Independența - visul lui Ștefan cel Mare și dorința de libertate

 

Lilia Canțîr, șef serviciu, Filiala „Ștefan cel Mare”

Oare cum gândea domnitorul secolului XV, Ștefan cel Mare, când a conștientizat că, de multă vreme, faptul de a fi liber e dorința fiecărui moldovean? Deși, țara era chinuită mereu de cotropitori, oamenii, probabil, gândeau ca Octavian Bibere „Libertatea este starea de spirit de unde începe ființa infinită a omului” sau poate ca Marele Mark Knopfler, care a fost rugat să dea o definiție libertății și care a spus: „Nu-mi plac definițiile, dar dacă există o definiție a libertății, ar fi atunci când deții controlul asupra realității pentru a o transforma, a o schimba, și nu de a-ți fi impusă. Chiar nu poți cere mai mult de-atât.”

Venind la domnie într-o țară ruinată  de conflictele interne boierești, de ciocniri de interese, certuri, dar și fiind înconjurat de vecini puternici, primul gând pe care l-a avut Ștefan cel Mare pentru a-și vedea oamenii liberi, atât în interior, cât și extern, a fost de a-și întări țara și domnia.

În acest scop a muncit mult. A elaborat mai întâi o strategie bine gândită și ușor de realizat. Domnitorul a atras de partea sa boierii mici și mijlocii, dar și pe cei mari rămași în țară, ceilalți fugind în țările vecine, mai ales în Polonia, unde se refugiase fostul domn Petru Aron,  care i-a fost unchi, dar și ucigașul tatălui său. El i-a rechemat în Moldova pe boierii fugiți în țările vecine, făgăduind să le ierte trădarea și slujba pe care au făcut-o domnului precedent . Domnitorul le-a mai promis să le restituie averea și să le mențină statutul pe care îl aveau în societate.

O altă direcție a fost întărirea țării din punct de vedere militar. A  reorganizat armata, alcătuind „Oastea cea mare”, a înzestrat-o cu tot ce era indispensabil, cu armele necesare, în special cu cele de foc: tunuri. Printre măsurile primordiale, Ștefan Vodă și-a propus întărirea capacităților de apărare a țării, care să fie cu mult mai eficace decât cea a predecesorilor săi. A preluat o inițiativă a tatălui său, care, în scurta sa domnie, nu a reușit să se dezvolte, formând oastea din bărbați apți de luptă. A întărit vechile cetăți și a construit altele noi, în deosebi la hotarele țării, punând în aceste cetăți ca pârcălabi pe oamenii săi de încredere. Acest sistem de fortificații a fost un factor important al puterii militare. De asemenea, a întărit drumul comercial moldovenesc care aducea țării venituri însemnate de la vămile ce se găseau de-a lungul lui.

Numai după ce a fortificat țara în plan intern, a apărut gândul de a scurta jugul otoman și  de a construi o țară liberă și independentă.

Etapa a doua a domniei lui Ștefan cel Mare a fost, prin conținutul ei, etapa luptei antiotomane. Pentru aceasta a dus numeroase războaie, dar nu numai cu turcii, ci și cu țările vecine creștine, care nu se uitau cu ochi buni la faptul că la hotarele lor se ridică o nouă putere.

Ștefan cel Mare a fost un diplomat iscusit. El a fost nevoit să meargă la o înțelegere cu turcii neștirbind în nici un chip integritatea și suveranitatea Moldovei.

Țara Moldovei în care a devenit Domn al ei o găsise răvășită de rivalitate, crime și trădări, călcată de oștile străine și reușise, cu tact și, uneori, cu cruzime, să întroneze siguranța și statornicia externă.

A fost un bun administrator și gospodar, dar și un mare diplomat, un desăvârșit strateg, impunând Moldova, ca o forță de prim ordin, în spațiul central și est-european. Cetățile, curțile domnești, bisericile, cronicile și lucrările religioase, ca și numeroasele obiecte de artă rămase de la el, arată că Moldova lui Ștefan cel Mare și-a adus contribuția ei valoroasă și la tezaurul culturii universale. Epoca lui Ștefan cel Mare s-a făcut remarcată în domeniul economic, a stimulat comerțul prin sistemul de privilegii, pe care îl acorda negustorilor străini și locali, construind drumuri bune și securizate, obținând astfel resurse necesare pentru nevoile statului.

Numai marea dorință de a face un Stat independent și a avea un popor liber l-a putut aduce la asemenea realizări frumoase, fiind ajutat de Marea Putere de fiecare dată.

