al IMM-urilor în dezvoltarea unei economii prospere în ţară, inoculându-le participanţilor convingerea despre eficienţa IMM-urilor ca forţă motrice în asigurarea coeziunii sociale şi a creşterii economice. Rolul indiscutabil al IMM-urilor se justifică prin numărul impunător al acestor organizaţii(98% din numărul de întrepinderi) şi prin totalul de angajaţi în câmpul muncii (57%), racordându-se plenar la circumstanţele economice avansate. Astfel informaţiile din domeniul economiei au oferit celor cointeresaţi cunoştinţe privind elaboratorii de politici, reprezentanţii comunităţii de afaceri şi partenerii, business-asociaţiile, agenţiile de implementare, experţii în domeniu IMM şi instituţiile financiare - informaţii utile pentru dezvoltare şi eficientizare continuă, biblioteca fiind un spaţiu precoce de difuzare a cunoştinţelor în domeniu, ce contribuie la sporirea competitivităţii economiei naţionale.

ALEXEI MATEEVICI – PROROCUL UNIRII

Zinaida BILEAC,
şef serviciu, Filiala "Transilvania”

Alexei Mateevici este poetul, cărturarul şi profetul care reprezintă

o epocă din istoria spaţiului românesc dintre Nistru şi Prut.
Vlad Chiriac

Fiecare epocă îşi are eroii săi, personalităţile sale devenite ulterior modele veritabile pentru predecesori datorită meritelor, capacităţilor şi calităţilor de excepţie cu care-au intrat în istorie. De obicei, aceşti oameni au un profil asemănător: modeşti, curajoşi, plini de entuziasm şi tenacitate, altruişti, cu gândul mai mult la idealurile şi aspiraţiile poporului său decât la viaţa şi comfortul personal. Asemenea calificative vin să contureze într-un mod fericit din negura anilor chipul unui OM care exprimă o epocă din istoria şi cultura spaţiului românesc dintre Nistru şi Prut. Vorba e de preotul, cărturarul, poetul şi profetul Alexei Mateevici, cel care a luptat cu toată simţirea sa românească întru împlinirea visului suprem – Unirea, asta în pofida tuturor restricţiilor de partid existente la vremea aceea.
Din vulcanul revoluţiilor ce au trecut a izbucnit, asemenea larvei clocotitoare şi fierbinţi, creaţiile lui Alexei Mateevici „ cel mai înzestrat poet al Basarabiei de la începutul secolului trecut, cântăretul înfocat al păsurilor „baietului plugar” şi al frumuseţilor „limbii noastre”. Cuget bogat, fire aleasă, el şi-a consacrat străduinţele slujirii poporului său cel oropsit. Suflet nobil şi cinstit, s-a zbuciumat în căutarea adevarului, spre care a tins toată viaţa sa, dar pe care, cu toate acestea, nu i-a fost dat să-l pătrundă. De aici căutarile lui chinuitoare, rătăcirile dureroase, cere-şi au explicaţia în izbitoarele contradicţii ale epocii şi în acele împrejurări specifice, în care el s-a format ca scriitor.
Implementarea şi derularea Salonului de lectură “Ceaiul de la ora patru” a devenit o sărbătoare a cărţii pentru Biblioteca “Transilvania” şi liceenii Liceului “Gaudeamus” din clasele X-XII-a, participanţi la manifestările şi activităţile din cadrul lui. Este un act de recuperare a unui important gest cultural care a condus la organizarea şi petrecerea mesei rotunde cu genericul “Poetul deşteptării naţionale, poetul limbii materne”, care s-a derulat la 19.03.2010. Şedinţele Salonului de lectură au devenit o tradiţie şi reprezintă o pledoarie în favoarea acţiunilor care răspund dorinţei de a promova opera lui Alexe Mateevici, recunoaşterea meritelor lui, fiind adevarate valori culturale, spirituale şi educative.
Este semnificativ faptul că Cântăreţul limbii române a fost omagiat în preajma sărbătorii Unirii Basarabiei cu patria-mamă din 27 martie 1918, astfel comemorând evenimentele.
La 16 martie stil nou se sărbătoreşte Alexei Teplea – o sărbătoare religioasă, ce semnifică venirea căldurii. La aceeaşi dată a anului 1888 în familia lui Mihail şi Nadejda Mateevici, se naşte primul lor copil Alexei – cel care închină cel mai tulburător imn limbii – “şirag de piatră rară pe moşie revărsată”. Şi o face pe atunci când limba română nu avea sprijin şi se afla într-o stare de derută.
