sâmbătă, 6 iunie 2009

BIBLIOTECA – SIMBOL AL LECTURII MODERNE (PROGRAMUL „SĂPTĂMÂNA UŞILOR DESCHISE”)


Elena VULPE,
director, Biblioteca “O. Ghibu”

În perioada de 25-29 mai s-au desfăşurat tradiţionalele manifestări cultural- ştiinţifice incluse în agenda Programului Săptămâna uşilor deschise – un program complex de acţiuni organizate cu scopul de a extinde aria utilizării bibliotecii spre noi segmente de populaţie, de a atrage noi utilizatori, de a promova cultul lecturii şi a demonstra importanţa instituţiei bibliotecare pentru dezvoltarea armonioasă a comunităţii, punănd în valoare întreaga capacitate instituţională şi profesională cu accentul pe imagine, misiune, valori, resurse, servicii, programe culturale specifice, menite să popularizeze biblioteca, cartea şi lectura.
Prin aceste activitaţi biblioteca şi-a invitat comunitatea de cititori de a-şi manifesta activismul social în susţinerea instituţiei bibliotecare şi conştientizarea utilităţii ei, atribuindu-i noi roluri şi simboluri moderne.
În acest context a fost afişat un text personalizat de prezentare: Biblioteca”O. Ghibu” este o Casă a cunoştinţelor- un spaţiu de instruire şi comunicare modernă, este o bibliotecă pentru tine şi îşi deschide larg uşile pentru a -ţi călăuzi paşii spre cunoaştere, a prospera în ascensiunea ta spirituală, a comunica cu distinse personalităţi şi înalte valori ale umanităţii.
De asemenea a pregătit un text de mulţumire personalizat adresat partenerilor: „O carte pentru biblioteca ta personală primită în dar ca semn de menţiune pentru participare la Programul Săptămâna uşilor deschise, înmânată celor mai fideli cititori.
Scopul principal al Programului, cel de - a crea şi menţine o imagine vie, transparentă, personalizată a Bibliotecii prin convingerea şi conştientizarea marelui public asupra avantajul ei pentru comunitate în crearea unei societăţi prospere a urmărit de asemenea accentuarea mai multor roluri şi obiective pe care şi le asumă biblioteca.
Biblioteca şi-a fixat Programul anume în această perioada pentru a desfăşura deja tradiţionalul proiect „Zilele Ghibu”, fiind animatorul şi organizatorul acestei acţiuni, prilejuite de ziua naşterii patronului spiritual al bibliotecii, având ca mobil suportul priorităţilor manageriale strategice ale BM, dezvoltate prin activităţi proprii ale filialei, axate pe următoarele obiective: Priorităţile anului, Susţinerea lecturii prin servicii şi colecţii relevante, adresate tuturor categoriilor, în special, necesităţilor tinerilor, Extinderea spaţiului bibliotecii spre o zonă confortabilă destinată socializării şi dezbaterilor publice,Includerea publicului in procesele de planificare - acţiuni ce ar spori contribuţia bibliotecii la dezvoltarea comunitară.
Astfel manifestările incluse în programul „Săptămâna uşilor deschise” desfăşurate cu sloganul „Prin lectură spre cultură”- care a accentuat şi mai pregnant conceptul ideatic de promovare a lecturii, a bibliotecii, a profesiei - a impulsionat dezvoltarea şi extinderea parteneriatelor cu diverse uniuni de creaţie, instituţii de învăţământ, instituţii neguvernamentale, mass-media. Biblioteca a semnat şi renovat 10 contracte de colaborare.
Pentru a-şi demonstra eficacitatea, biblioteca a pregătit un spaţiu atrăgător şi confortabil cu multe aspecte de imagine, o atmosferă solemnă, de sărbătoare, demonstraţii video şi expoziţii de foto, care au pus în valoare importanţa activităţilor desfăşurate de-a lungul anilor, a publicului şi a personalităţilor care le-au animat şi susţinut, premiile câştigate de bibliotecă, articolele publicate. În spaţiul expoziţional al Salonului de carte al bibliotecii „O. Ghibu” cu genericul „Invitaţie la lectură” prin citate extrase despre valoarea lecturii au fost organizate expoziţiile: „Biblioteca Publică- strategii şi politici, priorităţi şi perspective”, „Biblioteca inteligentă-o nouă avuţie a naţiunilor”, care anticipau şirul expoziţiilor de cărţi şi documente din cele mai actuale ediţii, axate pe Priorităţile anului: „ Forţa idealului creator şi impactul ei asupra societăţiil”, „Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini”, „Apa-parte integrantă a vieţii”, ”Astrologia-o chee pentru înţelegerea universului şi a propriului tipar psihologic”, „Pregătirea pentru profesie şi viaţă”, „Cartea -talismanul magic al sufletului omenesc”, „Orientarea în carieră şi autocunoaştere”, „Tinereţe şi elanurile creaţiei”, urmate de expoziţiia ce anunţa personalitatea si creaţia autorului titular al programului Chişinăul citeşte o carte: ”D. Crudu- o voce distinctă a postmodernismului contemporan“.
