Natalia
Smirnov, șef sector, Biblioteca Centrală
Scriitori, istorici, critici literari, cercetători
științifici, documentaliști, arhiviști au trudit asupra condeiului în a
documenta, a cerceta, a analiza, a-i descoperi pe oamenii mari ai româniei,
inclusiv Bogdan Petriceicu Hasdeu, studiind arhivele întregului spațiu
românesc.
Nouă bibliotecarilor ne revine o sarcină puțin mai ușoară.
Pentru a reuși promovarea volumelor de patrimoniu cultural național cu referire
la viața și activitatea lui B.P. Hasdeu, administrația instituției a
stabilit pentru 2022-2023 un scop bine definit - Digitizarea patrimoniului scris la BM „B.P. Hasdeu”.
Bibliotecarul contemporan este chemat să-și asume
misiunea și responsabilitatea de a reda o imagine integrală a patrimoniului
național mobil, tip carte, existent în bibliotecă, spre valorificarea lui și de
care în mare măsură a fost lipsit cititorul. Beneficiile digitizării se vor
face simțite și de acum încolo, deoarece astfel se scot în evidență
particularitățile exemplarelor valoroase deținute de bibliotecă.
Principiul de care ne conducem la selectarea și
digitizarea volumelor de patrimoniu este cel de a fi de folos utilizatorilor, în
special cercetătorilor.
Pentru noi, cei care dispunem de acces la aceste
valori culturale de patrimoniu, devine o onoare să ne implicăm în acest proces
de valorificare și promovare a operei celor ce au scris pentru istorie.
Colecția de Carte veche și rară a fost consolidată din
donații, dar și procurate cu diferite ocazii de directorii Bibliotecii Municipale
„B.P. Hasdeu” dr. Lidia Kulikovski, dr. Mariana Harjevschi, alți bibliofili.
Acum colecția număra 2 180 de exemplare, dintre care o mare parte se
află la Biblioteca Centrală. Colecția mai dispune de manuscrise, donate de
către istoricul Nicolae Romanenco, în special cu referire la familia Hasdeu. O parte
au fost transliterate din grafie chirilică în ghrafie latină. O altă parte au
fost digitizate și în curând specialiștii în tehnologii vor permite accesul
electronic la ele. Colecția de articole publicistice adunate de Pavel Balmuș, un alt cunoscător și
cercetător al vieții și operei lui B.P. Hasdeu, au început a fi digitizate.
Acestea cuprind articole din publicațiile spațiului românesc din 1954 până în
2008.
Contribuția bibliotecarilor la digitizarea și promovarea operei
hasdeistice a fost una de succes. Într-un an și două luni Biblioteca Centrală a
reușit să digitizeze 132 de volume, aproximativ 20 000 pagini de
documente, inclusiv 976 de pagini
din colecția manuscris donată de istoricul Nicolae
Romanenco.
Intenționez să vă
fac curioși povestindu-vă despre unele volume de carte rară expuse în
expoziție.
Poetul și istoricul literar
Barbu Lăzăreanu a publicat în anii 1936- 1937 mai multe cărți în seria „Cu
privire la:…..”, dintre care primele trei cărți dedicate lui Mihai Eminescu,
B.P. Hasdeu, Ioan Creangă.
Lăzăreanu, Barbu. Cu privire la B.P. HASDEU. – București: Cultura Românească, s.a. – 40 p.
În cele 40 de pagini, autorul și-a asumat o descriere a mai multor fenomene legate de activitatea lui B.P. Hasdeu, unele neștiute.
O surpriză pentru cititor este Testamentul lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu, cuprind în poezia „Gaudeamus” publicată în „Revista Nouă”.Poezia are 6 strofe. Trebuie citită ca să simțim cum B.P. Hasdeu și-a visat dorința de după moarte. Petrecut la cimitirul Bellu către cavoul Hasdeilor în august 1907, Liberalul din Iași, scria în octombrie al aceluiași an un articol „Uitat prea curând” . Oamenii de știință au reușit să-i studieze viața și opera și astfel cititorul din toate timpurile va ști despre culmile atinse ale acestei personalități unice în istoria literaturii. Poezia îndeamnă la bucurie, deoarece Hasdeu credea că va fi eliberat după moartea corpului chinuit și că dincolo îl așteaptă duhurile care-l vor întoarce pentru a lua parte la propria-i înmormântare.