Rodul biruințelor obținute de Ștefan Vodă  se datorau inteligenței sale. Dovada acestui fapt și un exemplu concludent în acest sens a fost lupta cu Imperiul Otoman. El, fiind într-o situație dificilă, trebuia să i-a o hotărâre, fiindcă armata dușmanului era cu mult mai numeroasă ca a lui. Dar dorința de libertate era mai mare decât orice armată de pe pământ.  Și crezul lui că cel ce dorește să învingă trebuie să taie toate căile de retragere. Numai așa își va păstra dorința arzătoare de a birui, fapt deosebit de important pentru succes. Pentru Ștefan cel Mare nu mai puțină importanță a avut credința, care i-a fost catalizatorul tuturor capacităților intelectuale, vibrația rațiunii asemănătoare cu rugăciunea, care este preluată de subconștient. Acestea acționează împreună și creează efectul unei mari viziuni.

Ca dovadă ne servește bătălia de la Podul Înalt. Otomanii turci au pornit iarăși război împotriva Moldovei, cu o armată enormă de 120 de mii de oșteni, cea mai mare din Europa. Trecând hotarul, această armată pustia totul în calea sa. Spre primăvară țăranii părăseau satele, trimițându-și familiile în lanțurile Carpaților și se înrolau în oastea lui Ștefan.

Domnitorul hotărî să iasă înaintea dușmanului aproape de Vaslui, locul unde Pârăul Racovățului curge în râul Bârlad, alcătuind o mlaștină uriașă. Podul de lemn, numit de localnici Podul Înalt, lega cele două maluri ale pârăului. Când cămilele cu tunuri grele se opintiră să treacă peste pod, acesta se clătină și se prăbuși cu tot cu oșteni, cămile și tunuri în apa tulbure a Racovățului. Turcii trecură pârăul și hotărâră să aștepte dimineața, lângă podul dărâmat.

Ștefan cel Mare se găsea pe câmpul de luptă. Tunurile începuse să bată din desișurile copacilor. Dorobanții își scoseseră săbiile care sclipeau amenințător în lumina serii. Noaptea de jur-împrejurul taberei turcești se aprinseră, pe dealuri și văi, sute și mii de focuri, poate chiar 40 de mii. Fiecare moldovean aprinseseră câte un foc al său, încât turcilor li se părea că sunt înconjurați de o oaste uriașă. A doua zi dimineața se lăsa o ceață de nu se zărea om cu om. Atunci Ștefan dădu ordin oștenilor săi, care trecuseră noaptea lunca Bârladului, să sune din buciume chemare de război. Turcii, sătui de așteptare și dornici de încăierare, porniră degrabă, de-a dreptul peste mlaștină și puhoaiele râului dezghețat, spre bătălia care-i chema.

Groaznicele tunuri ale lui Ștefan cel Mare, care se aflau în spatele turcilor, îi atacară din spate și-i siliră să intre în apa rece ca gheața cu tot cu cămile și armament, care pentru totdeauna au rămas acolo. Oastea turcească fusese transformată într-o oaste dezordonată, care, din cauza negurii și fricii, prinse să se taie cu săbiile, după cuvintele cronicarilor, unul pe celălalt, crezându-i „moldoveni”.

Dorința și numai dorința de libertate, de care era îndrumat Ștefan cel Mare, a adus libertate țării și poporului. Prin aceasta se deosebea domnitorul de ceilalți. De fapt, încă până azi, el este ca un model de un învingător, un luptător de neînvins. Din ziua  în care a înțeles valoarea libertății, atât pentru el ca voievod, cât și pentru poporul pe care îl avea în grijă, Ștefan cel Mare a dorit să o realizeze. Grație puterii rațiunii sale, cunoștințelor și experienței acumulate, plus efortul comun al poporului, pe care a știut cum să-l ghideze și să-l motiveze, Marele Voievod a reușit să găsească cheia succesului.

Acest model demn de urmat ar scoate țara noastră din orice problemă, în orice secol.  Or, numai cu dorința fierbinte de atingere a scopurilor, transformată în idee-fixă, cu planificări minuțioase și concrete, cu metode de realizare a acestora și, desigur, cu o insistență ce nu admite înfrângerea, într-o bună zi vom fi biruitori. Exact la fel cum Ștefan cel Mare și-a ales un scop bine definit și precum cu toată energia și voința sa a pornit temerar spre realizarea lui.

Din exemplul lui Ștefan cel Mare fiecare dintre noi ar putea să-și transforme dorințele în succese. Însă, trebuie să fim siguri în acțiuni, care să fie susținute de credință, pentru că această forță ridică oamenii la înălțimi, și prin care se dau posibilități de a schimba viața. Această rațiune de a-ți realiza dorințele poate fi comparată cu orice lege a naturii care transformă ghinda în stejar, pune apa să curgă de pe dealuri, schimbă noaptea cu ziua, iarna cu primăvara, deoarece toate acestea consolidează și contribuie în mod evident la dezvoltarea și prosperitatea fiecăruia dintre noi.

