În cadrul manifestărilor dedicate aniversării de 575 de ani de la întemeierii oraşului Chişinău la Filiala “Târgovişte” a avut loc o conferinţă. La această conferinţă au participat activ membrii Clubului “Tinerii la bibliotecă”, elevi din clasele V-IX de la scoala nr.5 "Al. Donici", în frunte cu bibliotecara şcolii, dna Ala Bomaistriuc. Pe marginea temei s-au pronunţat: Ludmila Plopa (directoarea bibliotecii) , Ala Livadari (bibliotecară). Despre "Gheorghe Vodă - realizator de filme documentare despre Chisinau" a vorbit Dorian Caşu, elev in cl. VI. La tema "Filmul "Omul merge după soare" - o imagine poetică a oraşului Chişinău din anii 60" a vorbit Marina Avram, elevă în cl. IX. Despre "Imaginea Chişinăului în cinematografia moldovenească: filme, personalităţi, locuri memorabile" a vorbit Larisa Ungureanu, doctor în studiul artelor.
Pe marginea temei s-a pronunţat şi dna Zinaida Timofte, membră a Uniunii Cineaştilor din Moldova, soţia regizorului Valeriu Gagiu, regizor şi autor de scenariu al filmului "Omul merge după soare".
La conferinţă au participat dna Claudia Tricolici, reprezentanta BM "B.P. Hasdeu". Ludmila Plopa a salutat participanţii la conferinţă, îndemnându-i să fie activi prin comunicările anunţate, dar şi prin completări, întrebări, opinii pe marginea temei. Conferinţa a avut scopul să trezească interesul cititorilor pentru un domeniu mai puţin cunoscut, dar foarte actual, în opinia noastră, şi anume una din cele mai populare arte vizuale - filmul. Filmul este o imagine în mişcare, care a fascinat omenirea de mai bine de o sută de ani în urmă. Cum se ştie, la Chişinău a funcţionat şi mai funcţionează studioul "Moldova-film" care a dus în lume, cu ajutorul imaginilor, faima republicii nosatre, a frumuseţii peisajelor, cântelecor, oamenilor de pe aceste meleaguri. Cu 60 de ani în urmă au fost realizate primele documentare. Printre ele, multe sunt consacrate oraşului Chişinău. Mai multe filme artistice, realizate la studioul "Moldova-film" reflectă viaţa oraşului nostru, activitatea mai multor personalităţi, monumente de artă şi arhitectură care constituie farmecul şi specificul capitalei Republicii Moldova.
Ala Livadari: Promovarea filmelor despre Chişinău pe Internet
Cum se ştie, Internetul este o sursă de informaţie, unde se depozitează cărţi, romane, poezii, cântece, filme, concerte. Există programe, prin care putem accesa diverse informaţii. Pe noi ne interesează filmul moldovenesc, în special, filme documentare şi artistice despre oraşul Chişinău. Pentru a găsi informaţia, cel mai simplu este a intra pe site-ul www.google.com scriind cuvintele-cheie. Asta se face în cazul, când nu cunoaştem adresa exactă a PW. Din fericire, ne sunt cunoscute adresele care promoveayă filmul moldovenesc, aşa că intrăm direct pe PW respectivă. Unul din ele se numeşte Film Moldova, o primă Enciclopedie a filmului moldovenesc. PW a fost lansată în anul 2001 prin intermediul programului american IATP. Adresa este următoarea: www.iatp.md/FilmMoldova . Culegând această adresă, intraţi direct pe site. Veţi găsi mai multe compartimente: Regizori, Actori, Operatori, Istoria filmului moldovenesc, Filme istorice, Filme pentru copii, Filme de animaţiedar şi un capitol care ne interesează pe noi Documentare. La rândul său, capitolul Documentare, ne prezintă informaţie despre documentarele realizate în anii ‘50-60, ‘70-80. Aici găsim mai multe titluri, care indică tema şi subiectul filmului, de exemplu Capitala Moldovei, Chişinău, dar şi filme cu un alt titlu, dar care, la fel, ne ilustrează pagini documentare despre Chişinău, cum ar fi: "Sărbătoarea tinereţii"- 1957, "Când oraşul doarme" - 1959, "Cu lira-mi nordică", "Alături de noi" - un documentar din 1963 despre oamenii oraşului Chişinău. Şi multe alte filme. Tot aici găsim informaţie şi despre autorii filmelor: scenarişti, operatori, regizori. PW Film Moldova a fost completat până în 2005. Din 2005 a rămas un site activ, dar nu se completează cu informaţii. Un alt site despre filmul moldovenesc a fost lansat în 2002, la fel, o vastă informaţie despre filmul moldovenesc de la începuturi până în prezent. Adresa pe internet: www.cinema.art.md . PW este funcţională, se completează periodic cu noi date şi informaţii. Aici sunt nu numai informaţii despre filme, creatori şi evenimente cinematogrfaice, ci şi multe fotogrfaiii, unele, sunt unicat. De aceea pot fi întâlnite în presă - ziare, reviste care le preiau şi le folosesc pentru a-şi informa cititorii.