Moderatorul Salonului, dna Alexandra Tănase, profesor de limbă şi literatură română la Liceul Teoretic “Gaudeamus”, alături de elevii claselor X-XII-a, a propus să-l redescopere pe Alexei Mateevici, autorul poeziei “Limba noastră”, făcând o generalizare a operei poetului. Oaspete de onoare a fost scriitorul Vladimir Beşleagă, care a relatat în alocuţiunea sa lucruri mai puţin cunoscute din viaţa şi activitatea poetului, precum ar fi: “Revărsarea cuvintelor lui Mateevici pe paginile albe, in imaginea războiului s-au transformat precum paşii grei îndepărtaţi sau în simple lacrimi de sînge”.Răsărită pe sol basarabean, opera lui Alexei Mateevici şi-a tras seva din cîteva izvoare proprii mediului autohton.. În versurile sale Mateevici venea, de obicei, cu chemare simplă, spunând pe nume lucrurilor, ce se petreceau în caieta neştiinţei, care acoperea vârtos “pământul Basarabiei”, inăduşind “ale sufletului daruri”.
Lenuţa Motruc, eleva clasei X-a a relatat scurte schiţe biografice, demonstrându-ne o cercetare aprofundată a subiectului. Iar Ina Baciu a prezentat o sinteză: “Cât de iubit a fost Alexei Mateevici de semenii săi”. Eleva clasei aXII-a, Ruxanda Soltan, ne-a relatat momente biografice. Articolele lui pe teme teologice nici până astăzi nu s-au publicat. De ce? Pe fundalul acestor relatări s-a prezentat un recital de poezie. Radu Frunze a recitat poezia “Mama”, iar energica Olga Şimon - poezia “Roagă-te”. Au mai răsunat poeziile: “Basarabenilor”, recitată de Chiciuc Ana, “Rugăciunea”, de Lia Culev etc.
Dna Parascovia Onciu, directorul Bibloitecii “Transilvania”, a intervenit cu prezentarea cărţii “Genealogii” apărută la editura “Ştiinţa” în 2003, graţie noilor condiţii sociale, politice şi culturale din societatea noastră, ediţia inscriindu-se în acest context. Ediţia de faţă este rodul căutărilor din ultimul deceniu. Textele şi iconografia incluse au caracter inedit şi că din multitudinea de materiale alese au valoare de document. La sfârşit ediţia se închee cu o bibliografie asupra vieţii şi operei scriitorului. Cunoaşterea vieţii şi operei acestui admirabil şi tragic destin, capătă cu trecerea timpului profunzime, descoperindu-se diversele faţete ale personalităţii lui.
Dna Alexandra Tănase a prezentat cartea “Limba noastră”, apărută în 1989 la Chişinău. E interesant pictată, scrisă. Are pozele părinţilor poetului, familiei lui soţia Teodosia Noviţcaia şi fiica Nina în anul 1916 .
S-a mai remarcat că poezia “Cântecul zorilor” , scrisă în februarie 1907 consemnează ecoul marilor frământări ale timpului, căci din acele privelişti şi voci disperate a ştiut el să adune în cuvinte puţine însăşi glasul ţăranilor ca un îndemn şi luminare profetică. E semnificativ faptul, că Mateevici, receptiv la evenimentele timpului, işi scrie versurile din două respiraţii, alimentate de ozonul care-i curăţă sufletul şi o ploaie densă care-i lumina inima. Poeziile poartă în fond două date, anul lui 1907 si vara din 1917. Majoritatea lor se axează pe tematica zilei, vizează realitatea cu restricţiile Basarabiei, implimentarea socială şi naţională, starea deplorabilă a oamenilor muncii, a plugarilor moldoveni injosiţi, lipsiţi şi ei de drepturi omeneşti.Îndrăgostit profund de graiul matern, de armonia şi vraja lui neperitoare, Alexei Mateevici închina cel mai tulburător imn limbii “şirag de piatră rară pe moşie revărsată”. Poezia “Limba noastră” se prezintă ca o perlă desăvârşită atât în creaţia poetului, cât şi-n literatura română. Limba romană ne sugerează poetul, nu e numai expresia chipului poporului, temelia spirituală; ea e depozitar al vremurilor trecute, martor multgrăitor al istoriei zbuciumate, al dezvoltării culturii de veacuri.Trebuie sa fi iubit nespus acest meleag, aşezat cândva “în calea tuturor relelor”, pentru că poetul sa-i plânga necazurile şi totodata, să slăvească statornicia şi frumuseţea ţării. Trebuie să fi fost inzestrat de o nobilă năzuinţa către realitatea veacului, pentru ca să-I cânte zorile şi să deschidă viitorul. Mateevici era cel sortit, poate să ne arate încă o data, după Eminescu, elixirul cuvintelor ideale.
Evenimentul a fost monitorizat de jurnalista, reporterul nelipsit la astfel de acţiuni, Zina Izbaş, care le face pline de conţinut, le dă un plus de valoare, emiţându-le pe posturile radio, recent difuzată la emisiunea pentru tineret cu genericul “Alexe Mateevici – poetul, cărturarul şi profetul Basarabiei” în emisie directă.