 

Dedicație marelui om de cultură găgăuză - Dionisie Tanasoglu

 

Angela Vintilă,

șef, Filiala „Mihail Ciachir”

 

Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să traieşti în prezent. 

Octavian Paler

Recent s-au împlinit 100 de ani de la nașterea scriitorului de limbă găgăuză Dionisie Tanasoglu. În legătură cu aceasta, anul 2022 este declarat „Anul DionisieTanasoglu”. Pe parcusul anului au loc evenimete culturale consacrate celui care a fost poet, scriitor, promotor al scrisului găgăuz.

Ne-am aliniat și noi în șirul acestor evenimente prin lansarea unei noi publicații „Dionis Tanasoglu- yazici hem dramaturg" („Dionisie Tanasoglu- scriitor și dramaturg”) scrisă de Stepan Bulgar, istoric, scriitor găgăuz. Nu întâmplător autorul a venit cu propunerea organizării acestui eveniment la Biblioteca „Mihail Ciachir”. E prima instituție care a fost înființată în scopul promovării și valorificării tradițiilor și valorilor culturale a găgăuzilor stabiliți în R.Moldova. Aici a fost înființat cenaclul „Ana dili” („Grai matern”), al cărui președinte și moderator mai mulți ani la rând a fost Dionisie Tanasoglu. Tot aici, au evoluat serate literar- artistice cu participarea tinerelor talente fiind îndrumați și promovați de către titanii literaturii găgăuze.

Dionisie Tanasoglu s-a născut în 1922, la Chiriet-Lunga, județul Tighina. După şcoala primară din localitate şi-a continuat studiile la Şcoala Normală din Cetatea Albă (1934-1938), ulterior la Şcoala Normală din Bârlad (1938-1943). A studiat la Facultatea de Istorie şi Filologie a Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău (azi Universitate, 1947-1953), Institutul de Teatru din Sankt-Petersburg (1947-1949). Face studii de doctorat în turcologie la Baku (1965). În 1965 susţine teza de doctor în filologie.

Activitatea profesională a început-o în calitate de învăţător la şcoala primară din satul natal (din 1945) şi Ceadâr-Lunga. Iar activitatea de cercetare ştiinţifică a început-o la Institutul de Cercetări în Domeniul Pedagogiei din 1955. Între anii 1963-1970 a fost director la aceeaşi instituţie. Ulterior a activat la Enciclopedia Moldovenească, redacţia principală, şef de redacţie limbă şi literatură şi artă (1967-1970). Între anii 1972-1987 a desfăşurat activitate didactică în calitate de docent la Institutul de Arte „G. Muzicescu” din Chişinău (azi, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice). Mai târziu, a fost rector al Universităţii de Stat din Comrat (1992-1995), şef catedră filologie găgăuză. Din 1995 a fost profesor universitar la Facultatea de Filologie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, secţia de limbă şi literatură găgăuză. Este autor al scrisului găgăuz, iniţial cu litere chirilice, apoi cu alfabetul latin. A elaborat manuale de limba şi literatura găgăuză pentru toate clasele. A semnat texte şi regia la mai multe spectacole. A colaborat la publicaţiile periodice „Literatura şi arta”, „Luminătorul”, „Moldova”, „Flux” ş.a.

Stepan Bulgar a dezvăluit multe momente importante din biografia scriitorului în diferite perioade a vieții: copilăria, anii de studii, activitatea scrietoricească. Au fost mărturisite unele confesiuni ale scriitorului în perioada aflării la Bârlad, România. Astfel de persoane, care de fapt au făcut istoria neamului său sunt rar întâlnite. Editarea romanului „Caravana de secole” este o mărturie în plus a înfloririi naţiunilor în condiţiile societăţii dezvoltate.

Autorul a accentuat la fel și perioada pe când a fost profesor de limba și litertura română, a fost cercetător științific și apoi, director al Institutului de Cercetări în Pedagogie. Tot atuci a susținut doctoratul în litere. A lucrat ca redactor la Enciclopedie. Și-a cultivat mereu limba etniei sale, i-a studiat particularitățile, s-a arătat preocupat de creația populară orală. A scris cărți în limba sa și pentru ai săi.

Așa cum a menționat Vasile Malanețchi „…Și toate acestea s-au încrustat dur pe inima poetului, s-au așezat pe cugetul intelectualului, au adumbrit chipul tânăr și lumios al omului de omenie și de cultură, Dionisie Tanasoglu - un găgăuz înțelept printre români și un bun român printre găgăuzi.”

