Importanța conceptului de reziliență în contextul profesiei de bibliotecar

 

Lilia Canțîr, șef serviciu, Biblioteca „Ștefan cel Mare”

Conceptul de reziliență este deosebit de important în contextul profesiei de bibliotecar, deoarece această meserie se confruntă adesea cu provocări și schimbări constante. Reziliența este capacitatea de a face față și de a depăși obstacole, de recuperare rapidă și eficientă a echilibrului, dar și de adaptare la situații noi și dificile.

În cadrul trainingului pentru bibliotecari cu genericul „Reziliența: Biblioteca & Bibliotecarul & Cartea” s-a pus în discuție aspecte ce țin de reziliența în meseria de bibliotecar. Reziliența este esențială în activitatea bibliotecarului din mai multe motive:

Pe prim-plan sunt schimbările în tehnologie și mediul informațional. Bibliotecile se confruntă cu evoluția tehnologică rapidă și cu schimbări în modul de acces la informație. Reziliența permite bibliotecarilor să se adapteze și să-și dezvolte abilitățile în concordanță cu noile cerințe și tehnologii.

În al doilea rând este presiunea financiară și resurse limitate. Bibliotecile pot întâmpina dificultăți financiare și restricții în privința resurselor. Reziliența le permite bibliotecarilor să găsească soluții creative, să colaboreze cu alte instituții sau să identifice modalități de a maximiza eficiența și impactul cu resursele disponibile.

Unul din motivele importante ar fi schimbările în nevoile comunității. Ele pot evolua în timp, de aceea reziliența ajută bibliotecarii să identifice noile și să-și ajusteze serviciile și programele în consecință, asigurându-se că rămân relevante și valoroase pentru comunitatea pe care o servesc.

Un alt aspect, la fel de important, este stresul și presiunea profesională. Bibliotecarii pot fi supuși unui nivel ridicat de stres și presiune, având de gestionat multiple sarcini și așteptări. Reziliența îi ajută să-și gestioneze emoțiile și să-și păstreze echilibrul în fața provocărilor profesionale.

Susținerea și motivarea personalului este un aspect la fel de important. Bibliotecarul poate avea un rol important în susținerea și motivarea colegilor și echipei. Prin dezvoltarea rezilienței personale, el poate fi un exemplu inspirator și poate crea un mediu de lucru pozitiv și motivant.

Prin cultivarea rezilienței, bibliotecarii pot fi mai pregătiți să facă față provocărilor, să-și îmbunătățească performanța și să-și maximizeze impactul în comunitatea pe care o servesc. Este important să ofere sprijin și resurse pentru dezvoltarea rezilienței în rândul bibliotecarilor, inclusiv formare, mentorat și o cultură de sprijin și învățare continuă.

Reziliența în contextul bibliotecar nu se referă doar la capacitatea individuală de a face față provocărilor, ci și la capacitatea bibliotecilor în ansamblul lor de a se adapta și a răspunde la schimbările și cerințele într-o lume în continuă evoluție.

Iată câteva aspecte despre importanța conceptului de reziliență în activitatea bibliotecar care au fost discutate la instruire și care au fost oferite de colegii echipei de la Biblioteca „Ștefan cel Mare”.

Promovarea învățării pe tot parcursul vieții. Reziliența implică dorința și abilitatea de a învăța și de a ne dezvolta constant competențele și cunoștințele. Bibliotecile pot juca un rol cheie în promovarea învățării pe tot parcursul vieții prin participarea, dar și oferirea de programe educaționale, acces la resurse și servicii de instruire. Astfel, bibliotecarii pot susține dezvoltarea continuă a comunității pe care o deservesc.

Adaptabilitate la schimbările sociale și culturale. Reziliența permite bibliotecarilor să se adapteze la schimbările sociale și culturale din comunitatea lor. Prin înțelegerea și anticiparea nevoilor comunității, bibliotecarii pot dezvolta servicii și programe care să răspundă în mod adecvat cerințelor și intereselor diverse.