VALERIU BABANSKY – UN SCRIITOR CU SUFLET LUMINOS

Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal
Filiala „Ovidius”

Miercuri, 17 martie, în cadrul cenaclului „Ovidius” a avut loc comemorarea regretatului scriitor şi publicist Valeriu Babansky şi lansarea romanului „Mojud”, ultima operă a sa, apărută post-mortem în toamna anului 2009 la editura „Magna-Princeps”. Curiozitatea pentru a citi romanul este indusă din start, deoarece apare dorinţa de a descifra ce înseamnă acest cuvânt, necunoscut până acum. Aflăm că este eroul principal: „... îl chema Mojud, ceea ce, în sensul strict al cuvântului, însemna cel care este prezent, cel care are prezenţă interioară, cel care este conştient de sine şi de lumea din jur, or, de aici şi sensu-i mai larg, esoteric, de cel care se află mereu în clipa trăită, dar la o anumită adâncime sau înălţime, de la care este în stare a-i depăşi cercul existenţial şi a se instala în veşnicie, în taina acesteia, într-o Taină a tainelor ei, inefabilă şi de aceea cu neputinţă de a fi explicată cuiva”. În prefaţa cărţii, scrisă laconic de Vladimir Beşleagă, s-ă reuşit prezentarea ascendenţei literare a poetului şi prozatorului Valeriu Babansky, ce a lăsat drept moştenire o operă de o incontestabilă valoare artistică, care a trăit şi muncit mereu fascinat de splendoarea ideilor pure: Frumos, Adevăr, Credinţă, Iubire. În faţa publicului din sală dl Beşleagă a confirmat încă o dată: scriitorul Valeriu Babansky a fost un om de o ţinută morală exemplară şi de o vastă erudiţie. El a fost prieten cu scriitorul Nicolae Vieru, care a plecat tot devreme şi subit din viaţă şi, probabil, acum s-au întâlnit şi văd de acolo, de Sus, ce spunem şi facem noi pe Pământ.

Frumoase şi tămăduitoare pentru suflet melodii au indus o atmosferă deosebită în sala bibliotecii, fiind interpretate de cunoscutul viorist Radu Tălămbuţă. Soţia, dna Nina, printr-un cutremurător eseu, şi-a exprimat regretul pentru plecarea prea devreme a acestui Om cu Suflet Luminos, cu o rugă către Dumnezeu de a fi blând cu el, deoarece L-a iubit din tot sufletul său mare.
Amintiri de pe vremea când îşi prezentau împreună primele cărţi scrise de ei au fost expuse de scriitorul Victor Dumbrăveanu, menţionând că pentru a citi cărţile acestui autor trebuie să ai o dispoziţie aparte, un suflet liniştit, deoarece în aceste lucrări el a construit o lume a sa, prin care s-a ridicat mai sus de cotidian, a construit un Templu al Sufletului.