Tot aici, nu am putut să nu accentuez importanța lucrării realizate de echipa Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, biobibliografia în baza lucrărilor adunate de Dionisie Tanasoglu care conțin referiri la documentele din arhiva personală. Ne-am simțit cu adevărat mândri pentru faptul că am avut oportunitatea să fim implicați în acest proces creativ de mare răspundere și care de fapt a fost unic în felul său. A rămas o frumoasă amintire și o ediție de mare valoare în colecția Bibliotecii „Mihail Ciachir”.

Serviciile Filialei „Ștefan cel Mare”

 Lilia Canțîr, șef serviciu, Filiala „Ștefan cel Mare”

Bibliotecile reprezintă fundamentul de dezvoltare a unei societăți. Ele au capacitatea de a fortifica și diversifica viitorul. Aceste temple de creație transformă civilizații. În întreaga lume, bibliotecile dau viață evoluției și integrității. Ele produc actul de inovare.

Crearea de servicii inovatoare contribuie la fortificarea importanței și rolului unei biblioteci. Proiectele, în colaborare cu alte biblioteci din țară, sunt pârghii care oferă instrumente pentru a moderniza bibliotecile și a le proiecta în afara pereților acestora. În acest cadru, oamenii au acces în fiecare zi la instrumente de învățare de calitate. Aici vin și pot fi sprijiniți oamenii din diferite pături vulnerabile, unde, la fel,  biblioteca vine cu idei și instrumente pentru fiecare.

Bibliotecile din Republica Moldova, ca și celelalte din întreaga lume, sunt în proces de schimbare și modernizare prin serviciile prestate în continuă inovare. Acest fenomen este generat de procesele de globalizare și de societatea informațională.

Filiala „Ștefan cel Mare” a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” prestează servicii pentru chișinăuieni și oaspeții capitalei care locuiesc aici.

Împreună cu partenerii și voluntarii noștri, venim cu suport informațional, servicii prestate utilizatorilor, ajutându-i să soluționeze multe probleme din societate. Astfel, oferim susținere gratuită în educație, instruire, dezvoltare personală, susținere psihologică și materială. 

De exemplu, doritorii de a studia limbi străine, dar care nu-și pot achita aceste cursuri, pot beneficia gratuit de studierea limbilor: engleză, franceză, germană, italiană și, pentru alolingvi, română (Engleza pentru mic și mare; Parlons francais; Italiano Vero; Deutsch și Limba care ne unește) Aceste servicii oferă cursuri de bază. Ele au scopul de atinge un nivel de limbă fundamental, suficient pentru folosirea în viața de zi cu zi, oferă și creează oportunități pentru copii și maturi de a cunoaște cultura și tradițiile altor popoare. E știut faptul că, în capitala noastră, locuiesc mulți vorbitori de alte limbi sau de etnii diferite. Biblioteca s-a gândit și la ei, oferind alolingvilor posibilitatea de a vorbi limba țării în care locuiesc.

Biblioteca propune tuturor și alte cursuri, cum ar fi: de inteligență și educație financiară, de dezvoltare personală, arte plastice, handmade etc. Toate aceste servicii sunt prestate gratuit de bibliotecă prin intermediul voluntarilor.

Un rol-cheie în accesarea resurselor informaționale, în alfabetizarea digitală sunt serviciile IT: Școala de Coding; StudioComp; Tablețel. Ele susțin utilizatorii, indiferent de vârstă, sex, statut profesional, social sau economic, ridică nivelul lor de alfabetizare și culturalizare. Este deosebit de important ca fiecare utilizator să beneficieze de accesul la cursuri de instruire. Participanții de vârsta a treia învăță cum să-și facă conturi pe rețelele de socializare, utilizarea lor și își dezvoltă competențe de utilizare a calculatorului/telefonului. Fiecare temă este ajustată la nevoile și nivelul fiecărui participant în parte. Bunăoară, Serviciul „Tablețel” are un scop bine definit: familiarizarea copiilor cu tableta în dezvoltarea comunicării, a gândirii creative în fortificarea cunoștințelor, în utilizarea sigură a internetului și a programelor educaționale.

O experiență de bibliotecă poate contribui la rezolvarea problemelor cu care se confruntă cetățenii. Aceasta se face prin organizarea de activități unde sunt discutate și analizate diverse subiecte cu lecții de viață, cu prezența personalităților notorii, profesorilor universitari, academicieni, specialiștilor de clasă în diverse domenii. Informațiile și experiențele acumulate conferă bibliotecii un rol definitoriu în comunitate. Aici aș evidenția cluburile pe interese: „Zebrele” (Acest club desfășoară o activitate benefică, bazându-se pe instruiri, ateliere de creație și training-uri). Inteligența, sănătatea și starea sufletească sunt subiectele principale axate pe dezvoltare personală a participantelor. Fiecare întâlnire a fost formată din trei componente: oră de informare, atelier de creație sau gastronomic și relaxare: tradiții, poezie, muzică, dans). Clubul „Socrate” (pentru intelectuali și cei interesați de filosofie); „Vârsta de aur” (oferă suport și încurajări celor de vârsta a treia), „Știința și arta soluționării conflictelor” (ajutor substanțial pentru toate categoriile de utilizatori. Responsabil de aceste cluburi este Igor Fonari, doctor în filosofie, psiholog, colegul nostru).