Promovarea incluziunii și diversității. Reziliența înseamnă și abilitatea de a gestiona diversitatea și de a promova incluziunea în cadrul bibliotecii. Bibliotecile pot fi locuri sigure și deschise pentru toate persoanele, indiferent de vârstă, sex, etnie, orientare sexuală sau statut social. Prin promovarea diversității și a valorilor incluziunii, bibliotecarii pot contribui la construirea unei societăți mai echitabile și mai respectuoase.

Susținerea dezvoltării comunității locale. Reziliența bibliotecilor este strâns legată de reziliența comunității locale. Bibliotecile pot juca un rol central în dezvoltarea comunității chișinăuiene, oferind acces la informație, sprijin în învățare și promovând implicarea civică. Prin sprijinirea dezvoltării comunității, bibliotecarii pot contribui la crearea unui mediu durabil și prosper. Au fost prezentate proiectele și serviciile propuse utilizatorilor.

În concluzie, conceptul de reziliență în activitatea bibliotecarilor este de o importanță crucială. Prin cultivarea rezilienței la nivel individual și instituțional, bibliotecarii pot continua să-și îndeplinească misiunea de a furniza informație, de a sprijini învățarea și de a servi comunitatea într-un mod adaptabil, eficient și valoros.

Portretul Iuliei Hasdeu - un model pentru generațiile tinere (14 noiembrie 1869 – 29 septembrie 1888)

 

Natalia Smirnov, șef, sectorul „Carte veche și rară”, Biblioteca Centrală

De mică, Iulia Hasdeu a fost un copil deosebit. La vârsta de 2 ani învăța limba franceză, iar la împlinirea vârstei de 4 ani începuse să scrie. La 5 ani scria deja nuvele, iar la 7 - narațiuni precum Mihai Vodă Viteazul, poeme precum Domnia lui Țepeș Vodă, sau Oaselor lui Țepeș Vodă. A fost un copil supradotat. La 8 ani neîmpliniți a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare și la 27 septembrie 1877, a primit un „atestat de clasele primare de băieți“. Tot atunci, Iulia a adunat povestirile scrise în franceză și în română, în ciclul „Istorioare pentru amicele mele și pentru toate copilele de la 10 până la 20 de ani”. La 11 ani compunea piese de teatru și cunoștea deja 5 limbi străine, a scris o tragedie în trei acte, Dama de circ, comedia Amorul e scânteie, piesele de teatru într-un act, în franceză, Adieu et Bonne Arrive și Les enfants ne jugeant pas, sau povestirile Trandafirul moșului și Etoile et celeste. Dorința tatălui pentru Iulia era ca tot ce-i fusese inaccesibil lui, în copilărie – muzica, pictura și artele înrudite – să-i fie pus la dispoziție Iuliei. A reușit să se înscrie la Conservatorul din București, la pian și canto. Avea o voce deosebită de soprană, îi plăcea pictura. Multe poezii sunt însoțite de desene grafice.

La 16 ani, în anul 1886, Iulia Hasdeu a devenit prima româncă înscrisă la Universitatea Sorbona, unde urma să susțină licența în Filosofie la Facultatea de Litere. Tot la Paris, a urmat cursurile de la École des Hautes Études din Paris. Studia intens, lua lecții de pictură și de canto de la profesori celebri, era sănătoasă, puternică, veselă și glumeață. Participa la conferințe și era înzestrată cu talent oratoric. A îndrăgit limba și cultura franceză, dar mai ales pe Napoleon I, Ferdinand de Lesseps și Victor Hugo. Iulia Hasdeu a suferit aflând despre moartea, în 1885, a lui Hugo, care era unul din idoli ei.

Începe munca la teza de doctorat, cu tema Filosofia populară la români: logica, psihologia, metafizica, etica și teodiceea. Însă destinul tragic i-a fost prescris, în anul 1887 se îmbolnăvește grav. Avea o dorință enormă de a învăța și ignoră primele semne ale bolii, iar medicii i-au dat un verdict crunt: are tuberculoză.