Gheorghe Cucu, coleg de serviciu timp de mai mulţi ani, a remarcat că toţi menţionau profunzimea sufletului acestui om, care ridica şi năruia în sinea sa biserici şi catedrale. Multe lucruri din cele ce le spunea, le-au înţeles doar după ce el a plecat din această lume şi resimt mari păreri de rău pentru aceasta. Important pentru noi, bibliotecarii aflaţi în sală, a fost să aflăm credo-ul scriitorului, pe care îl spunea ades prietenilor: „Toate trec pe astă lume, doar cărţile rămân. Datoria noastră este să aducem aceste cărţi cât mai aproape de cititori”. Compozitorul Constantin Rusnac a citit versurile poetului Valeriu Babansky, versuri care de fapt sunt nişte cântece pascale, pentru care a făcut două lucrări muzicale, ce vor fi interpretate de cor.
Valeriu Babansky avea un gust artistic fin, care a fost exploatat din plin în timp ce a activat la diverse redacţii de ziare şi reviste, a menţionat scriitorul Victor Prohin, care o perioadă îndelungată a fost coleg de muncă cu el. Împreună cu alt mare regretat al neamului nostru, scriitorul Andrei Vartic, a reuşit să editeze în timpurile grele ale anilor 90, pentru un scurt răstimp, o minunată revistă isoterică – „Quo Vadis”.
Este printre noi o lume de „scriitori neînţeleşi”, care încearcă să ne spună lucruri minunate, dar nu sunt apreciaţi la timp, a remarcat scriitorul Nicolae Popa, care a încercat să argumenteze de ce în romanul „Mojud” Victor Babansky a mers şi mai mult spre forme isoterice de exprimare, ca o răbufnire a sa pentru că nu era înţeles. Prin acest discurs el i-a intrigat şi incitat pe cititori să i-a cartea în mână, deoarece trebuie să ascultăm pe cei mai înţelepţi ca noi.
Scriitorul Ioan Mânăscurtă a adus mulţumiri celor care au contribuit la editarea unei cărţi excelente şi din punct de vedere poligrafic, la lansare fiind prezent şi pictorul Anatol Danilişin, care a ilustrat mai toate operele acestui autor. Şi-a reamintit Ioan Mânăscurtă de ultimele întâlniri de lucru cu Valeriu Babansky, care aştepta cu nerăbdare apariţia acestui roman, caracterizat de Vladimir Beşleagă drept „ ... un testament şi un îndemn spre înţelegere între oameni de pe diferite continente şi de diverse confesiuni...”, venind şi cu un îndemn de a nu uita să spunem cuvinte frumoase şi de apreciere la timp, deoarece acum are mari regrete că nu a stat să asculte mai mult timp acest om cu Suflet Luminos.

O VIZITĂ A SCRIITORULUI SUEDEZ ULF NILSSON LA BIBLIOTECA „OVIDIUS”

Victoria CEBANU,
şef oficiu, Filiala „Ovidius”