Cluburile de lectură sunt și ele baza și sufletul bibliotecii. Cartea rămâne cel mai important instrument al bibliotecarului. Clubul „Evrica”- e pentru copii de vârsta 8-14 ani. Ei beneficiază de educarea și formarea lor pentru o maturitate intelectuală. Aici se lucrează asupra formării deprinderilor de a crea scurte povestiri originale, de a scrie și rescrie povești, de a se exprima clar, cursiv și logic, utilizând expresii frumoase din lecturi. „Pe aripile poeziei” (are la bază promovarea poeziei, creația celor mai mari poeți ai lumii), „Everestul cărților” (promovarea cărților prin recomandarea lor cititorilor, discuții tematice pe marginea celor mai recomandate cărți), „Devoratorii de carte” etc. .

Biblioteca oferă servicii de dezvoltare a creativității, cum ar fi: „Fantezie”, „Micii genii”, „Cartea senzorială”. La atelierele de creație desfășurate, în cadrul acestor servicii, utilizatorii învață arta macrameului, confecționarea cărților din fetru și bumbac, pictură, origami, confecționarea păpușilor, care ulterior sunt folosite la spectacolele din cadrul programului „Să re-auzim povestea”.

Serviciul „Bunele maniere” ajută la dobândirea unei educații excelente, oferă copiilor modele de comportament civilizat în societate, acasă, la școală, pe stradă, acasă, în vizită, transport public și în natură. „Semaforul – prietenul meu” instruiește și formează deprinderi de siguranță în trafic, transpunerea în practică a regulilor de circulație pentru pietoni, bicicliști, prin cunoașterea semnelor de circulație.

Proiectul „100 de profesii explicate copiilor” oferă copiilor cunoștințe și deprinderi practice în baza cărora poți alege o profesie. Prin intermediul proiectului, copiii au posibilitatea să facă cunoștință cu mai multe profesii și să cunoască lucrurile esențiale despre acestea.

Și dacă bibliotecă servește „bucatele casei”, voi vorbi neapărat și despre un proiect care a prins la utilizator și a fost solicitat de mai mulți parteneri. E un proiect care ne reprezintă - proiectul „Cunoaște-l pe Ștefan cel Mare” și „Viața și activitatea lui Ștefan cel Mare”. Scopul proiectului este de a familiariza utilizatorii bibliotecii cu diferite aspecte ale vieții și activității Domnitorului Țării mai puțin mediatizate. Moldova - Ștefan al III-lea prin legende; dezvoltarea aptitudinilor analitice, de comparație și deducție în baza lucrului cu diferite surse și izvoare istorice și/sau literare în scopul dezvoltării unor competențe specifice de lucru cu sursele de informație. Ei vor cunoaște aspecte mai puțin mediatizate cu referire la personalitatea lui Ștefan cel Mare. Cei care vin cu informații inedite sunt profesori și doctori în șt. istorice, cercetători de la Institutul de Istorie din cadrul Academiei de Știință a RM, cărora le suntem recunoscători pentru voluntariat.

Bibliotecile vor rămâne întotdeauna vitale, deoarece misiunea lor este de a oferi acces universal la educație și informații, nu doar la cărți.

Pentru noi, bibliotecarii, este necesar să mergem în pas cu timpul, să găsim modalități mai sofisticate de a identifica și contacta acei oameni care au nevoie de serviciile noastre.

Vă invităm cu mare drag să vă înscrieți la cursurile, cluburile și serviciile în care vă regăsiți sau doriți să vă perfecționați!

Библиотека и лицей – территория сотрудничества

 

Olga Maiuc,

șef sector, Filiala „Lesea Ukrainka”

 Библиотеки всегда тесно работали со школами, лицеями, накоплен интересный опыт сотрудничества, но современная жизнь требует нового уровня работы и внедрения более активных совместных форм работы.

На наш взгляд, достигнуть эффективных результатов в формировании интереса к чтению, углублению знаний по литературе, в развитии творческих способностей учащихся возможно только в тесном сотрудничестве учитель - библиотекарь - семья. Не являясь образовательными учреждениями, библиотеки выступают в качестве партнеров учебных заведений, реализуя разнообразные проекты с целью поддержки образовательного процесса.