Dorian Caşu: Gheorghe Vodă - realizator de filme documentare despre Chişinău.
Ce este un film documentar? Un film documentar este o suită de imagini filmate în baza unor documente, fapte din viaţă, întâmplări reale, oameni reali. Iar când este vorba despre Chişinău, însemnă că avem mai multe filme în care este oglindit oraşul nostru. Din istoria filmului moldovenesc, se ştie că încă în anii ‘50 ai secolului trecut cineaştii au început a filma cronica oraşului Chişinău. Primul film documentar a fost realizat în 1953, dar nu este despre Chişinău, ci despre codrii Moldovei. În 1956 avem primul film despre oraşul Chişinău. Filmul se numeşte "Capitala Moldvei", un film color, de un act, cam 10 minute. Peste zece ani, la studioul "Moldova-film" apare un alt documentar despre Chişinău. Aşa şi se numeşte "Chişinău". În acest documentar îşi dau întâlnire trecutul, prezentul şi viitorul oraşului nostru. Filmările au fost făcute de operatorul Ion Bolboceanu. Cu ocazia celor 500 de ani ai oraşului Chişinău, peste un an, adică în 1966, la studioul "Moldova-film" este lansat un alt documentar cu titlul "Chişinău - 500 de ani". Regizor este Tudor Bocănescu. Pe parcursul anilor, s-au realizat mai multe documntare despre Chişinău. Unul din regizorii care a relizat filme despre capitala noastră este poetul şi regizorul Gheorghe Vodă. Chiar în acelaşi an, cu ocazia jubileului de 500 de ani, Gheorghe Vodă aduce pe ecrane un film cu totul deosebit despre Chişinău şi festivităţile legate de această mare sărbătoare. Este un documentar în două acte, color şi, cum am citit eu pe site, foarte frumos. În 1971, Gheorghe Vodă filmează la studioul "Telefilm-Chişinău" documentarul "Chişinău,Chişinău", un film poetic despre oamenii acestui oraş, despre locurile frumoase din oraş. Peste un timp, Gheorghe Vodă este autorul unui alt documentar despre Chişinău, care se numeşte "Vara de neuitat", un reportaj color despre Festivalul unional al dansului popular, care s-a desfăşurat la Chişinău în vara anului 1974. Pe ecrane filmul a apărut în 1975. Filmările au avut loc în mai multe colţuri ale Chişinăului. Regizorul Gheorghe Vodă a filmat un cumentar despre toamna în Chişinău. Filmul aşa şi se numeşte "De-ale toamnei". Realizat în 1966 într-un stil poetic, documentarul a cucerit inimile spectactorilor nu doar din Chişinău şi din Moldova, ci din multe ţări ale lumii. Filmul a fost premiat la diverse festivaluri şi a intrat în istoria cinematogrfaiei. Gheorghe Vodă a filmat documentare şi despre ilustre personalităţi din Chişinău. În 1969 el semnează pelicula "Maria", consacrat celei mai bune Cio-Cio-San din lume, cântăreaţa de la Opera Naţională, Maria Bieşu. Mai sânt şi alte documentare despre Chişinău, despre oamenii din Chişinău, despre muzee, monumente, oameni de vază ai oraşului. Personal mi-aş dori mult să privesc măcar unele din aceste documentare, care sânt o istorie în imagini a oraşului Chişinău în diferiţi ani. Ar fi interesant, cred, şi pentru alţii să vadă cum arăta oraşul nostru acum 40-50 de ani. Ar fi bine, dacă aceste filme le-am putea procura din magazinele specializate sau le-am prelua din internet. Şi în încheiere, aş vrea să amintesc celor prezenţi, că Gheorghe Vodă este autorul versurilor imnului oraşului Chişinău. Poezia se numeşte Odă oraşului Chişinău. Muzica a compus-o Eugen Doga. O să recit din ea câteva strofe.
Oraşul meu, din albe flori de piatră,
în ploi de soare zi de zi scăldat,
mai tânăr ca oricând pe vechea vatră,
cu braţele iubirii înălţat.
Oraşul meu cu farmec de poveste,
îţi simt adânc în piept suflarea ta,
destinul meu, destinul tău ne este,
şi te iubesc cu toată viaţa mea.