Venind pe un termen de cinci zile în Moldova, scriitorul suedez Ulf Nilsson, însoţit de dna bibliotecară Ingrid Kallstrom Nilsson, de la Centrul de cultură din Stockholm, pentru a inaugura „Biblioteca Picilor de la unu la zece ani” (o realizare a proiectului comun a Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă” cu Institutul Suedez din Stockholm), au inclus în agenda activităţilor şi o întâlnire cu cititorii mici de la biblioteca „Ovidius”. La activitate, care a avut loc la 11 martie, am invitat şi scriitori din Moldova: Lidia Hlib, Larisa Plăieşu, Nicolae Spătaru, dar şi părinţi, pedagogi, bibliotecari.
La începutul acestei activităţi Eugenia Bejan, director adjunct al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”, a prezentat proiectul în cauză şi a invitat copiii doritori de a merge la biblioteca sus menţionată, pentru a cunoaşte în detalii acest serviciu, care are ca scop crearea unui spaţiu modern şi atrăgător pentru micii cititori.
Surprins plăcut de a vedea numărul impunător de copii frumoşi şi inteligenţi, el a exclamat: „Este fantastic! Într-o zi după amiază, la o oră târzie, să fie o mulţime de copii dornici de a veni la o întâlnire cu un scriitor”. În primul rând domnul Ulf Nilsson a dorit să-i cunoască pe scriitorii autohtoni prezenţi la manifestare, menţionând faptul benefic al întâlnirii scriitorilor din diferite naţiuni, pentru a discuta ce pot face mai mult pentru copii. În timpul prezentărilor operelor sale, dna Lidia Hlib a menţionat: „Suntem cu acest scriitor suedez pe aceiaşi undă – scriem despre natură, şi creatorul ei – Dumnezeu!”. Nicolae Spătaru s-a caracterizat ca scriitor ce a debutat cu poezii pentru maturi, dar acum scrie şi pentru copii. Scriitoarea Larisa Plăieşu, care este şi colaborator al Bibliotecii Naţionale a Moldovei, a recomandat copiilor să nu uite de flacăra credinţei, prezentând creaţiile sale apărute în seria ”Îngeraş, îngeraş”.
În a doua parte a întâlnirii Ulf Nilsson a povestit copiilor despre sine şi cărţile pe care le propune copiilor din întreaga lume. S-a născut în anul 1948 într-un mic orăşel de la hotarul dintre Suedia şi Danemarca. A călătorit deseori împreună cu tatăl său şi deja pe la 15-19 ani s-a gândit că va fi scriitor pentru copii, pentru a le povesti despre minunata lume ce ne înconjoară. La vârsta de 25 de ani şi-a publicat prima carte. De obicei îşi ilustrează singur cărţile, dar probabil va atrage şi copiii la ilustrarea povestirilor sale, deoarece ei sunt mai dezinvolţi în creaţiile lor.
Mai amănunţit a prezentat autorul cartea sa „La revedere, Dle Muffin”, operă pentru care în 2002 a obţinut cel mai prestigios premiu literar din Suedia – Premiul August. Aceasta carte include impresii despre călătoria în Africa a unui şoricel veşnic flămând, care iubeşte destul de mult caşcavalul şi care poate să citească, deoarece ştie că anume cartea şi biblioteca sunt importante în viaţă. Această carte a fost procurată în 1000 de exemplare de biblioteca pentru copii şi promovată în cadrul unui program de lectură, derulat din decembrie până în luna mai. Cartea este însoţită de o jucărie – un şoricel de pluş, care ţine în lăbuţe o carte minusculă. Copiii care citesc cartea îşi transmit această jucărie unul altuia, cât şi un jurnal special, în care descriu acţiunile efectuate acasă împreună cu şoricelul-jucărie: au citit un fragment din carte, au luat micul dejun împreună, servind şoricelul cu caşcaval, ce jocuri au organizat pentru şoricel, etc. În luna mai se adună toate impresiile copiilor în „Jurnalul Şoricelului”. Acest program se încheie cu o excursie a celor mai ingenioşi cititori la fermă şi la o fabrică de caşcaval din localitate.
Desigur, noi, bibliotecarii am remarcat asemănarea acestui program cu promovarea lecturii în cadrul Programului „Copiii Chişinăului citesc o carte”, organizat anual de Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”.
În operele sale scriitorul manifestă mult interes şi pentru un alt subiect important în educarea tinerii generaţii: tema biruinţei lui Dumnezeu asupra Răului. Într-o manieră nouă le repovesteşte copiilor legendele biblice, deoarece consideră că povestirile despre Isus sunt foarte interesante, iar tinerii ar trebui să ajungă la Adevărul Suprem prin lecturarea unor cărţi bune.
Copiii aflaţi din sala bibliotecii, elevi din clasele a treia de la Liceul „Gheorghe Asachi” şi gimnaziul nr. 53, au fost curioşi să afle mai multe detalii din viaţa şi opera scriitorului. Ei l-au asaltat cu un şir de întrebări, o parte din ele fiind adresate în limba engleză. În acest caz, Eugenia Bejan, traducea deja doar răspunsul autorului. Astfel micii noştri cititori au aflat: de ce Ulf Nilsson scrie pentru copii, care este prima carte scrisă de el, cum scrie cărţile, care este cea mai mare carte scrisă de el, câte poezii a scris, unde pot găsi cărţile acestui autor la noi în Moldova. Le-a mai fost interesant să ştie ce ţări a vizitat scriitorul, care ţară i-a plăcut mai mult, impresiile sale despre Moldova şi dacă ar dori să locuiască aici.
Într-o atmosferă amicală şi relaxantă, pe care a reuşit să o inducă prin comportamentul său prietenos, s-a realizat apropierea dintre micii cititori ai Bibliotecii „Ovidius” şi scriitorul Ulf Nilsson. Copiii au primit un set de materiale promoţionale de promovare a lecturii – semne de carte, abţibilduri cu îndemnul „Iubiţi biblioteca” – ca semn de respect şi de apreciere din partea dumnealui a acestei întâlniri, de neuitat pentru copiii aflaţi la o primă contactare cu un scriitor din altă ţară.