Что касается библиотеки им. Леси Украинки - наше сотрудничество с Теоретическим лицеем „Dacia” с течением времени становится всё более активным и плодотворным. Опыт сотрудничества с этим лицеем говорит о том, что книжные выставки, встречи, интеллектуальные игры, викторины и конкурсы, экскурсии в библиотеку, литературные уроки в помощь школьной программе позитивно влияют на приобщение детей к чтению. Совместно с учителями начальных классов мы проводим уроки внеклассного чтения, чтобы познакомить ребят с лучшими произведениями детской литературы. Эти уроки не похожи на учебные, традиционные уроки; в них больше игровых, занимательных моментов. Вызывают живой интерес компьютерные презентации, которые предлагают рассказ о жизни и творчестве писателя. Тематику заранее согласовываем с преподавателем. Среди проведённых форм совместной работы урок-презентация „По дорогам сказок”, беседы о творчестве детских писателей, чьи произведения включены в школьную программу („Двенадцать месяцев” С. Маршакa, „Два Мороза” М. Михайловa, „Винни Пух” А. Милнa, „Дары волхвов” О. Генри, „Сказка о потерянном времени” Е. Шварцa, сказки и легенды народов мира и др.). В текущем учебном году в рамках Дней неформального образования (ZEN) в Теоретическом лицее „Dacia” проведён тренинг по использованию online ресурсов блога Chișinău, orașul meu, чтобы дети могли открыть для себя родной город через игры, конкурсы, презентации, тесты, видео. Библиотека приняла активное участие в открытом уроке (класс 2-а, преподаватель И. Г.Кожокарь) „Страна моя Молдова”, выступив с презентацией, подготовленной в программе PowerPoint „Кишинэу вчера и сегодня”. Эта презентация – одно из многих мероприятий, организованных нашей библиотекой в рамках юбилея Кишинёва. Ребята открывали для себя свой город – символы Кишинёва, памятники, фото старого города. У молдавской столицы еще остался былой шарм - это тихие и уютные улочки старого города, это памятники зодчества и культуры, это парки и островки зелени, которые по-настоящему украшают город, и еще многое другое. В конце учебного года, в мае, нашей библиотекой была организована автобусная экскурсия по Кишиневу в рамках Biblio Tur „Descoperim Chișinăul altfel” для учащихся 2-го класса (преподаватель Инна Кожокарь). Хочется выразить благодарность коллеге из библиотеки имени А. Мицкевича Дойне Викол за прекрасно проведённую экскурсию. Благодаря ей, ребята узнали много интересного, открыли для себя новый Кишинев! На сентябрь намечены экскурсии ещё с двумя классами лицея.

Учащиеся начальных классов лицея ”Dacia” – постоянные участники мероприятий, предлагаемых услугой „Экологист”, организованной в этом году для наших читателей. В рамках услуги мы проводим экологические уроки, online игры, викторины о животном и растительном мире Молдовы.

Словом, мы готовы делиться всем, что можем, что имеем. Позитивные отзывы учителей и родителей говорят о правильном направлении в работе с нашими партнерами. Мы стремимся воспитать у ребят „привычку к библиотеке”, чтобы при подготовке к урокам им было попросту „не избежать” библиотеки. Администрация и педагогический коллектив Теоретического лицея „Dacia” осведомлены о возможностях нашей библиотеки, которыми они могут совершенно бесплатно воспользоваться.

Коллектив библиотеки им. Леси Украинки высоко ценит наше сотрудничество и очень благодарен администрации и учителям Теоретического лицея „Dacia” за постоянно доброжелательный и радушный прием сотрудников библиотеки в своих стенах, готовность участвовать в наших мероприятиях. Это мотивирует нас на поиск новых креативных форм работы.

Implicarea voluntarilor în cadrul Programului estival „Provocarea verii”

Angela Vintilă,

șef, Filiala „M. Ciachir”

 

Voluntarii nu sunt plătiți nu pentru că nu au nici o valoare, ci pentru că sunt de neprețuit.

(Cherry Anderson)

Pe parcursul anilor ne-am implicat ca instituție într-un șir de programe, evenimente, proiecte în cadrul cărora am evoluat aplicând și dezvoltând noi abilități. Programul estival „Provocarea verii” cu genericul „Redescoperim biblioteca” rămâne unul din cele mai solicitate de către copii. Aici participanții au posibilitatea de a se autoexprima acumulând noi abilități, experiență.

Nu pot să nu menționez munca voluntarilor în cadrul Programului „Provocarea verii”. Dorința și inițiativa lor ne-a încurajat mult în procesul de lucru. Practic toate propunerile, ideile venite de la ei, au fost realizate cu mult entuziasm. 

În acest context vreau să menționez din partea echipei Filialei „Mihail Ciachir” că este foarte mândră de faptul că a putut aduna o echipă coezivă de voluntari, care sunt gata să-și dedice timpul și confortul personal pentru a fi cu noi.

