Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, filiala „Ovidius”
În acest an este cazul să se facă cât mai multe analize şi aprecieri publice ale istoriei noastre aşa cum a fost, să se exprime regretul în legătură cu evenimentele tragice pentru ţara noastră, care au avut loc acum 200 de ani. Din acest motiv, recent, la data de 2 aprilie, la biblioteca „Ovidius” a avut loc Conferinţa „Două sute de ani de la anexarea Basarabiei: consecinţe economice, demografice şi culturale”.
În cuvântul de deschidere a conferinţei Elena Butucel, directorul bibliotecii „Ovidius”, a reiterat necesitatea cunoaşterii adevărului istoric despre nelegimitatea actului politic din anul 1812, în rezultatul căruia Principatul Moldovei a fost scindat în două părţi. Din punct de vedere al dreptului internaţional, nici Rusia Ţaristă, nici Poarta Otomană nu aveau dreptul să împartă Ţara Moldovei.
Au fost prezentate patru comunicări, după cum urmează: Anexarea Basarabiei la Imperiul rus în 1812 şi realităţile actuale din Republica Moldova (Ion NEGREI, istoric, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM ) ; Consecinţele anexării Basarabiei la Imperiul Rus în anul 1812 (Dinu POŞTARENCU, dr. în istorie, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM) ; Raptul Basarabiei din anul 1812 (Cristina Voroneanu, cl. X, Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”) ; Impactul raptului teritorial din 16/28 mai 1812 asupra Ţării Moldovei (Daniela Borş, cl. IX D, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim”).
În luările de cuvânt ale distinşilor istorici Ion Negrei şi Dinu Poştarencu s-a accentuat că Tratatul de pace de la Bucureşti din 16/28 mai 1812 a fost o mare nelegiuire admisă de Poarta Otomană şi Rusia Ţaristă. Scindarea ţării a fost o mare tragedie pentru populaţie, care a fost supusă unui proces masiv de deznaţionalizare, iar prin colonizarea părţii de sud a fost infiltrat în ţară un element străin. Impactul acestui rapt se răsfrânge până astăzi în problema identităţii naţionale. Îndemnul istoricilor a fost ca tinerii de astăzi să-şi formuleze, creeze şi să-şi asume identitatea naţională clară. Istoricul Ion Negrei a informat publicul, elevi de la liceul „Mihai Viteazul”, studenţi de la Colegiul Politehnic, despre Mişcarea Civică „Anul 1812” care are drept scop atragerea atenţiei publice asupra acestui eveniment, organizând activităţi de iluminare şi culturalizare a cetăţenilor, pentru ca adevărul istoric să ajungă mai uşor la ei.
Nu au rămas fără apreciere nici comunicările elevilor Cristina Voroneanu şi Daniela Borş în care ei s-au străduit să prezinte cât mai concis şi amănunţit reperele istorice care au precedat acest eveniment tragic din anul 1812, cum au decurs tratativele de pace dintre reprezentanţii Turciei şi Imperiului Rus, care au adus, fără scrupule, drept jertfă Principatul Moldovei, în interesele politice şi expansioniste ale ţărilor lor.
În comunicările prezentate, voluntar sau involuntar, pulsau note de regret, note triste vis-a-vis de soarta vitregă a acestui colţişor de pământ drag nouă şi a sorţii nefaste care s-a abătut asupra băştinaşilor, care au fost siliţi să-şi uite şi limba maternă.
Elevilor le-au fost prezentate sursele de informare din colecţiile bibliotecii „Ovidius” la acest subiect, în baza expoziţiei de carte „Anul 1812 în destinul Basarabiei” realizându-se o revistă bibliografică tematică.
Conferinţa a adus celor prezenţi noi cunoştinţe şi informaţii, dar cel mai important este faptul că s-a produs o nouă sesizare a opiniei publice faţă de această dată şi eveniment tragic din istoria poporului nostru.