Cartea a fost donată bibliotecii de către Vasile Malanețchi, cercetător, scriitor și publicist, în 2002, conține ilustrații inedite cu B.P. Hasdeu precum și exlibrisuri.
În 1884, membrii Academiei Române i-au încredinţat lui Bogdan Petriceicu Hasdeu sarcina dificilă de a întocmi un dicţionar mare al limbii române, ce urma să fie subvenţionat, într-un gest calculat de efect propagandistic, de însuși regele. Hasdeu dorea ca fiecare cuvânt, să beneficieze, pe lângă traducerea sensului în latină sau franceză, și de formele cele mai răspândite și formele dialectale vechi și noi, diferitele accepțiuni cu citarea exemplelor, dar și conexiuni istoricoetimologice. Lucrarea este neterminată, încheindu-se la cuvântul „bărbat”. Donată de Ambasada României la Chișinău. Pe foaia de titlu - ex-librisul manuscris scris de mană/parafat cu semnătura lui B.P. Hasdeu. Într-o stare medie, cartonată, cotorul reparat.
Ediția din 1945 cu nr. 3349, în stare bună, ex-librisul editurii „Cartea Românească”. Hasdeu dorea ca fiecare cuvânt, să beneficieze, pe lângă traducerea sensului în latină sau franceză, și de formele cele mai răspândite, formele dialectale vechi și noi. Lucrarea este neterminată, încheindu-se la cuvântul„bărbat”.
Hasdeu,
B.P. Archiva istorică a României. T. 1 / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Bucuresci
: Imprimeria Statului, 1865. – 176 p.
Acum, 157 de ani, sub auspiciile Ministerului Justiției, Cultelor și al Instrucțiunii Publice a apărut acest volum care cuprinde colecția critică de documente asupra trecutului român, începând din timpurile cele mai depărtate și până la anul 1800. În prefață, B.P. Hasdeu scria că istoria română e plină de povești și de lacune, scrise de străini sau cronicari români, care s-au plâns de materiale care se adăposteau în mănăstiri, familii particulare și la care nu aveau acces. Această operă vine să îndrepte lacunele. Arhiva istorică cuprinde toate epocile istoriei române. S-au studiat epistole, acte oficiale, călătorii și memorii scrise sub impresia evenimetelor. Cunoscând vre-o 10 limbi antice și moderne Hasdeu avea cheile cele mai necesare pentru a înțelege și a alege totul ce putea arunca vre-o lumină asupra trecutului român. Despre importanța acestei publicații vorbesc și cele 60 de documente inedite, care datează din anul 201 până la 1499. Volumul e o tipăritură veche. Partea a II e publicat și în franceză structurat în două coloane. Prețul unui volum era de 7 SVANȚ. Ex-librisul cu inscripția Imprimeria Statului.
Hasdeu, Bogdan Petriceicu. Principie de Filologiă Comparativă Ario-Europea / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Bucureşti:
Lipcani, 1875. – 95 p.
Lucrarea cuprinde cursul predat de Bogdan Petriceicu Hasdeu la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Caracterul inedit al lucrării constă în faptul că textul lecţiilor este reprodus întocmai şi în forma sa scrisă. Însăși adresarea lui B.P. Hasdeu: „Domnilor”, digresiunile sunt un criteriu al autenticităţii textului: „Domnilor, urcându-se pentru prima dată pe catedră, oricine simte fără voie un fior de emoţiune chiar dacă ar fi armat de sus până jos, ca un cavaler în faţa turnirului. Vă puteţi dară închipui groaza ce mă cuprinde pe mine, intrat în luptă fără cuirasă, când prevăd în cale-mi o mulţime de pedece subective şi obective”. Volumul e o tipăritură veche și a fost donat de Al. Chriac, cetățean român, basarabean, pentru centrul de Hașdeologie, prin creatorul centrului, cercetătorul Pavel Balmuș.
Din Prefață la volum: Pentru întâia oară apare la noi o colecțiune de felul acesta cu pasaje remarcabile din cei mai de seamă istorici, inclusiv și B.P. Hasdeu. Cu multe însemnări în creion la capitolul: Etymologia termenului Basarabia de la Bastarni.
În 114 ani Ediția este în stare critică de conservare,
ex-libris stampilă ovală a Bibliotecii..... indescifrabil. Coperta cartonată,
cotor pânzat.
Marian, Liviu. Alexandru Hasdeu și Academia Română. – București, 1909.
Studiu scris după Dosarul secret nr. 41 din 1867 al
Guvernatorului Basarabiei, cu 24 documente, între care 11 scrisori de la
Alexandru Hasdeu, ediție din 1932. Din
Colecția Clara și Pavel Balmuș, donată bibliotecii. Scris acum 90 de ani. Corespondența lui Alexandru
Hasdeu cu autoritățile, ilustrații-reproducere foto a portretului în ulei
din colecția Academiei Române, 7 planșe manuscris privind corespondența,
coperta dosarului secret nr. 41 din 1867, copii ale manuscriselor: decretul
prin care A. Hasdeu este numit membru al „Societății literare române”.
Autorul ne spune că Academia Română a fost mai întâi
Societate literară română. În 1866, ministrul Cultelor și instrucțiunii publice
C.A. Rosetti, prevedea la art.IV al regulamentului, că noua societate se va
compune din 21 de membri, care vor reprezenta toate provinciile românești. Printre
aceștea urmau să fie și trei Români basarabeni: cavalerul Costache Stamati,
Alexandru Hasdeu și Ioan Străjescu. Alexandru
Hasdeu a fost împiedicat de autoritățile rusești de a se prezenta la prima
adunare constitutivă, convocată pe 1 august 1867. În scurt timp A. Hasdeu a
demisionat din societate, dar lasă o scrisoare importantă în care arată că în
Rusia, la Mosova se află în manuscris două lexicoane de limba română. Unul
în biblioteca imperială de istoria și
antichitățile rusești la Universitatea din Moscova, iar al doilea în fosta bibliotecă
a grafului Tolstoi, iar mai apoi a guvernului.
Se mai află la Moscova manuscrisul lui Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei”, manuscrisele lui Nicolae Milescu și al părintelui Dosoftei. Alexandru Hasdeu recomandă societății a cumpăra copia acestor opere atât de prețioase pentru români. Conferința a hotărât a trimite la Moscova pe cineva din guvern pentru a aduce originalele și a le copia în Basarabia. Conferința l-a proclamat membru de onoare al societății, dar Alexandru Hasdeu n-a supraviețuit lung timp acestui omagiu, adus patriotismului său românesc de către frații săi liberi de peste Prut, deoarece moare la Hotin pe 2 noiembrie 1872.
Recomandăm acest studiu, scris acum 90 de ani, cu multă străduință de autor, care aduce în lucrare corespondența lui A. Hasdeu cu autoritățile, ilustrații-reproducere foto a portretului în ulei din colecția Academiei Române, coperta dosarului secret nr. 41 din 1867 din cancelaria guvernatorului Basarabiei, copii ale manuscriselor: decretul prin care A. Hasdeu este numit membru al „Societății literare române” din București. Din Colecția Clara și Pavel Balmuș, donată bibliotecii.
Mihai Sadoveanu definea rolul cărţii în viaţa
spirituală a lumii, funcţia ei socială superioară, menirea ei morală şi
culturală prin cuvintele „Cartea îndeplineşte nu numai minunea de a ne pune în
contact cu semenii noştri depărtaţi în timp şi spaţiu ; cartea îndeplineşte
fapta de mirare de a ne face să trăim în afară de minciună, nedreptate şi
prejudecăţi. În aceste urne sacre, în care poeţii şi cugetătorii şi-au închis
inimile, găsim acea putere fără moarte care mişcă umanitatea înainte în
progresul ei necontenit” (text reprodus din: Simonescu, Dan. Laudă cărţii. In:
Scurtă istorie a cărţii româneşti. Bucureşti, 1994, p. 7).