Succesul fiecărui elev în obținerea cunoștințelor este de a depune cât mai mult efort și de a primi cât mai multe avantaje pentru un viitor cu posibilități și este definit pentru fiecare în diferit mod.

Chircu Eleonora, Coval Elena, Carpov Laura, Ursu Nicoleta, copii pasionați de carte, care au răspuns la o provocare și au decis să aplice toate abilitățile acumulate la liceu, drept un suport valoros în cadrul serviciilor și programelor de lectură din Biblioteca „M. Ciachir”. 

Ne-au surprins prin responsabilitatea și atitudinea abordată. Intervalul de timp parcurs împreună, a fost destul ca să înțelegem, cât de maturi au devenit, de data asta nu vorbim de vârstă. De fiecare dată, au venit cu idei proaspete, de excepție, pe care tot ei le realizează cu mult entuziasm și cunoaștere. 

Voluntarii au participat în cadrul realizării activităților organizând excursii, expoziții de carte, ateliere creative, lectură, comunicări tematice, precum și realizarea benzilor desenate, crearea Lapbook-ului, jocuri cognitive etc.

Și dacă e să vorbim de abilități, atunci cu siguranță a fost un proces reciproc. Am comunicat practic la același nivel, precum ar fi maturi, apropo, unii chiar depășesc vârsta. Prin lectură am aflat multe curiozități, pasiuni, explorând prin diverse activități: teste, concursuri, experimente, jocuri.

Această experiență le v-a ajuta să obțină rezultate frumoase la absolvire. Este o mândrie pentru instituția noastră să-i avem nu doar ca utilizatori sau voluntari, dar și prieteni. Poveștile de succes argumentează aceasta.

„Vara nu ar fi într-atât de interesantă și productivă, dacă nu aș fi vizitat biblioteca. Venind aici am întâlnit o temă foarte importantă, „Voluntariatul”. Aici am avut ocazia de a avea experiență cu acest subiect. Am făcut cunoștință cu persoane noi, am învățat diferite lucruri în fiecare zi, și cel mai important am petrecut timpul productiv și vesel. Mă bucur că am avut ocazia de a fi voluntar, căci în viitor voi avea abilități de comunicare și exprimare liberă, și voi putea să-mi expun părerea liber pe orice temă. Cel mai mult m-a bucurat faptul că am petrecut timpul vesel, în loc să nu fac nimic o zi întreagă. Sper să pot participa în acest program în fiecare vacanță de vară, pentru a primi mai multă experiență în domeniul voluntariatului.”

Eleonora Chircu (13 ani)

 

„Nu m-am gândit niciodată că în puținele momente libere voi ajunge să fac parte dintr-un proiect de voluntariat. Am fost curajoasă să las temerile de o parte și să investesc timp și să nu renunț niciodată ca să devin o persoană bună și de succes la care visez. Anul acesta din participant la programul „Provocarea verii”, am devenit voluntar. La început aveam emoții teribile, dar când am ajuns să fac prima mea zi de voluntar, mi-au dispărut temerile. Am ajuns să fiu în termeni buni cu copii, ba chiar m-am împrietenit cu ei. Nu regret, că am ales calea de voluntar și pot demn zice că voi urma calea dată și mai departe.”

Elena Coval (12 ani)

 

„Tot timpul am dorit să știu care e secretul vieții al unui voluntar. Când mergeam la diferite activități la bibliotecă, întotdeauna admiram copiii care ajutau bibliotecara, mai apoi colaborau și făceau proiecte pentru a doua zi, am visat să fiu și eu unul dintre ei. Mă întrebam, cum este să fii acel om care are un suflet atât de bun și ajută pe cei care au nevoie și ce ar trebui să fac ca să devin și eu prieten bun cu bibliotecara. Nu după mult timp am aflat că e necesar să ai anumite trăsături. Trebuie să fii rațional, calm și înțelegător. A venit timpul când și eu am devenit voluntar la Filiala „M. Ciachir”, având doisprezece ani. Pentru prima dată am simțit ce înseamnă să fac parte din acest colectiv de oameni buni și mărinimoși care îi motivează să citească pe micii cititori. Am aspirat să fiu un voluntar deoarece acesta a fost visul meu și acest act este unul frumos.

Am ales această opțiune pentru că sufletul meu dorea să atingă alte suflete și am vrut să îndeplinesc acest vis fiind înconjurată de universul cunoștințelor, cărților, de sufletul poeților și gândurile autorilor. Pot spune cu siguranță că sunt fericită că am ales această cale.

Le mulțumesc la rândul meu celor, care au aprins lumina Cărții și pentru mine, acești Prometei care mențin flacăra aprinsă a Cuvântului – bibliotecarii”

Laura Carpov (12 ani )

 

„Vara aceasta am decis să o parcurg mai productiv, așa că m-am înscris în rândurile voluntarilor. La început aveam emoții. Prima dată fac acest lucru. Nu știam ce anume să fac, cum să mă pregătesc. Când am ajuns în sfârșit să fac orele cu copiii, mi-am dat seama că nici nu aveam de ce să-mi fie frică. Copiii erau prietenoși și ascultători, nu am avut probleme cu ei. Și ora chiar mi s-a părut pe cât de amuzantă, pe atât de interesantă. Rolul de voluntar a fost un pas important care a contribuit la dezvoltarea noilor abilități cât și la învingerea unor emoții în public. Nu-mi pare rău că am activat ca voluntar, ba chiar aș dori să repet această experiență.”

Nicoleta Ursu (14 ani)

Putem concluziona că voluntariatul este un impact major atât asupra celui care îl prestează, cât și asupra celor care beneficiază de el. Prin implicarea în acțiuni de voluntariat nu numai că aduci o contribuție reală societății, dar te dezvolți și tu, nu doar din punct de vedere personal, dar ca mai târziu să îți poți da seama ce profesie să îmbrățișezi.

Rămâne să sperăm că astfel de trăsături precum dârzenie, motivație, iscusință și perseverență, vor servi la baza formării caracterului acestor „lăstari”, la prima vedere firavi, dar deja ambițioși.

Traficul de ființe umane: relatarea unei refugiate din Coreea de Nord

 Valentin Astafi, șef sector, Biblioteca „Onisifor Ghibu”

Traficul de ființe umane este un fenomen complex, abordat din perspectiva criminalității organizate transnaționale, dar și o încălcare gravă a drepturilor omului, care în continuare afectează statele din întreaga lume, inclusiv Republica Moldova.

În Republica Moldova forma predominantă de exploatare a victimelor traficului de ființe umane o constituie exploatare prin muncă.

Metodele de control ale victimelor în faza de exploatare au rămas neschimbate, cele mai des folosite tehnici fiind datoria financiară fictivă, sechestrarea actelor de identitate, aplicarea violenței sau amenințarea cu violența a victimei sau a familiei, amenințarea predării către autoritățile țării în care se află victima în cazul șederii ilegale.

Însă, în acest articol vom relata despre soarta unei refugiate din Coreea de Nord, despre „aventurile” suferite de ea în urma dorinței de a evada din propria țară prin persoane necunoscute. În Coreea de Nord, populația era împărțită după clase, existând trei tipuri de „songbun”. Prima categorie erau cei mai apreciați, cei care au susținut regimul și au luptat pentru Coreea de Nord. A doua categorie era reprezentată de către persoanele în care guvernul avea încredere parțială, iar categoria a treia era reprezentată de către foștii soldați ai Sudului, familiile lor etc. Dar acest „songbun” putea fi ușor pierdut dacă unul dintre membrii familiei tale era arestat sau comitea ceva împotriva guvernului. Astfel și familia autoarei cărții „Drumul către libertate”, Yeonmi Park și-a pierdut acest statut. Însă tatăl ei pentru o perioadă se ocupase cu contrabanda de țigări și lucra la o uzină, având și carnet de partid, viața lor fiind cât de cât asigurată. După crearea piețelor propriu-zise tatăl autoarei s-a ocupat de contrabanda metalelor, până când a fost prins de câțiva detectivi.

Singura scăpare care exista din Coreea de Nord era traversarea graniței cu China. Traversarea graniței se făcea pe un râu înghețat și era foarte periculos. Odată ajunși în China, nu era vorba de nici o libertate, ci de o rețea mare de traficanți. Era vorba de violuri în șir și de vânzări, oamenii deveneau doar o marfă. Ele au acceptat să fie vândute pentru a rămâne în China și urmau să se căsătorească. Dar așa aveau o șansă să își găsească sora. De obicei, toate femeile erau vândute unor țărani cu diverse probleme care nu reușiseră să se căsătorească. Yeonmi a avut o altă soartă, alegând să fie „amanta” unui traficant, ea a reușit să o răscumpere pe mama sa, iar mai apoi să îl aducă și pe tatăl ei în China. Însă nu s-au bucurat prea mult, căci tatăl lor era grav bolnav.

Pe parcursul acestei călătorii făcute de Yeonmi, ea văzuse lucruri foarte oribile pe care le fac unii oameni față de alții, dar mai există și o bunătate în sufletele unor oameni. După aproape doi ani de captivitate, ea a reușit să plece spre libertate.

În zilele de astăzi, problema / pericolul traficului de ființe nu a dispărut ci persistă. În Moldova persistă sub forma muncii, dar în alte state ale lumii sunt practicate diferite tipuri de trafic de ființe.