Marina Avram: Filmul „Omul merge după soare” – o imagine poetică a oraşului Chişinău din anii ‘60.
Filmul artistic „Omul merge după soare” a fost realizat la studioul „Moldova-film” în 1961. Scenariul a fost scris de Valeriu Gagiu, cu acest scenariu el a debutat în cinematografie, fiind încă student la Moscova la prestigioasa instituţie numită VGIK, adică Institutul Unional de stat al Cinematografiei. Acolo Valeriu Gagiu, împreună cu alţi studenţi din Moldova, îşi făcea studiile la facultatea de scenaristică pe ca re a absolvit-o în 1963. Scenariul „Omul merge după soare” a fost înalt apreciat, mai multa ca atât, lansat în producţie la studioul „Moldova-film”. Acţiunea are loc pe străzile oraşului Chişinău de la începutul anilor ‘60 ai secolului trecut. Un copil vrea să afle unde ajunge soarele. Aşa că, într-o bună zi, porneşte pe ”urmele” soarelui. Merge pe străzile capitalei, se opreşte în parcuri, este atent la tot ce vede în jur. Ca orice copil, e dornic de joacă. De aceea în această călătorie porneşte cu un cerc, pe care-l împinge cu o sârmă. Era un joc foarte frecvent pe timpuri, practicat mai ales de băieţei. Astfel, ba jucându-se, ba oprindu-se, a mers prin tot oraşul. Spre seara, când soarele se ducea la culcare, a ajuns la stadion…
„Omul merge după soare”, deşi are ca personaj principal un copil, nu este pentru copii, deşi îl pot privi şi copiii. Este un film pentru toate vârstele. Acest copil îi invita şi pe maturi în această călătorie, pentru ca ei să vadă viaţa un pic altfel, adică mai frumoasă, mai poetică, mai plină de conţinut, ba chiar şi comică. Comic este episodul din parc, când copilul a călcat din greşeală pe un furtun cu apă şi l-a stropit pe un trecător. Care s-a supărat foarte tare pe copil. Oare face să te superi, în plină vară, pe un şuvoi de apă? Copilul a început să râdă, a ridicat furtunul şi l-a stropit din plin pe bărbatul mofturos care a înţeles jocul copilului. Acest băieţel foarte curios a avut pe parcursul zilei mai multe întâlniri interesante. Iată-l lângă o gheretă de cizmar, privind atent cum cizmarul lustruieşte ghetele unui trecător, ocupaţie, de altfel, uitată în prezent, dar foarte populară în trecut. Cizmarul îi zâmbeşte, îi vorbeşte copilului, îl îmbie să mai rămână, dar acesta nu se reţine mult, ci pleacă mai departe cu roata sa. Întâlneşte un miliţian foarte serios, care-l întreabă ce caută el, de unul singur, pe stradă? În ultima clipă, miliţianul se răzgândeşte şi schimbă intonaţia, vorbindu-i copilului blând şi îndemnându-l să fie atent. De multe întâlniri a avut parte piciul în această frumoasă zi de vară! A fost o călătorie de neuitat, dar mai ales pentru spectatorii – atât din Chişinău, cât şi din multe ţări ale lumii, filmul fiind premiat la festivaluri internaţionale, de exemplu, la Festivalul Internaţional de Filme din Helsinki, proiectat în multe ţări ale lumii. Regizorul filmului este Mihail Kalik, coleg de generaţie cu Valeriu Gagiu. Această călătorie a unui copil prin oraş a fost numită o imagine poetică a Moldovei. Din păcate, filmul a avut un destin tragic, fiind interzis de autorităţile sovietice. Cauza? Regizorul Miahil Kailk, după ce i-a fost interzis filmul „A iubi” – anul de producţie 1968 – a plecat in Israel, ceea ce autorităţile sovietice au calificat ca o înaltă trădare. De aceea a fost interzis tot ce a creat el, era interzis să i se pronunţe şi numele. Nu întâmplător s-a scris atât de puţin despre acest frumos şi poetic film – o amintire veşnică despre oraşul copilăriei buneilor noştri, dar poate şi a părinţilor noştri pe când erau copii. Câteva generaţii au fost lipsite de dreptul de a viziona acest film. Abia după anii ‘90, cu greu, a fost găsită o copie a filmului, de care însă era şters numele regizorului Mihail Kalik. Şi astăzi este o problemă ca să fie văzut acest film. Din păcate, nu-l găsim nici pe internet, nici pe casetă, CD sau DVD. Cred că nu trebuie să dăm uitării operele cineaştilor noştri care au creat capodopere despre noi, despre felul nostru de a fi, despre oraşul nostru, Chişinău, şi să creme autorităţilor să se întoarcă cu faţa spre valorile noastre naţionale, printre care un loc de frunte îl ocupă filmul artistic „Omul merge după soare”. Câteva cuvinte despre Valeriu Gagiu, scenarist şi regizor. S-a născut la 1 mai 1938 în oraşul Chişinău. A decedat la 21 decembrie 2010 în oraşul Chişinău. O mare personalitate a culturii noastre, un mare regizor, devotat studioului „Moldova-film” căruia i-a slujit cu credinţă până-n ultimele clipe ale vieţii sale, fiind directorul artistic al studioului. A creat mai multe filme, printre ele numim: „Gustul pâinii”, unicul film artistic despre foametea din Moldova din anii 1946-1947, „Strada felinarelor stinse”, unicul film despre deportările efectuate de regimul totalitar comunist în Moldova – şi în acest film sunt multe imagini ale Chişinăului de odinioară – anii ‘40 ai secolului trecut. Tot Valeriu Gagiu a creat filmul „Istoria unui galben”, o ecranizare a nuvelei lui Vasile Alecsandri „Istoria unui galben”. Mihail Kalik, regizor, a lăsat o urmă de neşters în istoria filmului moldovenesc prin peliculele „Cântec de leagăn”, „Omul merge după soare”, „A iubi”.