Fiecare zi a avut un mesaj şi o semnificaţie aparte.
Axată pe Anul promovării imaginii Bibliotecii Publice în comunitate conferinţa de presă: Biblioteca- resursă de rezistenţă în infrastructură comuniţăţii a început cu un Presse- realise şi interviuri acordate de bibliotecari şi cei mai fideli reprezentanţi ai comunităţii de cititori ai bibliotecii, conducătorii cluburilor şi cenaclurilor, care alături de promotorii cei mai consacraţi ai bibliotecii în mass media, jurnaliştii de la ziarele Capitala, Literatura şi arta, Jurnal de Chişinău şi posturile de radio Vocea Basarabiei, Radio Moldova, Radio Iaşi,Agenţiile de presă InfoPrim, InfoTag şi de la TV7 au menţionat contribuţia bibliotecii în procesul de regenerare morală şi spirituală prin cultură a comunităţii în spiritul ideilor lui Onisifor Ghibu. Cei prezenţi au apreciat colecţiile de patrimoniu, capacitatea instituţiei de a le promova şi valorifica prin servicii şi programe inovaţionale, prezenţa activă şi neobosită a bibliotecii în viaţa culturală, în procesul educaţional, devotamentul şi responsabilitatea pentru realizarea misiunii şi obiectivelor sale. Toate acestea fac dovada că bibliotecile şi cărţile pot transforma viaţa, că ele sunt o resursă autentică pentru comunitate, un centru de cunoaştere informaţional, dar şi spiritual. BP”O. Ghibu”, în opinia publicului prezent, şi-a demonstrat de-a lungul anilor atât activismul, mobilitatea socială, politica deschisă spre incluziune a tuturor păturilor sociale, devenind un loc de întâlnire preferat pentru mulţi intelectuali, scriitori şi savanţi, cât şi un spaţiu al spiritualităţii care slujeşte adevărul istoric, al educaţiei pentru mulţi tineri, o arenă de dezbateri publice pe teme dintre cele mai actuale, animator al multor evenimente culturale de anvergură.
În cadrul Săptămânii uşilor deschise s-au desfăşurat şi Zilele Ghibu. Aflate deja la ediţia a XVII- a, tradiţionalele manifestări cultural-ştiinţifice au fost prilejuite de ziua naşterii eminentului pedagog, cărturar şi militant Onisifor Ghibu, patronul spiritual al bibliotecii care-i poartă numele.
Programul organizat de B. P.O.Ghibu şi Asociaţia Istoricilor din R. Moldova a demarat cu o depunere de flori la Semnul Monumental „Onisifor şi Octavian Ghibu” ca un pios omagiu pentru contribuţia deosebită pe care au avut-o iluştrii înaintaşi la impulsionarea proceselor de renaştere naţională şi culturală în spaţiul basarabean la care au participat locuitori ai oraşului, preoţi de la biserica Sf. Teodora, jurnalişti de la Vocea Basarabiei, tineri de la Partidul Liberal şi Asociaţia tinerilor istorici. Mesaje de omajiu au rostit: M. Ghimpu, I. Negrei, G. Paladi, I. Ungureanu, I. Hadârcă.
Propunându-şi drept scop perpetuarea ideilor şi faptelor celor ce au înnobilat fiinţa noastră naţională, această moştenire cu rezonanţă în actualitate a fost ilustrată în sinteza unor ample expoziţii de publicaţii, documente şi fotografii cu genericul „Onisifor Ghibu – pedagog şi teoretician al educaţiei”, „Prolegomene la o pedagogie militantă”, care cuprind o bibliografie de peste 500 de cărţi şi articole din diverse domenii (istorie, pedagogie, memorialistică, religie, sociologie). Aniversarea 650 ani de la întemeierea Statului Moldovenesc a fost consemnată în spititul continuităţii mesajului istoric, al unităţii de neam, lăsat nouă de către O. Ghibu prin desfăşurarea simpozionului ştiinţific Formarea şi evoluţia statului moldovenesc. Mit şi realitate La simpozion au participat studenţi de la facultatea de istorie modernă si medievală, de la USM, ULIM, UPS I. Creangă, cadre didactice, scriitori, jurnalişti, public interesat de istorie, alătiri de cercetători şi istorici ce au pus în dezbatere aspecte controversate legate de întemeierea statului moldovenesc. Amplificate prin documentele de arhivă ale expoziţiilor Istoria medievală-sursă de identificare a identităţii naţionale, Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini, luările de cuvânt ale istoricilor D. Dragnev, I.Negrei, P. Parasca şi I. Varta s-au constituit într-o pledoarie în favoarea ideii generoase că istoria trebuie pusă în serviciul adevărului şi al reconcilierii între ţări şi popoare, ci nu în scopuri propagandistice, că armonia în societate nu se întemeiază pe ceea ce ne separă ci pe ceea ce ne uneşte într-o lume tot mai integrată care sfidează barierele conjunctural- ideologice.