După moartea unicei sale fiice, Bogdan Petriceicu Hasdeu a descoperit cugetări, poezii, schițe de dramă și comedii, materiale ale tezei de doctorat, o cantitate impresionantă de notițe scrise de tânără, inclusiv pe patul în care și-a trăit ultimele luni.

Imediat după moartea Iuliei, în paginile periodicului Revista Nouă, al cărui director era Hasdeu, au fost publicate câteva din poezii. Casele de editură Hachette și Socec au găzduit, în cursul anului 1889, apariția celor trei volume din colecția Œuvres posthumes, de Iulia B.P. Hasdeu. Cu excepția câtorva poeme apărute în timpul vieții, fără voia ei, opera Iuliei Hasdeu este postumă.

A ținut și un jurnal, iar bogata corespondență cu tatăl ei, rămasă la București demonstrează o personalitate inedită, dar și o scriitoare cu talent.

     Biblioteca Centrală deține un volum inedit Documente și manuscrise literare, Vol.III- Corespondența B. P. Hasdeu-Iulia Hasdeu, donat de către istoricul, hasdeologul Nicolae Romanenco, în 1998, care este digitizat și în curând îl veți găsi online în Biblioteca digitală. Citim aici scrisori de o sensibilitate sfâșietoare regăsită în ultimele scrisori ale vieții dar si cele pline de iubire adresate tatălui.

Iată un fragment dintr-o scrisoare.

Dragele mele Iulii

„...deci, în Lilicuța eu mă iubesc pe mine, iubesc pe nevasta mea și o iubesc și pe dânsa, adică trei iubiri concentrate. Este oare de mirare că starea în care se află mă arde și mă frige?  Apoi mai este o a patra iubire. Iubesc până la nebunie neamul românesc și viitorul românilor. Pentru a fi român, deși nu știam bine românește, îmi sacrificasem tot. Ei bine, eu crez că Licuța va deveni una dintre gloriile cele mai pure ale României; și această glorie cutează a avea bronchită!...”

În vara anului 1887, vine în vizită la Curtea de Argeș, a continuat să scrie poezii și cugetări, apoi s-a întors la Paris, însă boala se agravează, iar în aprilie 1888 este obligată să întrerupă studiile. Părinții săi au dus-o la tratament în Elveția, însă, deși medicii sperau că boala tinerei se va vindeca, starea ei se agrava. A revenit în România, părinții săi o duc la tratament la Agapia, apoi la București, însă starea fetei era din ce în ce mai rea. Iulia Hasdeu ajunsese să se împace cu destinul său și, cu ultimele puteri, în martie 1888, scrie poezia Moartea, o tulburătoare transpunere artistică a clipelor de final:

„Eu nu urăsc viața, de moarte nu mi-e teamă,

Că ea este lumină puternică și caldă,

Chiar muribundul – care în pacea ei îl cheamă –

Sub pleoape obosite priveliști noi își scaldă.

Dar sufletul se-avântă-n necunoscuta lume

Și-n alte corpuri trece, când poate ști să ierte;

Așa din cupa sacră cu toții bem, anume,

Și niciodată, nimeni, nu poate s-o deșarte“…

Se stinge din viață la 29 septembrie 1888, la doar 18 ani, fiind înmormântată la Cimitirul Bellu. Foarte afectat, B.P. Hasdeu a construit, în memoria ei, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu. 

Din 1 iulie 2023, vă invităm în sala de lectură a Bibliotecii Centrale, unde vom organiza o expoziție amplă atât a operei Iuliei Hasdeu cât și despre acest copil genial al României, cu titlul Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu. Iulia Hasdeu /Camille Armand (1869-1888, 135 ani de la moarte).

