Diana Şontea,
şef-oficiu, Filiala „Onisifor
Ghibu”
Zilele
acestea am fost vizitaţi de un grup format din studenţi şi liceeni de la Universitatea A.Ş
Margareta
Cebotari pe post de bibliotecar principal, dar şi de ghid consacrat le-a vorbit
despre Biblioteca „Onisifor Ghibu” ca un model de cultură cu titlu de
permanenţă, demn de menţionat, care comportă în sine conotaţiile unui moment
major în viaţa spirituală a chişinăuienilor. Prin această mărturie, dna
Margareta Cebotari a confirmat scopul nostru de a crea mereu reverberaţii de
suflet şi cuget, dar şi comuniune cu fiinţa noastră istorică.
Pentru
a continua şirul ofertelor şi serviciilor noastre, oaspeţii noştri l-au invitat
pe directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” Vitalie Răileanu, critic şi istoric
literar, la o oră de promovare şi popularizare a Bibliotecii la ei în
instituţie.
Într-o
sală frumos amenajată, dar tot în stilul unei Biblioteci (sic!), în prezenţa a
50 de tineri studioşi, dl Vitalie Răileanu le-a vorbit despre deosebitul fond
de carte, ce depăşeşte 60000 de volume, despre activitatea Cenaclului Literar
Artistic „Sic Cogito”, s-a referit şi la memorabile şedinţe ale Clubului „Poeţilor
desculţi”, descoperind printre cei prezenţi o fidelă membră a Clubului, dar
accentul referinţelor a fost plasat, la solicitarea gazdelor, pe activitatea
„Laboratorului de cercetări literare şi biobibliografie „Onisifor Ghibu”. Li
s-a oferit spre vizualizare şi studiere toate 6 cărţi editate: Academicianul
Mihai Cimpoi – Savantul timpului prezent; Anatol Ciocanu şi senectutea teiului;
Poeme şi epistole în zbucium (carte postumă despre creaţia poetică şi
publicistică a scriitorului Petru Dudnic); Melopee pentru început de
mileniu trei (volum antologic de poezii şi proză a membrilor „Clubului
Poeţilor desculţi”); Pavel Balmuş sau forţa inepuizabilă a unui intelectual
(volum de exegeze literare); În dialog cu Omul şi despre Om (interviuri
şi schiţe de portret), dar şi manuscrisul care a fost transmis la tipografie – Petru
Cărare un scriitor nonconformist.
A
urmat şi un frumos dialog cu referinţă la utilitatea cărţii şi a lecturii,
conturându-se importanţa manifestărilor cultural-ştiinţifice organizate, care
urmăresc mai multe obiective de lungă durată: valorificarea patrimoniului
informaţional al Bibliotecii, cultivarea valorilor naţionale, încurajarea şi
sprijinirea cercetărilor prin promovarea marilor personalităţi ale neamului,
suscitarea interesului pentru lecturi din cele mai reprezentative cărţi în
viaţa omenirii.
Astfel
de manifestări extramuros aportează beneficiul vădit prestigiul Bibliotecii în
general.
