luni, 5 decembrie 2011

ÎNTÂLNIRE DE SUFLET: PENTRU CEI CU INIMA ROMÂNĂ, DEDICATĂ ZILEI DE 1 DECEMBRIE – SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A ROMÂNILOR, LA BIBLIOTECA „TRANSILVANIA”


Tatiana DONŢU, Filiala „Transilvania”

Ziua Naţională a României este o zi care ne cheamă la meditaţie, o zi în care ne amintim cu mândrie de faptele celor care, mânaţi de dragostea de neam şi ţară, au luptat de-a lungul veacurilor pentru binele românilor de ieri, de azi şi de mâine. 1 Decembrie 1918 reprezintă momentul creării României Mari, încununând luptele duse de-a lungul timpului pentru unitate naţională.  
                                                                                                                                            
Pătrunse de fiorii unui patriotism cu puternice reverberatii în memorie, sufletele perechi de pe cele două maluri ale Prutului s-au întâlnit joi, 1 decembrie, în Aula Bibliotecii „Transilvania”, cu aceeasi nestrămutată credintă în reîntregire, pentru un emotionant recurs la memorie profesorii, elevii au tinut să respire acelasi aer românesc, împreună cu protagoniştii filmului derulat despre Unire, în cadrul Clubului discuţional Logos.  O impresie deosebită au lăsat-o elevii claselor a X-XII-a de la Liceul „Gaudeamus”, coordonati de profesorii Tatiana Doibani şi Pavel Cerbuşca, acestia reconfigurând o hartă a României tricolore, respectând cronologia evenimentelor, a personalitătilor vremii şi a documentelor emise.

Dacă imnul national „Desteaptă-te române”, întonat la începutul întâlnirii din aulă, era firesc să producă emoţie, cântecele „Treceti batalioane Carpaţii”, „Fiii lacrimilor tale”, „Baladă pentru Basarabia”, „Cântec despre Bucovina” şi „Jurământ pentru Ardeal” au răscolit de fiecare dată sufletele celor prezenţi.

S-a cântat şi s-a dansat româneşte, o contribuţie la „starea de bine” având-o şi Olga Şimon, Ina Baciu, Ana Gabor, Irina Petrici, Aliona Ţurcanu etc., cu mesajele sale, precum ar fi: “Ziua în care s-a vestit lumii, prin hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, Unirea tuturor românilor sub sceptrul Regelui dezrobitor Ferdinand I. Unirea trebuie înfăţişată totdeauna, potrivit adevărului istoric – ca urmare firească a unei pregătiri istorice de sute de ani, în cursul cărora acest popor de eroi şi mucenici a izbutit să-şi apere cu uimitoare stăruinţă “sărăcia şi nevoile şi neamul”, rămânând împotriva tuturor năvălirilor barbare şi vremelnicelor stăpâniri străine, în cea mai strânsă legătură cu pământul strămoşesc în care, ca într-un liman de mântuire, şi-a putut adăposti traiul de-a lungul vremilor de urgie”, ori “Astfel, statul român, întregit în forma lui de astăzi, trebuie preţuit ca unul dintre cele mai statornice, având temeri adânci şi nezguduite în alcătuirea geografică a pământului strămoşesc, în firea poporului român, şi în trăinicia lui nepilduită, în legăturile lui sufleteşti întărite prin unitatea aceluiaşi grai, aceleaşi credinţe, aceloraşi datini şi obiceiuri, în asemănarea nedesminţită a întocmirilor şi aşezămintelor moştenite din bătrâni şi, mai presus de toate, în puterea morală a conştiinţei naţionale, fără de care ar fi şubrede şi nesigure toate celelalte temeiuri”, a relatat inimoasa profesoară de la Liceul „Gaudeamus”, Tatiana Doibani, în incursiunea sa de început al activităţii. 

Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte, sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar. Acest proces istoric, desfăşurat pe întreg spaţiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821, 1848-1849, ca şi evenimente cardinale în istoria poporului roman. Unirea a fost, de-a lungul veacurilor, visul de aur al poporului român şi „cheia de boltă” a României, ca stat întreg, liber si independent. Epopeea Unirii românesti se confundă cu însăsi existenta poporului român, un mileniu si jumătate, unirea tuturor românilor reprezentând marele ideal întemeia pe realităţile entice, economice şi culturale. Memorabile rămân cuvintele spuse la Alba Iulia în anul 1918, anul Marii Uniri, de către bătrânul Gheorghe Pop de Băseşti: „Lăsaţi-vă pătrunşi fraţilor de fiorii sfinţi ai acestui strălucit praznic naţional şi în cea mai deplină şi frăţească armonie să clădim temeliile fericirii noastre viitoare”.

Lecţia de istorie s-a încheiat cu fotografii, cea mai mare parte a elevilor dorind ca amintire o poză de la eveniment. S-a sărbătorit aşa cum se cuvine această zi, în memoria moşilor şi strămoşilor noştri, şi s-a spus cu mândrie că suntem români! La mulţi ani românilor de pretutindeni!