MASĂ ROTUNDĂ: CREATIVITATE ŞI ANIMAŢIE CULTURALĂ ÎN BIBLIOTECĂ

Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, Filiala „Ovidius”

La 11 martie, Filiala „Ovidius” a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” a organizat o remarcabilă întâlnire culturală şi profesională: masa rotundă internaţională de discuţii la tema „Creativitate şi animaţie culturală în bibliotecă”, inclusă armonios în programul activităţilor organizate de Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”. Participanţi au fost Ingrid Kallstrom Nilsson, bibliotecară în Rum for Barn (Camera pentru Copii) din Centrul de Cultură din Stockholm şi scriitorul Ulf Nilsson, care a susţinut, în prealabil, o întâlnire cu micii cititori ai bibliotecii „Ovidius”. Veniţi în Moldova pentru a deschide „Biblioteca picilor”, un proiect realizat în comun de Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creang㔺i susţinut financiar de Institutul Suedez din Stockholm, ei au dorit să viziteze, să discute şi cu reprezentanţii bibliotecilor publice din Chişinău.
Mai întâi a fost prezentată activitatea bibliotecii gazdă. Au fost menţionate multiplele acţiuni culturale care se desfăşoară tradiţional în fiecare an în oficiul copii: concursurile dedicate sărbătorilor „Magicul mărţişor” şi „Ouă încondeiate”, întâlnirile interesante ale copiilor cu scriitorii organizate în cadrul cenaclului „Mugurel”, activităţile clubului „Ora poveştilor”, ce meşteresc copiii la atelierul de creaţie „Miracol” etc. Au fost invitaţi la discuţie reprezentanţii filialelor Bibliotecii Municipale, care nu au pregetat să-i informeze pe cei prezenţi despre cele mai interesante forme de organizare a manifestărilor şi acţiunilor culturale, care au drept scop final atragerea copiilor la bibliotecă. Dna Parascovia Onciu (Filiala „Transilvania”) a povestit despre bucuria copiilor din sectorul Ciocana, la discreţia cărora este serviciul inedit „Ludoteca”. Implementarea cu succes a mai noului proiect „Bibliodădaca” la Filiala „Iţic Mangher” a fost descrisă de Svetlana Matveev. Vin copiii cu mult drag la programul „Ora poveştilor” desfăşurat atractiv de Liliana Juc la Filiala „Târgovişte”. Prezenţele fotografice (proiectate la calculator) i-au convins pe toţi de frumuseţea şi inteligenţa copiilor ce participă la activităţile din cadrul Clubului teatral „Gogoaşa”, prezentat de Nina Voloşenco de la Filiala „Al. Donici”. Iar Natalia Dabija, împreună cu micii cititori ai filialei „Traian”, desfăşoară un interesant şi util program cultural-informaţional, un ABC al comportării perfecte: „La poarta vorbelor frumoase”, incluzând deseori în palmaresul activităţilor bibliotecii membrii Centrului comunitar pentru copii şi tineri cu disabilităţi, situat în vecinătatea bibliotecii. Cu cât drag sunt aşteptaţi bibliotecarii la grădiniţele din sector a povestit Victoria Cebanu (Filiala „Ovidius”), responsabilă de programele extramuros, care de fapt se organizează la mai toate filialele BM, a menţionat Elena Butucel, diriguitoarea acestei mese rotunde. Oaspeţii din Suedia au rămas impresionaţi de cele expuse, menţionând că se munceşte mult în bibliotecile noastre, singura întrebare fiind: cine îi ajută pe bibliotecari la realizarea atâtor programe culturale? Vizita circuit la Filiala „Ovidius” a fost un nou prilej de admiraţie pentru ei, menţionând designul mobilier atractiv şi aranjarea ingenioasă a colecţiilor din oficiul pentru copii, expoziţia de pictură a tinerilor din sala de lectură.
Desigur, ne-a interesat să aflăm cum activează o bibliotecă pentru copii din alte ţări. Cu ajutorul Eugeniei Bejan, director adjunct al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”, dar şi traducătorul oaspeţilor noştri, am reuşit să ne facem o închipuire destul de amplă despre biblioteca în care lucrează dna Ingrid Kallstrom. Din start s-au menţionat patru idei care stau la baza viziunii activităţii acestei biblioteci:
Convenţia ONU despre Drepturile Copiilor.
Implementarea ideilor Mariei Montessori (n.1870 – d. 1952), medic şi pedagog italian, care a creat o metodă specială de educare a copiilor foarte tineri (0-5 ani), în lume fiind înfiinţate şcoli care aplică „Metoda Montessori”.
Jocul şi mişcarea liberă în bibliotecă să fie o cale de descoperire a cărţii de către copiii utilizatori.
Schimbarea structurii colecţiei în concordanţă cu modul copilului de a gândi şi căuta cartea.
Biblioteca este compusă din trei secţii: de la 0 – la 3 ani, preşcolari (4-7 ani), copii până la 11 ani. În anul 2005 biblioteca a fost renovată substanţial. Colecţiile sunt organizate pe teme de interese ale copiilor. Opera şi toate studiile despre Astrid Lindrgren au un raft separat, fiindcă această scriitoare este cea mai iubită şi solicitată de copii. Pentru preşcolari, deoarece ei nu pot încă să citească, prin imagini sunt indicate secţiunile colecţiilor la care doresc să ajungă ca să se uite în mulţimea de cărţi cu ilustraţii. În general în bibliotecă sunt foarte multe cărţi-jucării. În a treia secţie colecţiile sunt aranjate după cum au propus înşişi copiii. Literatura cognitivă este aranjată în centrul secţiei. În urma unui concurs, s-a decis a urma propunerile unui băiat: pe rafturile de sus sunt aranjate cărţile despre cer, stele – după analogia cu natura, apoi urmează pe rafturi mai joase pe rând: cărţi despre păduri, animale, casă, flori, furnici. Iar literatura despre vieţuitoarele de sub pământ – şoricei, viermi – s-a aranjat pe rafturile cele mai de jos. Foarte originală ne-a părut şi nouă această abordare a aranjării colecţiilor pentru copii.
Pentru susţinerea creativităţii copiilor la această bibliotecă activează mai multe programe de lectură, ora poveştilor (deseori vin înşişi scriitorii să le citească copiilor), întâlniri cu scriitorii. Dar au şi activităţi inedite, de exemplu, un studio de arte frumoase, picturile mai apoi fiind plasate în spaţiul special amenajat pentru expoziţii.
În bibliotecă este foarte aglomerat, uneori copiii mai mici, care vin împreună cu părinţii, stau la rând pentru a intra să se joace în bibliotecă. Pentru a nu se deplasa în zadar la etajul patru a Centrului de cultură, în care se află biblioteca, în fereastra etajului întâi a fost amplasat un semafor, la care culoarea poate fi schimbată din incinta bibliotecii, astfel utilizatorii sunt ghidaţi ca şi pe stradă: la culoarea roşie ştiu că este acces temporar interzis în bibliotecă (între timp se mai plimbă părinţii şi copiii în parcul din apropiere), dacă arde culoarea verde – înseamnă că pot intra. Copiii nu au limite de timp pentru a se afla în bibliotecă, iar la dispoziţia părinţilor este o bucătărioară în care ei pot da copiilor să mănânce.
Ne-am interesat care sunt criteriile după care este apreciată munca bibliotecarului la ei. În diferite localităţi şi tipuri de bibliotecă ele diferă, dar au ca bază aceleaşi criterii generale ale activităţii unei biblioteci: orele de funcţionare (ei având un program de la 11.00 la 17.00) ; numărul de împrumuturi ; numărul de vizite la bibliotecă.
Pentru noi a fost neobişnuit să aflăm că biblioteca lor s-a dezis de a avea în dotare computere pentru cititori, deoarece cred că au mai toţi copiii acces la acest serviciu la domiciliu. În schimb lucrul bibliotecarului, organizarea documentaţiei de bibliotecă, desigur este computerizat.
Concluzii: scopul final al tuturor acestor activităţi cultural-informaţionale este de a crea în biblioteci un spaţiu modern şi atrăgător pentru copiii de diferite vârste şi diverse interese; munca bibliotecarului cere un efort spiritual enorm şi bine definit, pentru a educa şi promova lectura din plăcere, din curiozitate; astfel de întâlniri sunt un prilej de meditaţie, de căutare a unor căi noi în activitate, viabile în timp.