Apariții noi în Biblioteca digitală a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”: trei volume ale Iuliei Hasdeu (I)

 

               Natalia Smirnov, șef, sectorul „Carte veche și rară”, Biblioteca Centrală

Despre savantul Bogdan-Petriceicu Hasdeu, tatăl Iuliei s-a scris mult. Ne-am străduit să digitizăm în jur de 40 de volume, care deja, pot fi citite de la distanță.

În toamna lui 2023 se împlinesc 135 de ani de când transportată de la Glion sur Montreux la București, Iulia va închide ochii înainte de a împlini 19 ani, la 29 septembrie 1988, în casa bătrânească de la Arhive.

Ținând cont de interesul elevilor pentru opera copilului genial cu un destin tragic, un fenomen unic al culturii noastre, Iulia Hasdeu / Camille Armand, Biblioteca Centrală a digitizat cele trei volume de carte rară deținute de Colecția Moștenire, care pot fi citite online, accesând https://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-detail.pl?biblionumber=100229 vol. I, în curând vol II https://drive.google.com/file/d/1fDhQ3hag7rGf8jPhpS0xsTMW94dTzYZn/view și vol III. https://drive.google.com/file/d/1RMSYrFTUSMYeCKkFrFH8qEBInCMVDYp_/view.

Aceste 3 volume au apărut la Paris în limba franceză acum 134 de ani. Biblioteca Centrală deține 3 exemplare ale vol.I., editate la 1889-1890, câte 1 exemplar al volumului II și III.

Fantaisies et reves, o ediție din 1889 a vol I. Cartea este într-o stare de conservare anevoioasă, necesită a fi legată din nou. Spre deosebilre de cele două volume, acestui volum îi lipsesc mai multe pagini (I-XLVIII): Frontispiciu, Foaia de gardă nr.1 și nr.2 cu portretul Iuliei Hasdeu, Foaia de titlu, Prefața de B.P. Hasdeu, introducerea cu frontispiciu ornamental al Contelui Angelo de Gubernatis Julie Hasdeu, femme-poete de la Roumanie, discurs la Conference politique tenue au Cercle Philologique de Florence le 18 Fevrier 1889, cu un desen grafic al Iuliei în catafalc. Titluil Capit. II Fantaisies et reves pe foaie îngălbenită cu pete cuprinde autograful facsimil al lui M. Cimpoi din 5.11.2007, înscrierea unui necunoscut privind cuprinsul, urmat de mențiunea: Exemplar dăruit de academicianu M. Cimpoi. (p.B). La pag. 36-37 desene grafice în creion. Coperata din carton pânzată de culoare albăstrie, capitalbandul incolor, tabla, forzaț fix și mobil ornamentat în albăstriu între bloc și ultima copertă. La prima copertă lipsesc. Pe unele pagini pete. Cotorul cu denumirea scurtă a volumului suflată în auriu, șanțat, câmpul în auriu împărțit în 5 câmpuri cu nervuri. Ediția este într-o stare de conservare dificilă și îi lipsesc foarte multe pagini.

Primul volum, cuprinzând poezii, scris în 1887, apare doi ani mai târziu, sub pseudonimul Camille Armand  Œuvres posthumes a apărut în martie 1889, sub titlul dorit de poetă „Bourgeons d’Avril”.

În Muguri de aprilie, intuind sfârșitul, Iulia a înțeles sentința, că cei din jur nu au cum s-o salveze. A sris, a cugetat asupra existenței și al morții, încercând să se îmapace cu destinul despre care scrie în povestirea Ce este moartea precum și multe poezii pline de iubire și durere.

„ ...din frunza căzută vor răsări flori și toamna și primăvara sunt deopotrivă de roditoare, numai că omul trebuie să fie în permanent acord cu aceste schimbări...”, filosofic medita asupra ceea ce avea să i se întâmple.

        Volumul II a apărut la un an de la moartea Iulie. Bogdan P. Hasdeu, imediat după decesul tragic, s-a grăbit să-i editeze opera manuscrisă lăsată de fiică, păstrând și desenele grafice, însemnările, alte semne lăsate pe marginea scrierilor. 

Volumul II, Chevalerie a fost editat în formatul 16mo (15/12cm), tipar în grafie latină pe o coloană, nr.de rânduri variază, proză și versuri, dimensiunile caracterelor diferă în dependență de grafie română sau chirilică veche, utilizate limbile franceză, rusă, poloneză. forzaț fix și mobil, foaia de gardă albă, a 2-a foaie de gardă cu autorul și titlul Cap. I, semne de autograf indescifrabile. Frontispiciu pe foaia de titlu cu date despre autor și titlul, cu autograf. Prefața de B.P. Hasdeu semnat la 1889, scrisoarea profesorului Emile Boutroux către B.P. Hasdeu, referința profesoarei Luis Leger urmată de răspunsul Iuliei Hasdeu, fiind și ultima scrisoare lăsată de Iulia Hasdeu în viață. Prima pagină a titlului poeziei este înzestrată cu frontispicii ornamentale de diferită formă și litere inițiale ornate, sobru în același stil, în negru. Pe fiecare pagină deasupra textului este tipărit titlul capitolului, întretăiat de o linie dreaptă, vignete la sfârșitul fiecărei poezii cu inscripția: locul, data, luna și anul scrierii. Sunt prezente desene grafice. Volumul conține în subsol diferite note și tâlcuiri, note de B.P. Hasdeu, pag.: 24,43, 9. La pag.270-276 o dedicație Moldovei. La pag.319-321 facsimila manuscrisului poeziei Sou les arceaux cu 6 desene gravice-portrete, cu multe corectări de mâna Iuliei Hasdeu. La pag.230-în apendice (anexă) comentariul lui B.P. Hasdeu despre atavisme (ansamblu de caractere ereditare comune familiei), urmată de faximila manuscris a lui Tadeu, Alexandru și Iuliei Hasdeu cu autografe ale celor trei scriitori.

Volumul III, Theatre. Legendes at Contes, a apărut un an mai târziu în 1890 în formatul 17/12 cm, tipar în grafie latină pe o coloană, nr.de rânduri variază, dimensiunile caracterelor diferă în dependență de grafie, la pag. 50 reproducerea facsimilei sfârșitului actului III Mademoiselle Milet și a unui desen de Iulia Hasdeu, forzaț fix și mobil, foaia de gardă albă, pe verso : frontispiciu cu date despre editor și titlurile a 4 volume apărute. Foaia de titlu urmată de prefața scrisă de B.P. Hasdeu și post-scriptum despre unele abateri la primele două volume ale Iuliei Hasdeu, de la manuscrisele Iuliei din motive greu de descifrat, din micile bucăți de hârtie scrise. Cele XVIII piese sunt despărțite de o foaie cu numărul de ordine și titlul piesei. Prima pagină a titlului piesei este înzestrată cu frontispicii de diferită formă și litere inițiale ornate sobru în acelaș stil, în negru. Pe fiecare pagină deasupra textului este tipărit titlul piesei întretăiat de o linie dreaptă, vignete la sfârșitul fiecărei piesei cu inscripția: data, luna și anul scrierii. Sunt prezente desene grafice. După piesa a IV-a și a XVIII citim 2 Note de B.P. Hasdeu, inclusiv o listă a dramelor și comediilor scrise de Iulia Hasdeu adunate într-un caiet care se numea Quelques pensees intimes litteaires et artistiques d,une jeune fille de quinze ans, 1885-Paris precum și alte scrieri. Volumul conține în subsol diferite tâlcuiri și traduceri. Coperta pânzată de culoare neagră, Capitalbandul de culoare roșie cu o margine îngroșată, care întărește legătura, Cotorul cu denumirea scurtă a volumului suflată în auriu, stanțat, câmpul în auriu împărțit în 3 câmpuri fără nervuri, hârtie lucioasă, colontitlu - pe fiecare pagină deasupra textului este tipărit titlul piesei, coloncifru. Tabla de materii. Forzaț mobil între bloc și ultima copertă pânzată are două ștampile: una posibil de la deținător: ANTIC.6, LEI 1000, alta indescifrabilă și inscripția 16.06.06. Cele trei tranțe nu conțin careva inscripții. Volumul este într-o stare de conservare satisfăcătoare.

Provocarea verii la Biblioteca „Transilvania”. Turul I

 

Daniela Placinta, bibliotecar, Biblioteca „Transilvania”

Perioada de vară presupune un interval de timp în care copii au posibilitatea de a se recrea înainte de un an școlar. Părinții, în căutarea metodelor prin care pot propune copiilor căi de a acumula cunoștințe noi și utile, și-au îndreptat văzul spre programul estival al taberei de vară „Provocarea Verii”. Acesta, bazându-se pe principiul cunoașterii interactive, oferă copiilor ocazia de a studia vesel și de a-și crea noi prieteni, dezvăluind secretele lumii ecologiei în raport cu problemele Chișinău-lui nostru.

Primul tur al Programului „Provocarea Verii” cu genericul „Chișinău – oraș verde, oraș eco” a început solemn pe data de 5 iunie în componența a 31 de copii. Activitățile programului, câte 5 în fiecare zi, începând cu ora 10:00 şi terminând cu ora 13:00, s-au desfășurat în incinta Bibliotecii „Transilvania”, filiala a BM „B.P. Hasdeu”. Titlurile generice ale acestora erau: Citește. Descoperă. Acționează. Evident și Turnirul lecturii. Opțional, copii se delectau cu jocuri de diferite tipuri.

Activitățile cu tematica „Citește” aveau rolul de a pune începutul programul de zi, bazându-se pe obiectivele genericului „Chișinău oraș verde, oraș eco”. În cadrul acestora, copii au avut ocazia de a face cunoștință cu lucrări pe diferite tematici (Ghiduşel în țara viețuitoarelor: Curiozități din lumea animalelor; Cartea Roşie etc). Procesul se baza pe prezentarea materialelor didactice de către bibliotecari prin diferite metode: video-prezentări, prezentări PPT, explorări virtuale, examinarea surselor de referință, a hărților, diagramelor, tabelelor, imaginilor etc. Astfel, copii erau capabili să extragă cunoștințele necesare din diferite surse, fiind capabili să-şi dezvolte capacitatea de percepție şi viteza de asimilare a informației. Implicarea activă a generat un val de emoții pozitive, nuanțele cărora se evidențiau pe parcursul discuțiilor purtate între ei la diferite teme. Copii erau entuziasmați de posibilitatea de a cunoaște lucruri noi prin prisma unor lucrări reprezentative.

Activitățile ce purtau insigna „Descoperă” prezentau un suport teoretic pentru micii învățăcei. Acestea aveau rolul de a informa copiii despre diferite teme actuale de importanță considerabilă: Circuitul apei în natură, poluarea apei, exploatarea solului, braconajul, speciile de animale grav periclitate din Republica Moldova, colectarea deșeurilor în Chișinău, fabricile de prelucrare a plasticului din Chișinău, grădinile şi parcurile din orașul nostru etc. În cadrul activităților date, copii au avut parte de jocuri intelectuale bazate pe cunoașterea empirică, născută din observarea fenomenelor şi proceselor mediului ce ne înconjoară. Un exemplu reușit e reprezentat de recunoașterea frunzelor ale copacilor din Chișinău, activitate ce a pus în fața copiilor o „provocare” interesantă şi creativă. Ei au fost îndrumați nu doar să admire copacii, ci şi să învețe să facă deosebiri dintre aceștia, lucru care le-a reușit.

Activitățile ce cuprindeau genericul „Acționează” au presupus utilizarea de către copii a cunoștințelor acumulate pe parcursul zilei, la o temă sau alta. Spre exemplu, în urma studierii informației despre sursele de energie electrică, ei au fost capabili să delimiteze avantajele şi dezavantajele centralelor eco. În aceiași cheie de idei, la „acționează”, copii puneau în aplicare ceea ce au reușit să studieze şi să afle anterior.

„Turnirul lecturii” a constituit activitatea cea mai solicitată de către copii. Printre cărți, înconjurați de o atmosferă plăcută şi prielnică pentru lecturare, copii se simțeau în largul lor. În decursul a 10 zile, am nominalizat unii participanți ai taberei de vară, care au lecturat până la 7 ore inclusiv! Concurența pentru a lua primele 3 locuri după numărul de minute citite a sfârșit cu delimitarea a 3 câștigători: Nadina Cernat – 7h. 26 min.; Mădălina Verebcean – 6h. 50 min.; Sofia Ţurcan – 5h. 35 min. Dorința şi ardoarea cu care copii au purces zilnic la lectură nu poate decât să fascineze şi să inspire speranță în viitorul lor academic strălucit. În cadrul acestei activități, ei au reușit să-şi majoreze viteza de citire, să facă cunoștință cu noi cărți pe care, ulterior, au ales să le citească şi în timpul liber. Mai mult decât atât, copiii au avut ocazia să învețe că până şi 20 de minute de lectură zilnică pot face un progres considerabil.  

Jocurile de societate, implementate în programul zilnic, aveau rolul de a testa memoria, gândirea critică, creativitatea, şi imaginația copiilor. Prin intermediul lor, ei reușeau să petreacă timpul interactiv şi eficient.

Turul I al „Provocării Verii” a luat sfârșit şi părinții, extaziați de posibilitatea de a lăsă de sine stătători o recenzie, şi-au exprimat părerea despre „Provocarea verii”, relatând impresii şi retrăind clipe frumoase şi memorabile. Țin se menționez câteva din ele:

ü  Natalia Panfil-Preguza: Extraordinar! Copiii sunt foarte entuziasmați, merg cu o deosebită plăcere la biblioteca „Transilvania”, mulțumim pentru munca, efortul, răbdarea, silința, bunătatea...pe care o depuneți zi de zi cu micii învățăcei, care sunt dornici de noi cunoștințe.

ü  Elena Penu: Sunteți foarte bravo, știți a organiza și provoca la lucruri interesante, toate categoriile de cititori! Vă doresc succese și câți mai mulți cititori fideli.

ü  Cristina Coadă: Vă mulțumim mult!!! Activități extraordinare ghidate de către cele mai bune educatoare! Vii mulțumim mult. 

ü  Natalia Carchilan: Vă mulțumim din suflet pentru activitățile interesante și munca depusă, vă aducem florile recunoștinței și vă dorim succese în continuare!

  ü  Natalia Bujor. Felicitări, bravo tuturor, a fost interesant captivant interactiv vesel. O să ne fie dor!

ü  Adela Jelimalai. „Provocarea verii” este o tabără de vara cu activități excelente și diversificate. Mi-a plăcut mult programul care a fost bogat și în care s-a combinat plăcutul cu utilul. Este o tabăra din care copiii cu siguranță au ce învăța. Băiții mei au rămas încântați și s-au simțit extraordinar. Mulțumim mult doamnelor și domnișoarelor pentru zilele frumoase pe care le-ați oferit copiilor noștri.

În feedback-urile completate, copii ne-au dat de știre că activitatea lor preferată a devenit „Turnirul Lecturii” şi, de asemenea, şi-au exprimat considerația pentru desfășurarea multitudinii de jocuri interactive. Drept propuneri pentru următoarele ediții, copiii ne-au recomandat să implementăm lecții de matematică interactivă şi să gândim activități în care fiecare copil şi-ar fi putut prezenta talentul propriu.

Suntem foarte recunoscători pentru implicarea activă a copiilor în activitățile pregătite pentru programul „Provocării Verii”. De asemenea, mulțumim părinților pentru încurajarea şi suportul adresat personalului bibliotecii.