luni, 17 octombrie 2011

VERNISAJUL DE FOTOGRAFII ” LOCAŞURI SFINTE DIN CHIŞINĂU” S-A DESCHIS LA BIBLIOTECA „OVIDIUS”


Victoria CEBANU,
şef oficiu, filiala „Ovidius”
           
            Nu întâmplător în suita de activităţi organizate de filiala „Ovidius” pentru desfăşurarea decadei oraşului  cu genericul simbolic „Chişinău - 575 de ani”, a fost înscris şi vernisajul de fotografii “Bisericile Chişinăului”, exponatele fiind din patrimonial Muzeului de Istorie al oraşului Chişinău. După cum a menţionat  şi  colaboratorul muzeului dna Veronica Bîrcă, prezentă la acest eveniment, muzeul a avut o motivaţie de a organiza anume această expoziţie, deoarece  în traducere cuvântul “hram” înseamnă templu, biserică. Cu prilejul hramului oraşului acest vernisaj se înscrie perfect  în şirul de activităţi preconizate evenimentului dat. 
            Organizarea expoziţiei mai sus menţionate a fost un prilej de a expune şi a de  a aduce la cunoştinţă celor care nu sunt indiferenţi faţă de istoria localităţii, dorind să  cunoască  şi să răscolească trecutul acestui oraş frumos, numit Chişinău,  relatarea unor  imagini privind numărul bisericilor, cercetarea istoriei acestora  de la înfiinţarea  şi zidirea bisericii, până în prezent.
            Expoziţia propriu zisă este structurată în două  compartimente “Biserici dispărute” şi “Locaşurile sfinte de azi“. Primul compartiment al expoziţiei propune  vizitatorilor, în ordinea cronologică a construirii bisericilor (începând de la anul  1800) – locaşuri sfinte care au funcţionat în cuprinsul  Episcopiei  Chişinăului şi Hotinului, iar ulterior după 1926, în cadrul  Mitropoliei  Moldovei cît şi celei  a Mitropoliei Basarabiei, aflate sub  jurisdicţia  Patriarhiei Române. Aceste locaşuri sfinte, cu frumuseţea lor şi grija cu care au fost edificate şi orânduite, denotă faptul că aveau o însemnătate  morală şi culturală deosebită în viaţa de zi cu zi a chişinăuenilor. Materialul  ilustrativ se referă, în mare parte, la  perioada 1918–1990, precum şi la perioada de dominaţie sovietică, când comuniştii au pus în aplicare planul de lichidare a sfintelor locaşe. Publicul a fost informat despre modul în care au fost utilizate edificiile de cult de către autorităţile sovetice  – transoformate în muzee, case de cultură, săli de sport, planetariu, depozite etc. O mare parte din locaşurile de cult au fost şterse de harta oraşului.
            Cel de-al doilea compartiment al expoziţiei cuprinde imagini cu bisericile care funcţionează  până în prezent. D-na Veronica  Bîrcă ne-a  relatat: “ Dea lungul secolelor pe colinele oraşului, considerate 7 la număr, au existat multe biserici, despre care tradiţia istorică susţine că la început ar fi fost din lemn. Unele informaţii indirecte mărturisesc că la sfârşitul sec. al XVIII-lea unele din ele ar fi fost deja reconstruite din piatră, conform notelor lui von Raan, care văzuse în Chişinăul ars de turci la retragerea lor de pe aceste pământuri 6-7 biserici din piatră care zăceau în ruine. Cea mai veche biserică se consideră  Biserica Naşterea Macii Domnului numită şi Biserica Mazarachi (1752). Printre capodoperele arhitecturale ce fac parte din  locaşurile sfinte se numără Biserica Sf. Toedora de la Sihla, şi Biserica Sf. Pantelimon, făcând parte din edificiile construite de Alexander Bernardazzi, arhitectul principal al Chişinăului din acele timpuri.
            Uşile bibliotecii „Ovidius” sunt larg deschise pentru doritorii de a se afunda în trecutul istoric al locaşurilor sfinte din Chişinău, la dispoziţia lor fiind şi un fond de carte pe tematica dată. Cu această invitaţie a încheiat vernisajul dna Elena Butucel, directorul bibliotecii. Tinerii de la Colegiul politehnic şi Colegiul de Construcţii din Chişinău, participanţi la acest vernisaj, au relevat informaţia utilă şi interesantă aflată cu acest prilej.