Larisa Ungureanu: A prezentat o informaţie succintă despre istoria studioului „Moldova-film” - apariţia, la 1958, a primului film artistic, „Când omul nu-i la locul lui”, după care a fost realizat un alt film de mare succes, „Balada haiducească”, un film care pune începutul filmului poetic în cinematogrfia moldovenească, un stil care se impune atât în URSS, chiar şi dincolo de hotarele ei. Apar mai multe filme - „Ultima lună de toamna”, „Omul merge după soare”, „Lăutarii” ş.a., filme cu un pronunţat caracter poetic. Imaginea oraşului Chişinău e prezentă într-un şir de filme artistice, chiar dacă nu s-a pus scopul de a face un film artistic despre oraşul Chişinău, dar imaginea – ca metagoră, tema, spaţiu în care se desfăşoară o acţiune – apare într-un şir de filme pe parcursul anilor ‘60-90, dar şi pe parcursul anilo 2000. În circa 20 de filme artistice avem imaginea oraşului Chişinău în diferite perioade, de exemplu, în „Suspectul” - anii 1917-1918, „Explozie cu efect întârziat” - Chişinăul de la începutul sec. XX, în „Strada felinarelor stinse”- Chişinăul în anul 1940.
Zinaida Timofte: A povestit momente interesante din biografia regizorului Valeriu Gagiu, momente legate de anii de studii la VGIK – Moscova, cum a scris primul său scenariu „Omul merge după soare”, l-a scris într-un caieţel, l-a adus la „Moldova-film”, fiind încâ student, l-a lăsat lui A. Conunov, redactor la studio, care a rămas încântat când l-a citit. Tocmai se afla acolo şi regizorul Mihail Kalik, care l-a citit dintr-o râsuflare şi a spus că vrea să facă un film. De fapt, acest scenariu era despre Chişinăul copilăriei lui Valeriu Gagiu, un vis, o poveste frumoasă pe care şi-a imaginat-o. Valeriu Gagiu s-a născut la Chişinău, apoi a plecat cu părinţii în România, apoi au revenit, a făcut studii în Chişinău. Deşi ar fi putut să plece, mai ales după ce mai multe filme i-au fost puse pe poliţă, fiind interzise de autorităţile sovietice, al a continuat să activeze aici, în oraşul natal. A iubit acest oraş, dedicându-i mai multe filme – istorice, de actualitate.
Conferinţa avut o mare importanţă pentru elevii, învăţătorii, care au auzit lucruri mai puţin cunoscute legate de oraşul Chişinău, de reflectarea imaginii oraşului prin intermediul artei cinematografice, au aflat despre existenţa la Chişinău a studiourilor de filme, au cunoscut nume de regizori, actori. Important a fost aportul copiilor la pregătirea şi desfăşrarea conferinţei. Pentru o bună desfăşurare a lucrărilor conferinţei, a fost pregătită o expoziţie în care au intrat imagini din filme documentare despre Chişinău, portretele lui Valeriu Gagiu, Mihail Kalik, Gheorghe Vodă, au fost expuse cărţi despre filmul moldovenesc – din fondurile bibliotecii, dar şi din biblioteca personală a Larisei Ungureanu. La elaborarea expoziţiei şi-a adus contribuţia bibliotecara Violeta Moraru.
Text: Larisa Ungureanu
Imagini: Ala Livadari
