Lidia Cîssa, bibliotecar, Filiala „Hristo Botev”
Istoria capitalei noastre
Chișinău este o temă permanent actuală pentru discuții, deoarece pentru a
construi un oraș european modern și prosper, adică viitorul acestuia, e necesar
să-i cunoaștem mai profund trecutul, evoluția istorică. Întrucât orașul
Chișinău are o istorie bogată și interesantă, în cadrul evenimentelor,
desfășurate la Biblioteca „Hristo Botev”, adesea discutăm cu tinerii
utilizatori diverse teme ce țin de capitală. Asemenea evenimente au drept scop oferirea
informațiilor cât mai complete despre orașul în care locuiesc și care, cu
siguranță, le este scump și drag.
Astfel, în data de 13 octombrie 2022 la Biblioteca „Hristo Botev” a avut
loc lecția publică intitulată „Formarea și dezvoltarea orașului Chișinău până
în secolul XIX”, desfășurată de către doctorul în arhitectură, arhitectul
Sergius Ciocanu de la Institutul Patrimoniului Cultural din Chișinău, președintele Comisiei monumentelor
istorice a Ministerului Culturii. Lecția publică a fost dedicată Hramului
orașului Chișinău și adresată elevilor Colegiului Național de Comerț al ASEM
din Chișinău. Angela Olărescu, directoarea Bibliotecii „Hristo Botev” l-a
prezentat pe dl Sergius Ciocanu ca un profesionist de valoare în domeniul
respectiv, care destăinuie istoria veridică a orașului Chișinău prin exemple
concrete, publicând articole științifice și cărți. Dr. Sergius Ciocanu le-a
povestit elevilor cu lux de amănunte, dar totodată foarte accesibil, pe
înțelesul lor, despre apariția orașului Chișinău pe harta țării și dezvoltarea
lui pe parcursul secolelor. Comunicarea a fost permanent confirmată prin
imagini și hărți topografice respective, demonstrate la ecranul mare, făcând-o
astfel captivantă și atractivă. Elevii au aflat multe lucruri curioase despre
Chișinău: că la începuturi localitatea era un sat, o seliște, cum se spunea pe
atunci, când și cum a apărut prima mențiune documentară a localității (în
a.1436), despre primele așezări de populație, vechile sate-moșii din
împrejurimile moșiei Chișinău – Buiucani, Hrușca, Visternicei, Măncești (astăzi
Muncești), Schinoasa și altele, care treptat au devenit sectoare ale orașului,
despre toponimicul Chișinău, primele străzi, centrul comercial, primele
construcții, edificiile de cult, precum Biserica „Nașterea Maicii Domnului” (Măzărache),
Biserica „Sfinții Constantin și Elena” (Râșcanu) din Visterniceni, alte
biserici ce au apărut în următoarele perioade: „Buna Vestire”, „Înălțarea Domnului” ș.a. Elevii au
fost informați, de asemenea, despre faptul cum s-a extins orașul pe parcursul
anilor, cum s-au alăturat satele-moșii din apropiere. Le-a trezit curiozitate multe
denumiri vechi ale unor străzi, sate, zone, râuri, pârăuri, care acum ne par
destul de amuzante, dar pe atunci erau obișnuite, logic argumentate.
Dr. arhitect Sergius Ciocanu le-a comunicat elevilor cum Chișinăul a
devenit un centru urban în sec. XVII. La aceasta au contribuit mai mulți
factori atât de ordin economic, cât și de ordin politic și strategic:
localitatea era favorabil situată la intersecția căilor comerciale care
traversau această parte a Țării Moldovei, adică Chișinăul era așezat la
încrucișarea drumului Lăpușna-Orhei cu drumul Tighinei ce era din ce în ce mai
des parcurs. În sec. XVII acest drum comercial era tot mai solicitat și lega
capitala țării, orașul Iași, cu cetatea Tighina, urmând mai apoi către Cetatea
Albă și mai departe spre Crimeea. Paralel cu creșterea și transformarea în
centru comercial, orașul începe să se dezvolte și ca centru cultural și de
învățământ .
Interesant le-a fost elevilor să afle, de asemenea, că pe la mijlocul
secolului XVII Chișinăul devine moșie mănăstirească, când Vasile Lupu,
domnitorul Țării Moldovei, trece Moșia Chișinău în stăpânirea Mănăstirii Sfintei
Vineri din Iași și a rămas proprietatea acestei mănăstiri până în secolul XIX.
Chișinăul a trecut și prin perioade de declin: aproape de mijlocul secolului XVIII,
în anul 1739, orașul a fost incendiat și în mare parte distrus de asupritorii
turci, stopându-l din dezvoltare pentru o perioadă de timp.
Dr. Sregius Ciocanu a atras atenția elevilor la faptul că în secolele
ulterioare, XVIII și XIX, Chișinăul a cunoscut o dezvoltare mai intensă,
evoluând în multe aspecte. În sec. XVIII Chișinăul devenise unul dintre cele
mai importante orașe din Țara Moldovei. Pe la finele secolului urbea avea cca
5.000 de locuitori, care apoi a crescut până la 8.000. Pe atunci aceasta nu era
puțin. Orașul avea 7 biserici. A dezmințit opinia unor istorici din perioada
sovietică, care confirmau că până în sec. XIX, când în rezultatul războiului
ruso-turc Moldova a fost alipită la Imperiul Rus, Chișinăul era un sat, pe când
el s-a format ca urbă în sec. XVII, dezvoltându-se ulterior în sec. XVIII. E
adevărat că în secolul XIX orașul a căpătat o dezvoltare mai galopantă: orașul
s-a extins, pe lângă edificii de cult, aici au fost construite Spitalul de
Psihiatrie, Muzeul Zemstvei, Mitropolia, Turnul de Apă, Liceul „Principesa
Natalia Dadiani”, Capela Gimnaziului de Fete nr.1, Curtea de Apel, Clădirea
Dumei orășenești ș.a. Primarul orașului Carol Schmidt (1877-1903) și arhitectul
principal Alexander Bernardazzi (1856-1878) au avut o contribuție deosebită la
modernizarea orașului. Dr. S. Ciobanu a menționat că în 85 de ani orașul a
crescut de 10 ori. Pe la mijlocul sec. XIX Chișinăul era unul dintre 4 cele mai
importante orașe din Imperiul Rus. În final,
dr. Sergius Ciocanu le-a recomandat elevilor cartea sa „Orașul Chișinău:
Începuturi, dezvoltare urbană, biserici (secolele XV-XIX)”, ce este și în
colecția Bibliotecii „Hristo Botev” pentru cei ce vor să cunoască tema în cauză
mai detaliat.