În această chee a colaborării dintre ţări şi popoare, care marchează Anul internaţional al reconcilierii, s-a desfăşurat Săptămâna culturii franco- germane, prin lansarea în premieră a Manualului de istorie franco- german, a cărui dezbatere publică a avut loc la biblioteca “O. Ghibu” în cadrul mesei rotunde Relaţiile franco- germane- un model al parteneriatului de succes. Participanţii la dezbateri au subliniat că Istoria trebuie dezarmată, după cum ne îndeamnă şi Uniunea Europeană, miza fiind pusă pe conlucrare în plan economic, cultural şi politic. Evenimentul a fost organizat de către Ambasada Republicii Federale Germania, Ambasada Franţei şi Alianţa Franceză, în parteneriat cu Asociaţia Tinerilor Istorici din Moldova. Elaborat în premieră de specialişti germani şi francezi, manualul este un model de parteneriat reuşit, demonstrând că momentele de tensiune, derangante dintre statele europene pot fi depăşite prin recursul constant la pace şi toleranţă între popoare. Menţionănd că în R. Moldova există diferite viziuni în ceea ce priveşte înţelegerea trecutului istoric, vorbitorii au fost unanimi în părerea că acestea pot şi trebuie să fie depăşite graţie, în primul rând, voinţei şi reconcilierii politicienilor. Manualul de istorie franco-german a suscitat un viu interes în rândurile asistenţei, la dezbateri partcipând profesori universitari şi de licee, specialişti de la Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Direcţia Educaţie a Primăriei Chişinăului, Centrul de Inovaţii Educaţionale, elevi şi studenţi. În finalul manifestării au fost lansate un şir de cărţi de istorie apărute în ultimul timp-Imperii, naţionalisme şi sisteme politice(A. Cuşco, I. Caşu, Y. Josanu), Metodologia cercetării în domeniul studiilor sud- est europene: studii de caz(I. Caşu, E. Dragnev, Y. Josanu), Europa de Sud- Est: structuri ecleziastice şi procese artistice(I. Gumeanâi), Europa de Sud -Est. elite locale, spiritualitate şi simboluri naţionale (V. Pâslariuc), precum şi Mareşalul Alexandru Averescu. Anii de tinereţe, 16 ani necunoscuţi din viaţa lui Isus şi Jurnalul unui KGB-ist de Mihai Babele.
Fiind o prioritate naţională în cadrul societăţii, dialogul intercultural, al interacţiunii dintre literatură şi public a înregistrat, în Anul promovării imaginii bibliotecii publice în comunitate, noi valenţe estetice, educaţionale şi sugestii pentru lectură prin desfăşurarea Programului Chişinăul citeşte o carte, care a intrat temeinic în viaţa noastră culturală, devenind un ghid util în promovarea creaţiei locale, a unor cărţi şi autori de succes. Pentru anul 2009 opţiunea juriului a fost în favoarea romanului Măcel în Georgia de Dumitru Crudu. Acest popas literar cu genericul Un excelent roman existenţialist, social şi psihologic, care a inclus serata de creaţie D. Crudu – o certitudine a literaturii contemporane, prezentarea Power Point-ului Dimensiunea europeană a creaţiei lui D. Crudu şi expoziţia D. Crudu – o voce distinctă a postmodernismului contemporan, a întrunit critici literari (Vitalie Răileanu, Marin Postu) şi scriitori (Vladimir Beşleagă, Ion Hadârcă, Andrei Burac, Vlad Pohilă), care au conturat portretul lui D. Crudu în trei ipostaze: poet, dramaturg, prozator. Amplă galerie de tipuri umane reprezentative, pânza epică în cauză este, în viziunea vorbitorilor, proba de maturitate a lui D. Crudu. Nu întâmplător „Măcel în Georgia” a fost nominalizat la Premiul Naţional de Proză, ediţia 2009, iniţiat de “Ziarul de Iaşi”.
Istoria este una, cu şirul neîntrerupt al continuităţii… Concepţiile educaţionale ale teoreticianului O. Ghibu sunt actuale şi în procesul didactic modern. Un descendent pe linie profesională al lui O. Ghibu s-a dovedit a fi, peste ani, Constantin Şchiopu, doctor în pedagogie, conferenţiar la Catedra Literatură Română şi Comparată a UPS Ion Creangă din Chişinău, care în cadrul mesei rotunde Practici educaţionale performante, modele teoretico-aplicative, şi-a lansat cartea recent apărută Metodica predării literaturii române. Studiul prezintă o provocare pentru o posibilă metodologie a educaţiei literar-artistice, o contribuţie importantă la dezvoltarea învăţământului formativ prin receptarea operei de artă. În faţa unei asistenţe numeroase formate din doctoranzi, masteranzi, studenţi, elevi şi cititori (UPS “Ion Creangă”, USM, liceele „Prometeu”, „T. Bubuiog”) au vorbit despre importanţa acestei cărţi doctori în ştiinţe, conferenţiari universitari, lectori superiori, doctoranzi, profesori de limba şi literatura română, studenţi şi liceeni: Ludmila Armaşu, Eliza Botezatu, Ludmila Berzoi, Lidia Strah, Liuba Cibotaru, Ştefania Isac, Viorica Goraş-Postică, Victoria Fonari, Mariana Marin, Natalia Bulat, Viorica Motorin, Ludmila Caşu, Natalia Plugaru, Mihaela Rusu şi mulţi alţii. Evenimentul a fost întregit de un recital poetic şi muzical Sub bolţi de cântec şi de vers ne scriem tinereţea susţinut de Ansamblul vocal “Prometeu”(conducător artistic- V. Adam) şi interpreţii T. Costriţchi, M. Gribincea, M. Mocanu, M. Sârbu.
Aceluiaşi efort comun de educare a generaţiei tinere prin raportarea la virtuţile morale şi artistice ale lumii moderne, în cadrul Anului Creativităţii şi Inovaţiei instituit de ONU ca prioritate internaţională, i s-a circumscris şi Concursul de Creaţie al Tinerei Generaţii “Ars Adolescentina”, etapa Artă Plastică Plai frumos ca din poveste. Moderatorul manifestării, jurnalista Zina Izbaş, a precizat scopul acestei acţiuni culturale de promovare şi susţinere a tinerilor artişti plastici din întreaga republică. Membrii juriului – alcătuit din specialişti în domeniu, doctori în studiul artelor – prezidat de Ghenadie Jalbă, preşedintele UAP, şi Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Arte Plastice din Republica Moldova, care au evaluat lucrările parvenite pe adresa concursului, au anunţat laureaţii ce reprezintă diferite zone geografice: Chişinău, Bălţi, Făleşti, Hânceşti, Ialoveni, Tiraspol etc. Gala laureaţilor tinerelor talente „Ars Adolescentina” a menţionat cu diplome şi premii ale IPNA Compania “Teleradio-Moldova” (câte 150 lei) şase tineri plasticieni; diplome şi premii de carte din partea Institutului “Fraţii Golescu” (România) au primit zece elevi şi liceeni; laureaţi ai Centrului media pentru tineri au devenit douăzeci de plasticieni ce bat la porţile afirmării; de premii ale Muzeului Naţional de Arte Plastice şi ale Bibliotecii Municipale ”B.P.Hasdeu” au beneficiat zece tineri. Prin genericul acestei gale “Plai frumos ca din poveste”, miracolul creativităţii poposeşte astfel pe meleagul nostru, emanând prin tablouri o armonie de culori, mesaje inedite, expresive şi neobişnuite prin maniera individuală a fiecărui creator tânăr. În context, IPNA Compania “Teleradio-Moldova” a decernat Diploma de Merit BP “O. Ghibu” pentru contribuţia deosebită la organizarea şi susţinerea, prin intermediul Salonului de Arte Frumoase, a Concursului de Creaţie al Tinerei Generaţii “Ars Adolescentina”. Gala din anul curent a continuat cu un recital poetic şi muzical susţinut de elevii şi studenţii de la instituţiile de profil. În finalul evenimentului moderatorul a oferit cuvântul proaspeţilor câştigători ai concursului, profesorilor îndrumători şi părinţilor, care au mulţumit organizatorilor pentru minunata şansă de a se manifesta plenar. Evenimentul a fost transmis în direct la Radio Naţional.
Zilele Ghibu au prilejuit pentru participanţi clipe înălţătoare de trăire plenară, alături de personalitatea care prin fapta şi ideile sale a influenţat decisiv destinul nostru istoric şi educaţional, rămânând a fi repere valabile pentru prezent şi viitor. Mesajul lui adresat naţiunii este mereu actual: “Ce imensă putere este pentru un popor cultura sa naţională şi ce înseamnă pentru el limba sa, credinţa, istoria şi literatura, dragostea şi solidaritatea dintre toţi fiii săi”. Să conştientizăm aceste îndemnuri testamentare, să ne pătrundem de importanţa lor şi să le aplicăm consecvent pe terenul culturii, educaţiei şi unităţii noastre istorice şi naţional- acestea au fost lecţiile Zilelor Ghibu pe care le-au însuşit toţi participanţii la suita de manifestări. Impact Programul Săptămâna uşilor deschise la Biblioteca „O. Ghibu”a avut o largă rezonanţă atât în mediul profesional cât şi în comunitate. Biblioteca şi-a scanat mediul încheind şi prelungind Parteneriate . S-au semnat şi renovat – 10 contracte de colaborare. Pe parcursul Săptămânii au fost efectuate 9 excursii de la diverse instituţii au fost înscrişi 101 de cititori noi şi înregistrate 1351 vizite.
În cadrul Programului au fost organizate 19 activităţi culturale , incluzând diverse tipuri şi forme de activităţi cognitive, culturale şi ştiinţifice, precum şi 15 expoziţii cu noi apariţii editoriale, aniversare cu 3mape tematice, expoziţii de foto şi documente, axate pe priorităţile anului, la care au fost expuse 1047 de publicaţii şi împrumutate 2018 exemplare.
Activităţile bibliotecii au fost mediatizate la 10emisiuni -ale posturilor de Radio Naţional, Vocea Basarabiei şi Meridian Studenţesc la următoarele emisiuni şi programe speciale ( Ars Adolescentina, Forţa junimii, Luceafărul, Radio Nocturn- Nopţi albe de dor, Matinal, Panorama zilei , Microfonul actual (în l. rusă) – red.I.Vărgin, Y. Izbaş, V. Becciu, E. Colac) - 2emisiuni la Vocea Basarabiei (Matinal cotidian,Personalităţi Ilustre – red. G. Mătăsaru, M. Saharneanu) - 1 emisiune la Meridian Studenţesc. Au fost publicate materiale în revista Limba Română,
Reflecţiile bibliotecii asupra eficienţii şi impactului acestui Program au dezvăluit mai multe aspecte pozitive, cât şi sincope. Ele au relevat şi nuanţat spaţiul comunitar, imaginea colectivă, specificul, profilul spiritual, sistemul de referinţe culturale şi existenţiale, modul de a fi şi exista prin informaţie şi cultură a comunităţii noastre de cititori.
Opţiunile utilizatorilor pentru noile tehnologii informaţionale, implementarea serviciilor digitale, noi destinaţii ale spaţiului bibliotecii, calitatea resurselor, a dotărilor, a potenţialului uman al noilor angajaţi, problema localului - deşi exprimă de facto situaţia cu care se confruntă Bibliotecile, sunt momente mai puţin plăcute - dar sunt obiective stringente de realizat.
Rămâne impresia luminoasă a respectului comunităţii, recunoştinţa şi menţiunile de apreciere a contribuţiei bibliotecii, care-şi onorează cititorii prin programe actuale cu priză la public, iniţierea activităţilor culturale cu o participare excelentă, capacitatea bibliotecii de a dezvolta servicii destinate tinerilor, adulţilor, oamenilor în etate cu valenţe educaţionale, de incluziune şi comunicare. O bibliotecă deschisă, flexibilă, activă cu beneficiari fideli.
Biblioteca „O. Ghibu” a demonstrat şi prin Programul”Săptămâna uşilor deschise”, că este un centru important de resurse informaţionale, educaţionale, culturale pentru formarea şi dezvoltarea armonioasă a unor personalităţi polivalente în societatea cunoaşterii.
Săptămâna uşilor deschise a avut un impact aţât asupra mediului profesional, cât şi în comunitate la care au participat şi noi utilizatori în cadrul excursiilor- vizite ale elevilor de la LT S. Haret, Prometeu, I. Vieru, Gh. Asachi din diverse clase, ghidaţi de profesorii S. Buhneac, E. Pirojoc, E. Melnic, S.Orehovschi, N.Cubreacov, C.Şchiopu, S. Musteaţă studenţi de la AMTAP,UPS I.Creangă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu